Showing posts with label zemes. Show all posts
Showing posts with label zemes. Show all posts

Extractia si forajul sondelor la Zemes in 1998

Sucursala Petrom Moinesti. Schela Zemes

Conducerea

Director ing. Constantin Saftoiu

-Director tehnic: ing. Gheorghe Dona

-Inginer şef: Paul Enoiu

-Director economic: Ec. Nicolae Leganus

Interviu cu ing. Constantin Saftoiu

-La finele primului trimestru al celui dinţii an de după restructurare, cum apreciaţi activitatea Schelei pe care o conduceţi?

-In condiţiile unei ierni blînde, activitatea s-a desfăşurat fără pierderi de producţie şi fără probleme deosebite. Ca urmare şi rezultatele sínt bune. Mă refer atît la cele de producţie cit şi la cele financiare. Ceea ce mă îndreptăţeşte să sper că 1998 dă semne bune.

-V-aş ruga să ne spuneţi care sínt preocupările actuale ale conducerii Schelei?

-Fireşte, principala preocupare o constituie, în continuare, sporirea producţiei de ţiţei extras. în acest scop punem în funcţiune noi sonde, le modernizăm pe cele existente, introducem noi tehnologii şi utilaje. Analizăm, de asemenea, întregul fond de sonde, stabilim măsuri pentru executarea reparaţiilor capitale şi programul de intervenţie. Din datele rezultate pînă acum sperăm într-o producţie de ţiţei sporită faţă de anul trecut.

Pe cîmpul petrolier de la Geamăna a fost pusă în funcţiune Sonda 604* cu o producţie zilnică de trei tone de ţiţei. A fost finalizată, de asemenea, sonda 388 Tazlău** la care se fac probele de producţie. Alte 4 sonde se află în foraj şi în pregătire pe cîmpurile petroliere de la Foaie şi Tazlău. Toate vor contribui la sporirea producţiei din acest an.

S-a încheiat procesul de modernizare a tuturor sondelor din cele 7 secţii de producţie. Urmărirea întregului proces de producţie se face acum pe calculator. Ce înseamnă aceasta?

-reducerea timpului de depistare şi remediere a defecţiunilor;

-reducerea consumului de energie electrică;

-urmărirea cheltuielilor pe fiecare sondă;

-creşterea producţiei de ţiţei.

 

S.C. Foraj Sonde Zemes S.A.

De la începutul anului şi pînă acum au fost predate producţiei 5 noi sonde de ţiţei pe zăcămintele de la Tazlău, Foaie şi Chilii. Sint în curs de finalizare alte 6 sonde la Lucăceşti, Moineşti, Zemeş şi Foaie. Sint în lucru, de asemenea, noi sonde şi pe structurile de la Taşbuga, Valea Mărului şi Buda. ROMGAZ R.A. a primit în această perioadă sonde noi în zonele Frasin şi Roman.

Interviu cu Ing. Jănel Andrei

Realizări care onorează

- Ne-am obişnuit, ca de fiecare dată să transmitem cititorilor noştri ce noutăţi mai sint la Zemeş. Iată că de această dată, cu voia dumneavoastră, îi vom informa despre realizările oamenilor de aici. Care sínt acestea ?

-Depinde din ce perioadă. Dacă ne referim la 1997 trebuie să menţionez că toate contractele încheiate cu partenerii noştri principali - S.N.P şi ROMGAZ R.A. - au fost îndeplinite şi chiar depăşite. Au fost finalizate noi sonde atît pentru S.N.P cît şi pentru ROMGAZ pe cîmpurile petroliere de la Tazlău, Foaie, Chilii. Sint în curs de finalizare alte sonde pe structurile de la Lucăceşti, Moineşti şi Zemeş. Avem, de asemenea, sonde de trecere atît pentru ROMGAZ cît şi pentru S.N.P. Sîntem în curs de a încheia noi contracte cu aceşti parteneri pentru începerea forajului la cîteva sonde de pe structurile Taşbuga, Buda şi Valea Mărului.

