Eruption of oil well No. 9 AR GH Z Bana Nord

Oil well No. 9 AR GH Z Bana Nord was spud in 1912 at 263 m

Location : 44.983422, 25.662017

Roumanian Consolidated Oilfields Limited

Roumanian Consolidated Oilfields Limited

Oil well in eruption. Bana, Moreni ( 1912-1916 )

Publishing house M. Rosu Moreni

Hiemesch photos - Bana view

Oilmen working at a new well ( 1910-1914 )

Oil well on Bana hill. 

In the distance are the oil wells on Tuicani, Moreni ( 1910-1914 )

Special thanks to Mr. Jeff Spencer

Petroleum History Institute (PHI) VP; past president

Hiemesch photos - The 1913 Valea Pacurei Fire

The eruption at oil well No. 8 AR Bana Piscuri on March, 5 1913

More info at  The 1913 Bana Fire

Special thanks to Mr. Jeff Spencer

Petroleum History Institute (PHI) VP; past president

Hiemesch photos - Valea Pacurii

Oil well at Bana, Moreni - Valea Pacurii ( 1910-1914 )

Special thanks to Mr. Jeff Spencer

Petroleum History Institute (PHI) VP; past president

Arnold Heim photos - Moreni

ETH-Bibliothek Zürich Bildarchiv 

Fotograf Heim Arnold 

Moreni West North, 18.06.1926

ETH-Bibliothek Zürich Bildarchiv

Fotograf Heim Arnold 

Moreni Sud, 05.06.1926

ETH-Bibliothek Zürich Bildarchiv 

Fotograf Heim Arnold 

Moreni North, 19.06.1926

ETH-Bibliothek Zürich Bildarchiv 

Fotograf Heim Arnold 

Moreni North, 15.07.1926

ETH-Bibliothek Zürich Bildarchiv

 Fotograf Heim Arnold 

Moreni Nord, 18.06.1926

ETH-Bibliothek Zürich Bildarchiv 

Fotograf Heim Arnold 

Moreni, 21.05.1926

ETH-Bibliothek Zürich Bildarchiv 

Fotograf Heim Arnold 

Moreni, 19.06.1926

ETH-Bibliothek Zürich Bildarchiv 

Fotograf Heim Arnold 

Moreni, 17.06.1926

ETH-Bibliothek Zürich Bildarchiv 

Fotograf Heim Arnold 

Moreni Bana Nord, 21.05.1926

ETH-Bibliothek Zürich Bildarchiv

Fotograf Heim Arnold 

Moreni, 04.08.1926 

Deschiderea Meotianul III la Moreni

''Universul, Anul XLVIII, Nr. 110, Duminica 18 Mai 1930

O nouă primejdie in regiunea petroliferă

— O sondă aruncă gaze pe întinderi mari. — O singură scântee ar provoca o nouă catastrofă —

Moreni, 15 Mai

Regiunea petroliferă Gura Ocniţei e ameninţată de o nouă catastrofă.

Zilele acestea, în timpul când se scotea garnitura de sapă din sonda nr. 25* a soc. „Sirius“, care era răsbită la stratul 3 „meotic“, a început, pe neaşteptate, să erupă cu violenţă ţiţei şi gaze.

Treptat, erupţia a luat proporţii mari iar gazele au început să se întindă pe o rază din ce în ce mai mare, în jurul sondei.

Această sondă erupe 80 vagoane ţiţei lichid, iar cantitatea de gaze trece de 200 mii m. c.

Atmosfera e încărcată de gaze.

Activitatea din schela Gura Ocniiţei a fost oprită. S’a luat măsura să nu se facă foc în apropierea sondei, de teama unei explozii. O singură scânteie ar produce un dezastru nemaipomenit.

Delegaţii regiunii miniere din Târgovişte împreună eu personalul specialist al societăţii, studiază planul pentru oprirea erupţiei şi evitarea unei catastrofe.

Pe văile schelei Gura Ocniţei, ţiţeiul curge gârlă, şi captat în baloturi** la o distanţă mare.

LA 1860 m. ADÂNCIME

Produce multă senzaţie în localitate şi printre specialiştii petrolişti, faptul că sonda n-rul 6*** a soc. „Creditul Minier" din schela Piscuri, a atins cea mai mare adâncime in ţara noastră. A intrat în stratul 3 „meotic“ la o adîncime de 1860 m. Până astăzi cea mai adâncă sondă nu atinsese decât 1710 m.''

* Sonda nr. 25 Sbs R Moreni a fost terminata din foraj in anul 1931 si a atins o adancime de 1701 metri. Este localizata la Pascov.

**Desigur este greseala de tipar fiind vorba de bataluri.

*** Sonda nr. 6 CRM Moreni a fost terminate din foraj in anul 1930 si a atins o adancime de 1866 metri devenind la aceea data cea mai adanca sonda din tara. A fost sapata in zona Bana.

