Petroblog: concordia

Showing posts with label concordia. Show all posts

Hiemesch photos - The 1912 Ash Valley Fire

The eruption at oil well No. 3 CC COL Moreni Sud from 3rd of May 1912

More info at The 1912 Ash Valley Fire

Special thanks to Mr. Jeff Spencer

Petroleum History Institute (PHI) VP; past president

Arnold Heim photos - Moreni 305

ETH-Bibliothek Zürich Bildarchiv

Fotograf Heim Arnold

Moreni, oil well no. 305 CC SII Gura Ocnitei, 18.06.1926

Incendiul sondei nr. 387 Concordia Bustenari din 1926

Adevărul, 39, nr. 13021, 1 iunie 1926

Alta sonda incendiata de trasnet

Bustenari, 31. – In timpul furtunii de eri una din sondele societatii Concordia – sonda No. 387 – a fost trasnita.

Sonda fiind in productie, focul a cuprins-o in mai putin de 10 minute.

Victime omenesti nu s’au inregistrat.

Sonda, impreuna cu masiniile instalate in ea, au fost complect distruse. Pagubele s’ar evalua la aproape un million lei.

Locatia sondei : 45.14753747,25.84469189

Sonda nr. 387 Concordia Bustenari a fost sapata in anul 1925 la o adancime de 330 metri.

Incendiul sondei nr. 301 Concordia Bustenari din 1911

Gazeta de Transilvania, 13-Mai-1911

O sonda cuprinsa de flacari. Din Campina ni se scrie, ca un incendiu puternic s-a declarat ieri dimineata la sonda nr. 301 din schela Borzeanca a societ. Concordia-Bustenari, cauzand moartea a patru lucratori. Sonda fiind in eruptie, gazurile au isbucnit cu mare putere, aprinzand sonda si daramand-o. Sub daramaturi au fost ingropati 4 lucratori. Toti 4 au fost carbonizati. Se presupune, ca sub daramaturi se mai afla si alti trei lucratori, surprinsi de flacari pe cand lucrau in casa sondei.

Locatia sondei 301 Concordia Bustenari 45.12781468,25.87156686

Incendiul sondei nr. 15 CC RUC Gura Ocnitei din 1907

Opinia, decembrie 1907 Anul 5, nr. 306-327, 1907-12-18 nr. 319

Tirgovistea.-Din Gura Ocnitei vine stirea ca eri pe la orele 11 s’a intimplat o mare nenorocire in acea localitate din cauza unui incendiu care a distrus complect sonda No. 15 a soc. nationale.

Trei oameni au ars cu desevirsire complect carbonizati si anume: Ghe. Cristea Motoc, Alex Frecau si Const. Visan.

De asemenea sunt si 4 grav raniti.

Pagubele sunt foarte mari si se presupune ca incendiul ar fi provenit de la sirmele de transmisiune electrica.

Locatia incendiului : 44.9688248,25.60116377

Sonda nr. 15 CC RUC Gura Ocnitei a fost sapata in 1906 la o adancime de 265 metri

1928 & 1929 burned wells

''Dimineata, Wednesday, December 25, 1929.

What the fire destroyed in Prahova. How many wells burned in 1928 and how many in 1929. Causes of the fires.

In the past few years, especially in 1928 and 1929, there have been frequent incidents of well fires, which have caused incalculable damages. Most of these wells caught fire due to negligence on the part of the security personnel, and a few were caused by so-called short circuits.

In the year 1928, the following well fires were recorded:

Soc. Cometa-Gropi, Well No. 19.
Societ. Petrol Mina-Gropi, Well No. 18.
Soc. Măceş-Bordeni, Well No. 1.
Soc. Renaşterea Româna-Runcu, Well No. 7.
Soc. Concordia-Chiciura, Well 279 bis.
Soc. Astra Română-Moreni: Wells No. 207, 257, 235, 250, 263, 233, 61, 41, 287, 270, 298, and 268.
Soc. Credit Minier-Moreni, Well No. 91.
Soc. Consortiul petrolifer-Gropi, Well 511.
Soc. Măceşul-Bordeni, Well 8.
Soc. Steaua Română-Chiciura, Well No. 1.
Exploatarea Fratia-Buştenari, Well No. 3.