-Din datele cunoscute rezultă că ritmul intens şi productivitatea înaltă realizată la noile sonde se datorează unor noi metode de lucru. La care se referă, anume?

-Se lucrează, în general, cu tehnologii noi, din import. Folosind sape din import, materiale volumetrice de fund, tot din import, scule şi dispozitive pentru măsurarea parametrilor şi altele.

-Care sint, după, părerea dumneavoastră, realizările de vîrf ale anului în curs?

-Categoric, prima realizare o consider R.K. la sonda 951 Frasin***, unde prin calitatea lucrărilor executate s-a obţinut repunerea sondei în funcţiune la parametri de producţie iniţiali. Tot pentru ROMGAZ se va realiza, în acest an, în zona Frasin, o sondă de cercetare pentru care se folosesc tehnologii noi - forajul optimizat cu sape din import.

-Şi cea de perspectivă?

-Incheierea unor contracte pentru forarea în zona Roman-Silişte a unor noi sonde pentru producerea de gaze naturale.

*Sonda 604 Geamana sapata in 1997 la 1100 m.

**Sonda 388 Tazlau a fost sapata in 1997 la 1052 m.

***Poate fi vorba de sonda 951 MPC Zemes sapata in 1963 la 991 m sau de sonda 951 MMPG Tazlau sapata in anul 1973 la adancimea de 1045 m.

Bogăţia ţărei noastre: Petrolul

''Ziarul Stiintelor şi al Călătoriilor,

ANUL XXXII No. 23.

5 Iunie 1928

Bogăţia ţărei noastre: Petrolul

Cu toate că existenţa petrolului era cunoscută din cele mai vechi timpuri, exploatarea petrolului n'a început decât prin anul 1857, când colonelul Dracke, în Pensilvania (Statele Unite), a răsbit primul puţ productiv, la adâncimea de 48 metri. Valoarea celor 3.818.000 vagoane de titei extrase din subsolul tarii noastre, socotita după pretul titeiului din anii respectivi, când s’a extras porţiunile ce formează acest total, este de 31 de miliarde lei, care în hârtii de câte 1000 lei ar face un teanc inalt aproape cât vârful muntelui Omul.

In Rusia petrolul era cunoscut din cele mai vechi timpuri. Călătorul Marco-Polo, povesteşte că locuitorii din Baku (actualmente importantă regiune petroliferă a Rusiei), vindeau în Asia Mică, un ulei mineral care nu putea fi altul decât petrolul.

Primele începuturi ale exploatărei petrolului la noi în ţară, datează din anul 1856, Pe atunci petrolul se extrăgea din puţuri primitive şi servea numai la unsul roţilor şi la cătrănitul lemnelor, spre a nu putrezi. Cu timpul, printr’o distilaţie primitivă, se reuşi să se extragă din el un produs care se ardea în lămpi. Atunci a început ca petrolul să aibă mai multă căutare şi s’au făcut numeroase puţuri de exploatare în regiunile Glodeni (Dâmboviţa) şi Băicoi (Prahova).

Cu cât necesitatea petrolului de iluminat se simţea mai mult, cu atât exploatarea ţiţeiului lua o desvoltare mai mare, însă sistemul de extracţie rămăsese tot puţurile.

Prin anul 1880 technica descoperind în ţiţeiu şi alte produse afară de petrolul lampant, exploatarea începe să intereseze şi capitalurile străine. Astfel, pentru prima oară, se formează o societate străină cu capital Austro-Ungar, care începe exploatarea în regiunea Câmpina. Această societate instalează prima sondă mecanică.

