In the past few years, especially in 1928 and 1929, there have been frequent incidents of well fires, which have caused incalculable damages. Most of these wells caught fire due to negligence on the part of the security personnel, and a few were caused by so-called short circuits.
In the year 1928, the following well fires were recorded:
Soc. Cometa-Gropi, Well No. 19.
Societ. Petrol Mina-Gropi, Well No. 18.
Soc. Măceş-Bordeni, Well No. 1.
Soc. Renaşterea Româna-Runcu, Well No. 7.
Soc. Concordia-Chiciura, Well 279 bis.
Soc. Astra Română-Moreni: Wells No. 207, 257, 235, 250, 263, 233, 61, 41, 287, 270, 298, and 268.
Soc. Credit Minier-Moreni, Well No. 91.
Soc. Consortiul petrolifer-Gropi, Well 511.
Soc. Măceşul-Bordeni, Well 8.
Soc. Steaua Română-Chiciura, Well No. 1.
Exploatarea Fratia-Buştenari, Well No. 3.
WELLS BURNED IN 1929
Until September 30, 1929, the following wells were burned:
Soc. Concordia-Runcu, Well No. 439.
Exploatarea Plutus-Grâuşor, Well No. 34.
Soc. Victoria-Ţonţeşti, Well No. 16.
Soc. Romolea-Moreni, Well No. 2.
Soc. Oleonaphta-Băicoi, Well No. 4.
Soc. Steaua Romana-Mislea, Well No. 11.
Soc. Petrolmina-Tonţeşti, Well No. 22.
Soc. Geonaphta-Călineţ, Well No. 15.
Soc. Româno-Americana-Moreni, on May 28, the famous Well No. 160 caught fire — it is still burning — and it led to the ignition of Wells No. 235, 36, 289, 304, 307, 161, 78, 155, all belonging to the same company, as well as Wells No. 62 and 48 of Soc. I.R.D.P.
Soc. Romolea-Runcu, Well No. 4, which burned in September and caused an explosion, resulting in the injury of 14 workers, 8 of whom died.
Before the war, it was rare for a well to catch fire; today it seems to make no impression, even though a burned well results in a production halt of 4 to 5 months and a material loss of about 3 million.
In any case, the causes of well fires must be thoroughly investigated, and the underlying factors must be urgently addressed, as it may also be a means of reducing our oil production.''
Ce’a mistuit focul în Prahova. Cate sonde au ars in 1928 şi câte in 1929. Cauzele incendiilor
In cei câţiva ani din urmă mai ales în anii 1928 şi 1929, s’au produs foarte dese incendieri de sonde care se’nţelege că au adus pagube incalculabile. Cele mai multe din aceste sonde au luat foc din neglijenţa organelor de pază şi câteva din cauza aşa ziselor scurte-circuite.
In anul 1928 s’au înregistrat următoarele incendieri de sonde:
Soc . Cometa-Gropi, Sonda No. 19.
Societ. Petrol
Mina-Gropi, Sonda No. 18.
Soc . Măceş-Bordeni, Sonda No. 1.
Soc . Renaşterea Româna-Runcu, Sonda No. 7
Soc . Concordia-Chiciura, Sonda 279 bis.
Soc . Astra Română -Moreni: Sondele No. 207, 257. 235, 250, 263, 233, 61.41 287, 270 298 şi 268.
Soc . Credit Minier-Moreni, Sonda No. 91.
Soc. Consortiul petrolifer-Gropi, Sonda 511.
Soc . Măceşul-Bordeni, Sonda 8.
Soc . Steaua Română-Chiciura, Sonda No 1.
Exploatarea Fratia-Buştenari, Sonda No. 3.
SONDE INCENDIATE IN 1929
Soc . Concordia-Runcu, Sonda No. 439.
Exploatarea Plutus-Grâuşor, Sonda No. 34.
Soc . Victoria-Ţonţeşti, Sonda 16.
Soc . Romolea-Moreni, Sonda 2.
Soc. Oleonaphta-Băicoi, Sonda 4.
Soc. Steaua Romana-Mislea, Sonda No. 11.
Soc . Petrolmina-Tonţeşti, Sonda No. 22.
Soc. Geonaphta-Călineţ, Sonda 15.
Soc. Româno-Americana-Moreni, incendierea în ziua de 28 Mai a faimoasei sonde No. 160 — care arde si acum — şi care a dus şi la incendierea sondelor cu No. 235, 36, 289, 304, 307, 161,78, 155, tot ale acestei societăţi, precum şi incendierea sondelor cu No. 62 şi 48 ale Societ. I.R.D.P.
Soc. Romolea-Runcu, Sonda No. 4 care a ars in Sept. şi făcând explozie a produs accidentarea a 14 lucrători din cari 8 morţi.
Inainte de război era lucru rar, să ardă o sondă; astăzi se pare că nu mai produce nici o impresie, deşi o sondă arsă reprezintă în afară de incetarea producţiei pe 4—5 luni, şi o pagubă materială de circa 3 milioane.
După cum am spus, cele mai multe din aceste sonde au ars din neglijenţă, ceeace ar trebui să aibă ca urmare o înăsprire a măsurilor de siguranţă şi aplicarea mai eficacea măsurilor de poliţie minieră. Dacă proporţia se menţine ar însemna ca la anul să avem 40 de sonde incendiate ceeace este de o mare importanţă din punctul de vedere al diminuărei producţiei şj aşa destul de apreciabilă, întrucât numărul
sondelor noui ce se pun, nu acoperă anual pe cel al sondelor incendiate.
In orice, caz trebue de cercetat amănunţit cauzele incendiilor de sonde şi să se caute neapărat substratul, dacă nu este şi aceasta un mijloc de a se diminua producţia noastră de ţiţei.''