WELLS BURNED IN 1929

Until September 30, 1929, the following wells were burned:
Soc. Concordia-Runcu, Well No. 439.
Exploatarea Plutus-Grâuşor, Well No. 34.
Soc. Victoria-Ţonţeşti, Well No. 16.
Soc. Romolea-Moreni, Well No. 2.
Soc. Oleonaphta-Băicoi, Well No. 4.
Soc. Steaua Romana-Mislea, Well No. 11.
Soc. Petrolmina-Tonţeşti, Well No. 22.
Soc. Geonaphta-Călineţ, Well No. 15.
Soc. Româno-Americana-Moreni, on May 28, the famous Well No. 160 caught fire — it is still burning — and it led to the ignition of Wells No. 235, 36, 289, 304, 307, 161, 78, 155, all belonging to the same company, as well as Wells No. 62 and 48 of Soc. I.R.D.P.
Soc. Romolea-Runcu, Well No. 4, which burned in September and caused an explosion, resulting in the injury of 14 workers, 8 of whom died.

So, in the year 1928, 21 wells burned, and in the year 1929, until September 30, 20 wells burned, with about 10 more since then, making a total of 30.
Before the war, it was rare for a well to catch fire; today it seems to make no impression, even though a burned well results in a production halt of 4 to 5 months and a material loss of about 3 million.
160 RA Moreni Sud in flames

01.07.2023
As I mentioned, most of these wells burned due to negligence, which should result in stricter safety measures and more effective implementation of mining police measures. If the proportion remains the same, it would mean that we will have 40 wells burned next year, which is of great importance in terms of reducing production, which is already considerable, as the number of new wells being drilled annually does not cover the number of burned wells.
In any case, the causes of well fires must be thoroughly investigated, and the underlying factors must be urgently addressed, as it may also be a means of reducing our oil production.''

''Dimineata, Miercuri 25 Decembrie 1929

Ce’a mistuit focul în Prahova. Cate sonde au ars in 1928 şi câte in 1929. Cauzele incendiilor

In cei câţiva ani din urmă mai ales în anii 1928 şi 1929, s’au produs foarte dese incendieri de sonde care se’nţelege că au adus pagube incalculabile. Cele mai multe din aceste sonde au luat foc din neglijenţa organelor de pază şi câteva din cauza aşa ziselor scurte-circuite. 

In anul 1928 s’au înregistrat următoarele incendieri de sonde:

 
Soc . Cometa-Gropi, Sonda No. 19. 
Societ. Petrol
Mina-Gropi, Sonda No. 18. 
Soc . Măceş-Bordeni, Sonda No. 1. 
Soc . Renaşterea Româna-Runcu, Sonda No. 7
Soc . Concordia-Chiciura, Sonda 279 bis. 
Soc . Astra Română -Moreni: Sondele No. 207, 257. 235, 250, 263, 233, 61.41 287, 270 298 şi 268.
Soc . Credit Minier-Moreni, Sonda No. 91. 
Soc. Consortiul petrolifer-Gropi, Sonda 511. 
Soc . Măceşul-Bordeni, Sonda 8.
Soc . Steaua Română-Chiciura, Sonda No 1. 
Exploatarea Fratia-Buştenari, Sonda No. 3. 

SONDE INCENDIATE IN 1929

In 1929 până la 30 Sept. au fost incendiate următoarele sonde:
Soc . Concordia-Runcu, Sonda No. 439.
Exploatarea Plutus-Grâuşor, Sonda No. 34.
Soc . Victoria-Ţonţeşti, Sonda 16.
Soc . Romolea-Moreni, Sonda 2.
Soc. Oleonaphta-Băicoi, Sonda 4.
Soc. Steaua Romana-Mislea, Sonda No. 11.
Soc . Petrolmina-Tonţeşti, Sonda No. 22.
Soc. Geonaphta-Călineţ, Sonda 15.
Soc. Româno-Americana-Moreni, incendierea în ziua de 28 Mai a faimoasei sonde No. 160 — care arde si acum — şi care a dus şi la incendierea sondelor cu No. 235, 36, 289, 304, 307, 161,78, 155, tot ale acestei societăţi, precum şi incendierea sondelor cu No. 62 şi 48 ale Societ. I.R.D.P.
Soc. Romolea-Runcu, Sonda No. 4 care a ars in Sept. şi făcând explozie a produs accidentarea a 14 lucrători din cari 8 morţi.

