Incendiul sondei nr. 209 11 Iunie Bustenari din 1926

Adevěrul, ianuarie 1926 (Anul 39, nr. 12900-12922), 1926-01-15  nr. 12909

Sonde incendiate

Luni seara a isbucnit un puternic incendiu la sonda No. 209 „ Româno-Americană“ din schela Runcu-Bustenari.

Sonda era in erupţie şi arunca intermitent cu ţiţeiul, bolovani. Unul din aceştia a izbit piesele de fier ale construcţiei provocând scântei cari au aprins ţiţeiul.

Focul a luat Imediat proporţii uriaşe. Au sosit dela Ploeşti directorii societăţii şi specialişti care au lucrat în vara trecută la stingerea sondei dela Pleaşa-Moreni.

S’a conceput îndată planul construirii unui tunel, la care se lucrează zi şi noapte. In tunel se vor instala conducte cu aburi, cari fac posibilă apropierea lucrătorilor de focul primejdios.

*

In timpul acesta a luat foc şi sonda No. 2. a societăţii Unirea situată ta o depărtare de 150 metri. Ori ce ajutor a fost de prisos, sonda a ars in întregime.

Nu s’a semnalat nici o victimă omenească.

Adevěrul, ianuarie 1926 (Anul 39, nr. 12900-12922), 1926-01-16  nr. 12910

Incendiul dela sonda Runcu-Bustenari

Se fac iarăşi tot felul de încercări pentru stingerea focului

Focul dela sonda nr. 209 din Runcu-Bustenari continuă sa ardă. Sonda se află în erupţie din ziua de 3 Ianuarie, şi dădea câte 10 vagoane pe oră, adică 240 vagoane pe zi.

Neputându-se capta prin batale imensa cantitate de ţiţei, li s’a dat drumul pe şanţul de scurgere, spre sonda No. 2 a societăţii ‘’Unirea’’.

In ziua de 6 Ianuarie, sonda a început să erupă şi pietre. Din cioc­nirea acestora au inceput sa sară scântei, care au incendiat ţiţeiul.

Focul s’a propagat imediat şi la sonda No. 2, care s’a aprins şi a ars in intregime, orice ajutoare fiind imposibile.

*

Pentru a curma dezastrul la sonda No. 209, s’a recurs la diferite mijloace. Mai întâi s’au aşezat în jurul sondei tuburi cu aburi, la adăpostul cărora lucrătorii se pot apropia de dogoarea focului, pentru a arunca saci cu nisip la gura sondei.

Acest procedeu a fost întrebuinţat si cu ocazia incendiului de Ia Pleaşa-Moreni.

O echipă de lucrători, condusă de ingineri americani, a aşezat la baza sondei, un aparat special, capabil să capteze 49—30 vagoane de ţiţei. Prin aceasta focul, fiind mai puţin alimentat, scade în intensitate, iar pagubele societăţii se micşorează şi ele.

In fine, o altă echipă lucrează la fabricarea unui clopot, prevăzut cu un ventil Ia baza lui. In interiorul clopotului se află un tub cilindric, larg de 12 ţoli şi lung de cinci metri, care va absorbi gazele emanate. Acestea vor continua să ardă deasupra clopotului. Atunci se va inchide ventilul de la bază, astfel ca gazele să nu mai poata pătrundă în burlan şi să nu mai alimenteze focul.

Dacă nici acest procedeu nu va reuşi, se va recurge la sistemul tunelului, practicat şi la sonda din Pleaşa, Pentru această eventualitate, paralel cu celelalte lucrări, se continuă cu săparea tunelului, Până acuma au fost săpaţi trei metri.

Societatea „Româno-Americană“ înregistrează pagube considerabile.

Adevěrul, ianuarie 1926 (Anul 39, nr. 12900-12922), 1926-01-19  nr. 12912

Focul a fost stins la sonda din Runcu

Sambată Ia 11 dimineaţa s’a putut stinge focul izbucnit Ia sonda dela Runcu, prin astuparea gurii coloanei cu un clopot anume fabricat.

După acoperirea sondei s’a procedat la stingerea flăcărilor din jurul clopotului.

Focul a lost complect stins.

Sonda continuă să erupă 69 vagoane ţiţei pe zi.

Locatie : 45.11341241,25.84321309
Sonda 209 11 Iunie Bustenari a fost sapata in anul 1924 la o adancime de 687 metri