Atrase de perspectiva beneficilor mari, noui capitaluri străine fură învestite în industria petrolului. Se construesc rafinerii mari cu cele mai moderne instalaţiuni. Treptat s’au descoperit noui regiuni petrolifere, astfel că astăzi avem în ţara noastră, următoarele regiuni :

Moreni (jud Prahova) este situat în şesul Munteniei lângă apa Cricovului. Morenii a fost şi va mai fi încă mărgăritarul regiunei noastre petrolifere. Din această regiune se scoate zilnic cam 40 la sută din totalul producţiei ţărei.

Filipeşti de pădure (Prahova) este schela care leagă Morenii de Băicoi; dar din cauza dificultăţilor de săpare a fost lăsată în părăsire. Totuşi mai produce încă 0,3 la sută din producţia totală a ţărei. Dacă cantitatea totală de ţiţei extrasă din România dela 1838 până la începutul anului 1928 ar fi vărsată în lacul Cahul din Basarabia, l-ar acoperi pe o grosime de 60 centimetri. Aceeaşi cantitate de ţiţei dacă ar fi aşezată într'un rezervor cilindric cu diametrul de 1 km., acel rezervor ar trebui să aibe înălţimea de 50 metri.

Câmpina (Prahova), una din cele mai vechi schele, merge spre declin zăcămintele de tiţeiu fiind epuizate. Apogeul acestei regiuni a fost prin anul 1909, când violentele erupţiuni de ţiţeiu ale sondelor din Câmpina aruncau afară mii de vagoane. Astăzi Câmpina nu mai produce decât 1,8 la sută din productia tărei.

Buştenari (Prahova) se subîmparte în mai multe schele : Călinet, Burloiu, Telega, Grâuşor, Mislişoara, Făget şi Stejar. Această regiune petroliferă a fost adevăratul Eldorado al întreprinderilor mici. Sute de capitalişti au exploatat şi exploatează schelele din Buştenari, unde ţiţeiul se găseşte Ia adâncimi mici (100—300 m.) Buştenarii produc 4 la sută din producţia totală a ţârei.

Ceptura (Prahova) este o regiune nouă aşezată în partea de Est a judeţului, la Vest de Mizil, lângă comuna Urlaţi. Această regiune este în floare, producând 6 la sută din producţia totală a tărei.

Runcu şi Chiciura sunt situate la Sud-Est de Buştenari şi au o producţie de 8 la sută din producţia totală a tarei.

Băicoi şi Ţintea sunt situate la Sud de Buştenari şi la Est de Moreni. Aceste regiuni au aproape aceeaşi vechime ca şi Câmpina. Stratele de tiţei fiind şi aci secătuite, ele merg spre declin, nemai producând decât 6 la sută din producţia totală a tărei.

Bordeni-Recea este o regiune slab productivă cu 0,3 la sută din producţia tărei. Mai sunt în Prahova şi regiunile Copăceni, Drăganeasa, Udreşti şi Păcureşti cari împreuna au 0,5 la sută din producţia totală a tarei.

Ochiuri (Dâmbovita), situat la 10 km. spre Est de Târgovişte, este o regiune din care se scoate zilnic 13 la sută din producţia totală a tărei.

Gura Ocniţei (Dâmbovita) este situat între Ochiuri şi Moreni. Deţine al doilea loc, având o producţie de 17 la sută din producţia totală a ţărei.

Arbănaşi (Buzău), are o producţie constantă de 3 la sută din producţia tărei.

In Moldova avem în jud. Bacău, regiunile : Zemes, Solont şi Moineşti cari împreună produc 1.6 la suta din producţia totala a tărei.

Adâncimea la care se găseste ţiţeiul, variază după regiune. Astfel după cum am văzut, la Buştenari se găseşte la suprafaţă pe când la Filipeşti se găseşte între 1600 şi 1200 metri. Actualmente în multe regiuni din ţara noastră se exploatează terenuri până Ia 1500 metri, în căutarea de noui straturi petrolifere. Astfel în regiunea Moreni, avem sonde la 1400 metri cari produc prin erupţie, câte 20 vagoane pe zi.