Adevărul, 42, nr. 14099, 7 decembrie 1929

Adevărul, 41, nr. 13763, 31 octombrie 1928

Adevărul, 42, nr. 13840, 3 februarie 1929

Adevărul, 42, nr. 14082, 18 noiembrie 192

Deci în anul 1928 au ars 21 de sonde, iar în anul 1929 până la 30 Sept. 20 de sonde şi cu vreo 10 care mai sunt dela acea dată până în prezent, face un total de 30. 
Inainte de război era lucru rar, să ardă o sondă; astăzi se pare că nu mai produce nici o impresie, deşi o sondă arsă reprezintă în afară de incetarea producţiei pe 4—5 luni, şi o pagubă materială de circa 3 milioane. 
După cum am spus, cele mai multe din aceste sonde au ars din neglijenţă, ceeace ar trebui să aibă ca urmare o înăsprire a măsurilor de siguranţă şi aplicarea mai eficacea măsurilor de poliţie minieră. Dacă proporţia se menţine ar însemna ca la anul să avem 40 de sonde incendiate ceeace este de o mare importanţă din punctul de vedere al diminuărei producţiei şj aşa destul de apreciabilă, întrucât numărul
sondelor noui ce se pun, nu acoperă anual pe cel al sondelor incendiate. 
In orice, caz trebue de cercetat amănunţit cauzele incendiilor de sonde şi să se caute neapărat substratul, dacă nu este şi aceasta un mijloc de a se diminua producţia noastră de ţiţei.''

Fenomene caracteristice din exploatare petrolului

I. Eruptiunile de petrol si gaze – In majoritatea cazurilor atunci cand sonda a atins un zacamant de titei la o adancime oarecare, in interiorul pamantului, lichidul se urca pe coloana si poate fi extras, fie prin pompare, fie prin lacarire cu ajutorul unui burlan numit lingura.

Se gasesc si sonde, care in loc de titei exaleaza numai gaze. Acestea insotesc de obiceiu titeiul in toate sondele productive. Exceptional, am putea zice ca 10-20% din sondele productive erup la inceput, adica arunca singure lichidul negru pe gura sondei.

E foarte interesant aspectul unei sonde eruptive. Din turnul sondei tasnesc nori de titei de culoare neagra sau cafenie, ridicandu-se panala 50 sau 100 m. In regula generala coloana de lichid este impedicata de a se inalta prea sus pentru a nu risipi productia.

In acest scop un corp de tuciu enorm numit linsa, este asezat in turnul sondei la o inaltime de 5 – 7 m. deasupra gurii putului. Coloana de titei intalnind aceasta jumatate de sfera se imprastie si lovindu-se de acoperisul turnului, titeiul se scurge in urma in interiorul sondei, de unde prin jgheaburi este condus la bataluri si rezervoare.

In apropiere de 30 – 50m. dela sonda, chiar pe timp linistit, se simte o ploaie fina de titei. Nu e de mirare, ca la aceasta distanta, gulerile si mansetele sa devie pestrite. Cand bate insa un vant catre oras, cum se intampla adesea in Campina, acei, care din intamplare au rufe intinse pe afara pentru uscat, cunosc efectele eruptiei, dupa stropitul total al rufelor cu pete negre, chiar daca sonda se afla la o distanta de 3 sau 4 kilometri.

Locuitorii din vecinatate banuesc eruptiile de titei sau gaze dupa sgomotul lor, asemanator unui huruit inadusit, insotit de nenumarate si puternice troznituri, usor de auzit dela distanta de zeci de kilometrii.

In primul moment al deschiderii zacamantului eruptiile sunt foarte violente.. Daca gaura de sonda este plina cu apa, chiar daca coloana de apa este de 700 – 800 m, ea este in intregime aruncata afara impreuna cu aparatele de sapa, care au adesea o greutate de 5000 kgr. Prajinile de fier cu un diametru de 30 m.m., de care atarna aparatele de sapat in timpul aruncarei sunt facute ghem si incolacite: Daca linsa de aparare nu s’a pus la timp, capul turnului de sonda este distrus si aruncat impreuna cu celelalte aparate.

De notat este faptul, ca aproape nici o data eruptiuniile nu tin continuu. Mai rar ca durata lor sa fie de doua sau trei saptamani fara intrerupere. Dupa prima furie eruptiuniile se fac cu intermitenta. Sunt sonde din care titeiul curge la intervale de 20, 15, 3 sau 5 minute cu absoluta regularitate. Pentru fiecare perioada cantitatea de titei ce curge este aceeas, cat timp eruptiile se suced cu regularitate.

Cantitatiile de titei captate din sondele eruptive au atins cifre de necrezut mai ales in tara noastra. Este cunoscuta sonda Societatii Columbia dela Moreni*, care pana in prezent a erupt peste 40.000 vagoane in valoare de circa 30 milioane de lei.

O sonda care n’a costat mai mult de 200.000 lei dadu o productie de 30 de milioane si facu ca actiuniile acestei societati sa se ridice dela 250 lei bucata valoare nominala la 2660 lei ! Totusi cati Romani intind mana norocului pentru a plasa ceva si din capitalul lor national in exploatarea petrolului ?!

In Romania aceasta a fost sonda cea mai bogata. Dintre celelalte tari singur Mexicul a avut o sonda care a intrecut pe aceasta, dand enorma cantitate de peste 100.000 vagoane.

De unde este mult curge si pentru altii. In regiunea Moreni, ca si la Campina, mare parte din titeiul imprastiat prin eruptive se infiltreaza in pamant si prin prundul de la suprafata se scurge in proprietatiile vecine.Proprietarii, in de obste tarani, facand puturi pe bucatiile lor de pamant, extrag acest titei, si-l vand la randul lor rafinorilor.

Eruptiunile de titei se explica prin inmagazinarea gazelor. Gazele se produc in interiorul pamanatului in zacamantul de titei in urma combustiunii lente a materiilor vegetale sau animale din care se pretinde ca s’ar fi format petrolul. Ele stau sub o mare presiune, care scade cu cat se exaleaza mai multa cantitate din ele in timpul exploatarii, asa in cat o regiune veche din care s’a extras un sir mai mare de ani titei bogat in gaze, nu mai poate avea sonde eruptive.

Inainte de eruptia titeiului pana in momentul in care gaura de sonda a atins zacamantul de titei se intalneste de multe ori o serie de straturi de apa, dintre care unele sunt arteziene. Aceste ape trebuesc izolate prin coloane de tabla ermetice ca sa nu poata ajunge la titei si sa-l impiedice, prin contrapresiune, de a esi la suprafata. Prin aceasta operatiune, apa inchisa in dosul coloanei ermetice, daca e arteziana poate sa iasa afara. Titeiul va erupe prin interiorul coloanei. In astfel de cazuri una si aceeasi sonda erupe in acelasi timp apa si titei, fara ca lichidele sa se amestice intre ele. De ex. Sonda No. 16 a Concordiei la Runcu**.

Eruptiuni linistite au loc in cazurile cand titeiul in loc sa se ridice cu furie la mari inaltimi, se urca la anumite intervale de timp numai pana la gura burlanului peste care se revarsa ca un isvor. In asemenea cazuri titeiul se poate capta mult mai usor fara risipa.

II. Eruptiunile de nisip si bolovani – Multi exploatatori s’au deceptionat, atunci cand punand sonde pentru pacura au intalnit in locul eruptiei de pacura eruptii de nisip si bolovani.Sunt societati ca Galo-Romana, care au pierdut intreg capitalul in urma cheltuielilor facute cu astfel de sonde. O sonda a acestei societati la Ditesti langa Filipestii-de-targ*** a inceput sa arunce nisip si bolovani de la adancimea de 200 m. Locuitorii din Ditesti la circa 4 km. distanta de sonda nefiind obisnuiti cu sgomotul eruptiuniilor, mai ales in timpul noptii, s’au trezit din somn speriati si numai cu greu s’au putut linisti.

Putem afirma ca aceasta sonda a dat cea mai mare cantitate de nisip dintre toate sondele asemanatoare din tara. Intreaga instalatiune de sapat si toate masinile erau acoperite in total cu nisip. Cantitatea de nisip aruncata in jurul sondei s’a calculat la circa 4000 m.c., aproape un deal de nisip.

O data cu nisipul ies si bolovani din sonda, rupti de sigur de pe peretii netubati ai gaurii. Pietrele sunt aruncate cu atata furie in cat isi micsoreaza cu mult volumul prin presiune in timpul trecerii prin gaura de sonda. Inaltimea la care erau aruncati bolovanii trecea de 200 m.