Cea mai productivă sondă din tara noastră a fost sonda No. 1 „Colombia“, din regiunea Moreni. Această sondă a produs cantitatea enormă de 42.800 vagoane ţiţeiu. Dacă. aceste vagoane ar fi aşezate cap în cap, în linie dreaptă, ar face un şir lung dela Bucureşti până la Botoşani.

Valoarea acestui ţiţei ar fi actualmente un miliard lei.

Se întâmplă de multe ori însă, ca sondele să nu dea rezultate şi în loc de titei să întâlnească apă sărată, care în unele cazuri este eruptivă. Astfel în Regiunea Filipeşti s’a întâlnit la o sondă, în anul 1914, la adâncimea de circa 200 metri un strat eruptiv de apă caldă care a făcut erupţie timp de câteva luni, temperatura apei fiind de 80 grade.

Alte dăţi din cauza gazelor emanate şi o scânteie, o explozie urmează iar după ea incendii grozave. Ilustratia noastră de pe copertă, reprezintă incendiul dela Moreni isbucnit acum o săptămână şi pentru stingerea căruia se lucrează din răsputeri.

A. V. Leeca''

Propaganda comunista. Industria de petrol intre 1948 si 1953

Industria petrolifera se reorganizeaza
- Cum va functiona Centrala petrolifera Muntenia -
Scânteia, 17, nr. 1185, 31 iulie 1948
Muncitorii dela"Sovrompetrol" Regionala 1 Moreni, au ridicat turla mecanica a unei sonde intr'un timp record realizand o economie de 185.000 lei
Muncitorii dela Sarateanca-Buzau au executat in regie proprie lucrarile de forare ale unei sonde, realizand o economie de 800.000 lei
Scânteia, 18, nr. 1217, 7 septembrie 1948
La "Sovrompetrol" Moreni
43 minute pentru deparafinarea unei sonde la 1000 m
Scânteia, 18, nr. 1457, 21 iunie 1949
Echipa lui Ambrozie Ion dela "Sovrompetrol"-Moreni a mutat a 12-a turla de sonda 
Scânteia, 18, nr. 1449, 11 iunie 1949
Petrolistii dela sonda 73 - Floresti foreaza in contul lunii Septembrie
Scânteia, 18, nr. 1476, 13 iulie 1949
In cinstea zilei de 23 August
200 tone produse petrolifere peste plan
Aceasta este angajamenul muncitorilor si tehnicienilor dela rafinaria "Vega"-Ploesti
Scânteia, 18, nr. 1492, 31 iulie 1949
Premierea muncitorilor fruntasi din intreprinderile "Sovrompetrol" si petrolifera "Muntenia"
Scânteia, 18, nr. 1522, 6 septembrie 1949
Cucu Ioan maistru sondor la schela "Sovrompetrol"-Moreni
Scânteia, 18, nr. 1612, 20 decembrie 1949
Succese insemnate obtinute de muncitorii si tehnicienii petrolisti in lupta pentru mai mult titei
Scânteia, 19, nr. 1653, 7 februarie 1950
La Moreni numeroase sonde parasite au reintrat in productie
La Tintea o noua sonda a intrat in productie
Sonda 357 dela "Sovrompetrol"-Tintea si-a sporit debitul de 10 ori
Scânteia, 19, nr. 1655, 9 februarie 1950
Echipa maistrului sondor Iorga Ion dela Sovrompetrol Gura Ocnitei a realizat cel mai scurt timp de interventie
Succese ale echipelor de interventie dela Sovrompetrol-Moreni
Scânteia, 19, nr. 1657, 11 februarie 1950
Zilele acestea inca 9 echipe de petrolisti foreaza in contul lunii Mai
La Boldesti de aplica noi metode sovietice de foraj
Scânteia, 19, nr. 1718, 25 aprilie 1950
Numeroase echipe de sondori dela schela Boldesti scurteaza timpul de interventie
De patru ori mai mult titei
Scânteia, 19, nr. 1734, 16 mai 1950
Cel mai scurt timp de interventie la Petrolifera Muntenia-Urlati
Foreaza in contul lunii Iulie
Scânteia, 19, nr. 1738, 20 mai 1950
Mai mult petrol pentru Patrie, pentru pace !
Maistrul sondor Popa Constantin a salvat sonda 412
Scânteia, 19, nr. 1741, 24 mai 1950
Utilaj care rugineste la "Muntenia" - Moreni
Scânteia, 19, nr. 1765, 21 iunie 1950
Cu 8 zile inainte de termen
Sonda Nr. 6 produce din nou
Disciplina muncii este slaba la petrolifera "Moldova"-Zemes
Scânteia, 19, nr. 1770, 27 iunie 1950
Muncitorii si tehnicienii petrolisti din Dambovita si-au sporit angajamentele in munca
Scânteia, 19, nr. 1803, 4 august 1950
La schela Berca
Scânteia, 21, nr. 2249, 19 ianuarie 1952
Initiativa stahanovistului Nicolae Vasu este insusita de muncitorii petrolisti
Scânteia, 21, nr. 2326, 17 aprilie 1952
Realizarile petrolistilor din schela fruntasa Targoviste
Scânteia, 21, nr. 2390, 3 iulie 1952
La schela Tintea
Scânteia, 22, nr. 2491, 28 octombrie 1952
Cincinalul in 4 ani !
Primele succese la schela "Sovrompetrol"-Boldesti in cinstea Congresului General al Sindicatelor
Scânteia, 22, nr. 2556, 14 ianuarie 1953
Ajutorul sovietic - factor de seama in dezvoltarea industriei petrolifere
Scânteia, 22, nr. 2616, 22 martie 1953
In schela fruntasa
Scânteia, 22, nr. 2655, 8 mai 1953