Efectele eruptiuniilor de nisip sunt si mai puternice ca acele ale eruptiuniilor de titei. Turnul a fost complect distrus, toate aparatele impreuna cu coloana de apa aruncate afara din sonda, iar peretii coloanei de 400 m.m. ca diametru cu care fusese tubata sonda, s’au ros prin frecare pana au ajuns la dimensiunea unei foite de tigara.

Eruptiuniile de nisip au aceiasi explicatie ca si cele de titei, adica acumularea gazelor, ajunse in stratul de nisip cu timpul din regiuniile inferioare in care s’au format odata cu titeiul. In toate regiunile pacura groasa se gaseste in straturile inferioare, pe urma vin straturile cu titei usor, de multe ori chiar de calitatea celui din Campeni-Bacau, care poate arde direct in lampa si in fine mai sus gazele. Aceasta insa numai in regula generala.

Sonda din Ditesti a fost adancita pana la 600 m. totusi ea n’a dat nici o productie.

III. Eruptiuni de apa fierbinte. – Inca un fenomen curios pentru sondele de petrol este eruptia de apa fierbinte, cum este cazul la Filipestii-de-padure. Sonda care erupe mai puternic este No. 10 a Societatii ‘’Astra Romana’’****. Adancimea dela care vine apa e de 1199 metri pe coloana de 175 m.m. diametru. Eruptia a inceput la data de 24 Octombrie 1913 si continua si in prezent. Cantitatea de apa ce sonda o arunca zilnic este de circa 100 de vagoane.. Apa contine mari cantitati e sare si urme de iod. Violenta eruptiilor se poate judeca dupe sgomotul lor, care se aude la zeci de kilometric si dupa efectele ei. Turnul sondei este complect distrus. Linsa, enormul corp de fonta, care serveste sa impedice eruptiuniile la inaltimi mari a fost complect gaurita si aruncata. La gura sondei s’a format prin depunere un mare crater de sare. Sarea e raspandita panala 500 m. de jur imprejurul sondei. Toti pomii din vecinatate au fost distrusi de apa fierbinte, care are o temperatura de 60°-70°.

O alta sonda, cu aceleasi efecte, este acea a societatii Steaua Romana No. 3***** din aceiasi localitate. Adancimea sondei este de 1069 m. si coloana cu care este tubata gaura este 255 m.m. diametru. Eruptia a inceput la 5 Decembrie 1913. Arunca la inceput circa 100 vagoane apa sarata. In ultimul timp atat cantitatea cat si temperatura apei a inceput sa mai scada si odata cu aceste scaderi s’au aratat urme de pacura. La 19 Decembrie arunca si bucati solide de parafina, iar la 22 Decembrie eruptia din interiorul coloanei s’a oprit, ivindu-se gaze si pacura printre coloane.

Faptul ca prima sonda sapata de Astra Romana in aceasta regiune a dat prin eruptiuni la inceput peste 100 vagoane de titei pe zi, fara sa fi intalnit mai sus ape termale ; iar pe de alta parte, fenomenele din sonda precedenta care arata titei intre coloane, indata dupa incetarea eruptiuniilor de apa, ne da convingerea unei probabile treceri a stratului de titei si chiar a tubarii lui.. Ar rezulta, ca apa fierbinte se afla sub stratul de titei la o mica distanta. Adica, regiunea ramane tot una din cele mai bogate cu titei, insa lucrarea trebuie condusa mai cu atentiune, in special cand se executa cu curent de apa, pentru ca atunci titeiul se afla pus sub presiunea unei coloane de apa de peste 100 atmosfere.

Temperatura de 60°-70° a stratului este temperatura pamantului in adancimile unde zace apa. Nu e nevoie ca apa sa vie prin crapaturi din adancimi necunoscute. La adancimea de 1200 m. temperatura, conform gradientului geotermic, socotind 1° grad de fiecare 30 m. se ridica la 36°-37° numai. Trebue insa sa luam in consideratie, ca apa vine din anticlinal, deci din partea mai ridicata a stratului. Acelasi strat poate ajunge in sinclinal la adancime de peste 2000 m. si poate 3000 m.

Apa din anticlinal poate fi incalzita prin urmare de apa mult mai fierbinte din sinclinal, care devenind mai usoara si capatand vapori se ridica catre anticlinal, prin porii nisipului, infierbantand-o intocmai cum se face fierberea intr’un vas pus la foc.

Se spera ca, inaintand mai adanc, sub aceasta panza de apa sa se intalneasca noi zacaminte de titei.

IV. Incendiile sondelor eruptive de titei si gaze. – Sonda cu cele mai multe eruptiuni, care luand foc, a ars un timp indelungat, este sonda Concordiei de la Moreni******. Aceasta sonda erupea inainte de ardere 150 vagoane de titei pe zi, umpland atmosfera dinprejur cu gaze.

Se presupune, ca focul ar fi pornit de la sonda Colombiei No. 2, prin aprinderea gazelor venita in contact cu o schintee, produsa de un intrerupator de lumina electrica. Batalele si sondele prinprejur incendiate, au comunicat focul Concordiei.

Toate mijloacele de stingere incercate n’au dat rezultat, caldura mare nepermitand o apropiere de cat de 100 m.cu ajutorul aparatorilor de asbest.

Un batalion de pompieri a lucrat la facerea transeelor de apropiere. In cele din urma s’a bombardat gura sondei cu 45 de proiectile in scopul turtirei burlanilor la gura, dar tocmai atunci intamplator arderea deveni mai puternica.

S’a proiectat apoi saparea unui tunel la o adancime de circa 8 m. langa sonda in scopul turtirei coloanelor sau pentru a le pune in comunicatie cu un conduct lateral, asa fel in cat sa inceteze eruptia.

Abia se incepuse lucrarea si eruptia s-a oprit brusc, astupandu-se gaura cu un dop puternic de nisip, dupa 16 zile de ardere.

Aspectul unei sonde eruptive incendiate e maret. O coloana de foc, care tasneste in sus, in directiune verticala, la inaltime de 50 -100 m. lumineaza imprejurimile pana la 3 – 4 kilometri, asa de bine ca poti citi un jurnal cu usurinta, iar caldura se simte la o distanta mai mare de 200 metri.

Cand sonda erupe numai gaze, atunci focul lumineaza si mai viu, se vede de la distanta si mai mare, neproducandu-se fum negru. Sonda cu gaze No. 26******* a societatii <Regatul Roman> de la Moreni, luind foc in urma unui traznet a ars timp de o saptamana ca o nebuloasa vizibila numai noaptea.

O sonda eruptiva in flacari a societatii Steaua Romana in Tintea, care ameninta aprinderea a o serie de sonde apropiate productive, a fost stinsa dupa o munca de 3 zile prin intrebuintarea sacilor cu nisip uzi. Construindu-se baricade cu ast-fel de saci si reusindu-se a se apropia de gura sondei s’a putut stinge focul prin aruncarea sacilor uzi deasupra ei.

O sonda eruptiva incendiata demna de privit a fost si sonda societatii Traian din Valea Prahovei in Poiana.O noapte intreaga o coloana de foc inalta de 150 m., cat dealul Pitigaia, arunca lumina asupra intregului oras Campina, adunand pe malul Prahovei, feeric luminat, o multime de spectatori.

Eruptia fiind violenta si timpul linistit,coloana de foc era perfect cilindrica si verticala.Numai o parte, cam un metru distanta de la gura, focul era aproape intrerupt, acolo nu se vedea flacara. Iuteala cea mare a gazelor, in momentul esirii din gaura de sonda, face ca oxigenul sa nu patrunda in cantitate suficienta in aceasta parte.

Incendiile sondelor au ca efect in foarte multe cazuri si ardere de oameni. Rar cand se intampla insa sa arda la petrol prin ardere mai mult de 3 – 6 oameni. Cand in minele de carbuni au loc explozii si aprinderi de gaze, se intampla ca de odata 300 – 500 oameni sa cada victime. Exploatarea petrolului este insa departe de pericolele ce insotesc exploatarile de carbuni. Dintre toti lucratorii mineri, acei de petrol au viata cea mai buna, acestia respira aer curat., traind in acelasi timp la suprafata pamantului, la lumina zilei, nu sub pamant la lumina slaba a lampii fara aer suficient, si amestecat cu praf. Numai neobisnuinta face sa se creada ca la sondele de petrol sunt pericole mai mari ca la celelalte mine. Pagubele produse de incendii, sunt cate odata foarte mari. Sonda Concordiei in urma incetarii eruptiei n‘a mai putut fi pusa in functiune, in schimb sonda Columbiei din apropiere este aceea, care a incasat 30 de milioane lei in locul Concordiei.