Moinesti - early exploitation of oil

Oil well no.1 Moinesti in 1903
Percussion drilling system - Zemes,1911
Lucacesti 1911
For digging the wells was use a lot of manual labor.They use improved tools and methods as mirrors to illuminate the dark depths and some primitive ventilation systems. Workers were threatened with death every time because explosions and fires that could break while digging the wells. Working conditions were difficult because digging to great depths without protection, diggers were threatened with blindness because the gas emanation or asphyxiation. Usually working during the winter when, due to lower temperatures, gas emanations were less intense. Work for oil extraction was difficult, was made with great risk, demanding calm, will, courage and a long apprenticeship. In 1867 was established ‘’Compania româna pentru exploatarea si comertul cu pacura ‘’that exploited areas  in Moinesti ,Arinior Valley and Solont . Due to insufficient capital and massive penetration of foreign investment after the 1895 law, the company was taken by the ‘’Societatea Steaua Româna’’, founded in 1896 with an initial capital of 2.4 million belonging to a group of German investors, British and Austro-Hungarian. In 1903 the company entered in full control of the German capital represented by Deutsche Bank. As drilling technique in 1895, was introduced dry percussion drilling system of iron rods, a system that becomes the main method of drilling up to WWI. In 1906 at Tetcani was tried for the first time in the country hydraulic rotary drilling. At Moinesti because of the hard rocks, was maintained the method of digging through the shock with an advance no more than 1 m per day. However, due to skill of oilmens, the company has managed to drill well no. 24 up to 1070 m.As extraction technique at the Moinesti, where deposits were rich, was use free eruption. For capturing the oil a bell (called limza) was used mounted in the top of wooden derricks. As a result of using this method, the reservoir energy was depleted and the well abandoned, although it had oil. After stopping the the eruption they continue bailing extraction with the same facility . In 1909 was introduced oil extraction with piston, using primitive extraction pumps, with bodies of steel pipes and pistons sealed by gaskets of hemp rope.