Cauzele incendiilor nu s’au putut nici o data stabili cu preciziune. Ori in ce caz ele au loc in majoritatea cazurilor cand atmosfera este plina cu gaze. O schinteie produsa, fie printr’un circuit electric scurt, prin o ciocnire a lingurii de burlan, in timpul lacaritului, o frana incalzita, un lagar infierbantat prin lipsa de unsoare, si de multe ori neglijenta ( fumatul in zona periculoasa ) dau nastere la incendii.

Eruptile si incendiile in general sunt periculoase mersului normal al exploatarii, totusi insa ele stau in legatura stransa si nedespartit.

Doctor-Inginer V.Iscu********

Campina, 31 Ianuarie 1914

Lucrare publicata in Natura, Revista Stintiifica De Popularizare, Anul IX, 1913-1914.

*sonda 1 COL Moreni Sud sapata in 1912 la o adancime de 633 de metri

**sonda 16 Concordia Bustenari sapata in 1913 la o adancime de 306 metri.

***sonda 3 Galia ROM sapata la o adancime de 560 de metri.

****sonda 10 AR Silistea sapata in 1913 la o adancime de 1192 metri.

*****sonda 3 STR Silistea sapata in 1913 la 1060 de metri.

******sonda 3 CC COL Moreni Sud sapata in 1912 la o adancime de 650 de metri.

*******sonda 26 M AR Moreni Sud sapata in 1908 la o adancime de 272 de metri.

********profesor definitiv la catedra de Industria, comerţul şi legislaţia petrolului. Doctor inginer de mine de la Academia din Freiberg şi de la Scoala Tehnică din Dresda, numit conferenţiar cu titlu provizoriu prin Decizia Ministerială nr.16.524, din 15 iunie 1916, conferenţiar definitiv prin Decret Regal nr.2163, profesor definitiv prin Decret Regal nr.2163, din 1 Aprilie 1920.

Fratii Andreescu si stingerea sondei 305 CC SII Gura Ocnitei

Dimineata, Luni 21 Iunie 1926

Sonda dela Ocnita in flacari

O primejdie permanenta pentru sondele vecine

GURA OCNIŢEI, 19.—După cum am relatat în reportagiul de eri, pentru stingerea incendiului dela sonda 305 a societăţii „Internaţionala română“ din Amsterdam — azi denumită „Sirius" — s’au' preconizat mai multe soluţiuni, adoptându -se unele dintre ele. Printre cele adoptate şi puse în practică, este creiarea a două tuneluri după proectele descrise eri, unul început acum 3 zile şi care a avansat 12 metri, iar al doilea început eri la amiază şi la care lucrează minerii dela Comăneşti— Bacău. Tunelurile nu vor fi gata mai înainte de o săptămână, de acum înainte, deşi cei mai mulţi din specialişti şi-au pus toate nădejdile stingerii, numai în acest sistem.

CU SACRIFICIUL VIEŢII

Azi s’a pus în practică şi un sistem nou, inventat de fraţii Andreescu, lucrători în regiunea petroliferă Ocniţa. Fraţii Andreescu vor primi o plată de 750 lei pentru fiecare opt ore de lucru, şi in cazul că reuşesc vor primi fiecare 60.000 lei. Echipa formată în acest scop, a pornit azi la aplicarea sistemului venind in contact direct cu locul incendiat. Inginerul Simota şi fraţii Andreescu, sfidând orice pericol şi protejaţi întrucâtva de paveze de asbest, s’au apropiat până la 2 metri de gura burlanului. O primă încercare de apropiere langa locul incendiat, a fost făcută alaltăeri seara tot de inginerul Simoţa, împreună cu un maestru sondor şi un ajutor, care au ajuns la 15 metri de sondă, aruncând saci cu pământ şi nisip. Azi, însă, progresul a fost uimitor fiind vorba de doi metri distanţă de flăcări, unde căldura trece peste 120 grade. Curajul echipei Simota—Andreescu, a stârnit unanime laude. Spre scară, îndrăzneţii echipieri au avansat până la gura sondei. Doi din fraţii Andreescu au apucat gura burlanului cu mâna îmbrăcată în mănuşe de asbest, apoi au luat o mică cantitate din păcura care arde la o înălţime de 5—6 metri dela gură. Obtinandu-se apropierea de sonda s-au aşezat la mici intervale paravane de azbest, în jurul focului, spre a îngădui echipierilor să aşeze conducta şi cotul de 14 ţoli, pe burlan. O parte din conductă a fost asezata pana la venirea nopţii. Lucrările vor continua mâine, rămânând numai să se vadă ce reuşită vor avea.

RETRAGEREA POMPIERILOR

Pentru izolarea şi apărarea sondelor din vecinătatea celei arzânde. s’a cerut şi sprijinul pompierilor din Bucureşti, Ploeşti şi Târgovişte. Secţiuni de ale acestor pomiperi au sosit imediat şi au dat ajutoare la izolare. Aseară a fost la locul sinistrului şi d. colonel Pohrib, inspectorul pompierilor, cu d. căpitan Peneş, comandantul companiei centrale de pompieri din Capitală. Tot aseară a sosit şi o pompă automotor sistem „Magirus“ cumpărată de „Internaţionala“, care a fost pusă imediat în funcţiune tot pentru izolarea sondelor învecinate. Complectându-se instalaţiunile de apă şi de izolare cu aparatele şi echipele societăţei „Sirius“ şi întrucat pompierii nu au aparate de aruncarea apei cu debit mare si la distanţe lungi, s’a decis retragerea lor şi înapoerea în garnizoanele respective. Pe locul incendiului vor rămâne, deci, numai echipele de salvare ale societăţei petrolifere.

16.6.1926 BRENNENDE SONDE, CONCORDIA 305 MORENI

ETH Bibliothek Zürich Bildarchiv

Fotograf Heim, Albert

CUM S’A ISCAT INCENDIUL

In ziua de 11 Iunie orele 3.45 d.a., a început o violentă eruptiune de păcură benzinoasă, dând până la 10 vagoane pe oră. Captarea a mers normală, până in seara de 14—15 Iunie, orele 11.30. La această oră se găseau în interiorul scheletului sondei şi în jurul ei, supraveghind captarea, d. inginer Donciu cu 26 lucrători. Restul inginerilor şi personalului de serviciu, se retrăsese pe la locuinţe, încetandu-le misiunea. Începând ploaia scurţă dar deasă şi văzându-se manifestaţiile atmosferice frecuente cari se deslănţuiau asupra Târgoviştei, la 15 kilometri depărtare, s'a dat un cuvânt de ordine pentru apărarea personalului sondelor in erupţie. — „Feriţi-vă mai ales de sonda 305. — a fost cea mai insistentă recomandare. După un foarte scurt interval de la izolarea oamenilor în interiorul sondei No. 307 şi pe lângă bataluri, s’a produs explozia şi mai apoi incendierea sondelor 305 şl 308. Un batal cu 100 vagoane păcură a fost repede consumat de flăcări, — apoi după o zi s’a stins. Sonda 305, însă, a provocat dezastrul care continuă şi prăpădeşte multe milioane zilnic. Presupunerea că incendiul a fost provocat de un simplu trăznet, pare esclusă din motivul că sonda 305 e cea mai joasă iar regiunea are o uzină pentru atragerea trăznetelor şi zădărnicirea efectului lor nenorocit. Rămân, atunci, în cauză numai următoarele împrejurări : Gazele puternice provenite din erupţiune, au format o coloană înaltă de circa 3—400 metri. Coloana fiind cuprinsă între doi nori şi având proprietăţi contrare, a dat loc unei scântei. Scânteia a aprins gazele, cărora pentru aprindere le trebuia numai un procent de 2 la sută; or, în coloana acestor gaze, era un procent mai mare. Provocându-se explozia gazelor, focul s’a propagat pe coloană în interiorul sondei, cuprinzând păcura eruptiva. Intr’o clipă întreaga sondă a fost cuprinsă de flăcări. Astfel este explicată ştiinţificeşte, cauza acestui foc, care e al optulea în ordine cronologică, în asemenea condiţiuni, într’un timp relativ scurt. Cercurile interesate, au hotărît, — după stingerea incendiului, — să pună in studiul competinţelor şi al laboratoarelor, incendierea sondelor datorită unor împrejurări de felul celor de mai sus.

CUTANA