Locatia sondei nr. 25 Sbs R Moreni Sud : 44.96847063,25.62484888

Locatia sondei nr. 6 CRM Moreni : 44.98115469,25.67278639

Optimizarea sondelor la Moreni

‘’Romania libera, Anul VIII, Nr. 1656, Duminica 15 Ian.1950

Muncitorii petrolişti dela schela Sovrompetrol - Moreni au mărit producţia de ţiţei cu 5 la sută

In primele zece zile ale anului, muncitorii petrolişti din schela Sovrompetrol-Moreni au obţinut o depăşire de 5% a producţiei zilnice de ţiţei.

Datorită unui studiu amănunţit la un mare număr de sonde, prin dinamometrare, se obţine o diagramă care arată dacă sonda are nivel, dacă pompa este bine dimensionată, dacă tubingul are spărturi şi curge, etc.

Din interpretarea acestei diagrame prin cetirea indicilor, se pot lua măsuri de mărirea sau scurtarea curselor. La sonda 306 Piscuri*, în urma cercetărilor făcute, s’a reuşit să se obţină câte o tonă de ţiţei în plus pe zi. Deasemeni, la sonda 57 EPS**, producţia a sporit cu 3 tone zilnic, la sonda 159 Cricov***, cu încă 3 tone zilnic, iar la sonda 401 Piscuri****, tot prin mărirea cursei dela 1,65 m. la 1,90 m. producţia a crescut cu 2 tone zilnic.’’

*Sonda No. 306 AR Moreni Sud a fost sapata in anul 1928 la adancimea de 1433 metri.

**Sonda No. 57 EPS PR Moreni Sud a fost sapata in anul 1945 la adancimea de 493 metri.

***Sonda No. 159 AR Moreni Suda fost sapata in anul 1926 la adancimea de 810 metri.

****Sonda No. 401 CRM Bana Nord a fost sapata in anul 1937 la adancimea de 1123 metri.

Incendiul sondei nr. 113 AR Moreni Bana din 1937

Dimineaţa, decembrie 1937 (Anul 33, nr. 11117-11145), 1937-12-01  nr. 11117

O sonda in flacari la Moreni

Doi ungători se aleg cu arsuri grave

Moreni, 29. — Azi dimineaţă, la ora 8 un puternic incendiu a izbucnit la sonda Nr. 113 B., a soc. Astra Română, din schela Bana, mistuind-o complect. Incendiul a fost provocat de o explozie de gaze produsă în beciul sondei.

Din incercările întreprinse de d. plutonier Hociung s’a stabilit că, la ora 8, ungătorul Stânga Grigore venind să ungă motoarele dela sus numita sondă, s’a băgat în beciul sondei, împreună cu sondorul Neacşu Ion. Aci şi-au făcut ţigări, dar in momentul când au scăpărat un chibrit să aprindă ţigările, s’a produs o puternică explozie. Cei doi lucrători au fost înconjuraţi de flăcări. S’a aprins scheletul sondei care a fost mistuit complect.

Cei doi lucrători, cu arsuri grave de gradul doi pe fată şi corp, au reuşit să iasă afară printre flăcări. Camarazii, venind în fugă la auzul detunăturii, au reuşit să le stingă hainele.

Pagubele se cifrează la peste cinci sute de mii lei.

Locatia sondei : 44.98118509,25.66771368

Sonda nr. 113 AR Moreni Bana a fost sapata in anul 1932 la o adancime de 1742 de metri

Incendiul sondei nr. 7 DR Moreni din 1936

Universul, noiembrie 1936 (Anul 53, nr. 302-316), 1936-11-07  nr. 308

Incendiu in schela petroliferă Piscuri-Prahova

A ars o sondă. — Pagube de un milion

Ploeşti, 4 Noembrie

Un puternic incendiu a isbucnit aseară la schela petroliferă ‘’Piscuri“ din judeţul nostru.

In timp ce motoarele sondei nr. 7 proprietatea societăţii „Dacia Română“ erau în plină activitate, sub supravegherea oamenilor de serviciu : s’a produs un scurt circuit care a declasat o flacără puternică. Câteva bidoane cu ţiţeiu, ce se aflau risipite pe jos in cabina sondei, au luat foc şi de acolo flăcările s’au întins cu repeziciune cuprinzând întreg eşafodajul de lemn şi toate instalaţile mecanice.

Dandu-se alarma în schelă au sosit imediat la faţa locului echipele de stingere, ale societăţilor petrolifere din vecinătate, care au luat primele măsuri pentru stăvilirea focului şi protegiuirea rezervoarelor cu ţiţeiu din apropiere. După câteva ore de muncă încordată in care timp s’a evitat de nenumărate ori intinderea incendiuiui la sondele vecine, s’a putut domoli intensitatea flacărilor şi în cele din urmă focul a fost complet stins.

Au ars întreaga construcţie a sondei, cabinele motoarelor si instalaţiile mecanice.

Din ancheta întreprinsă de reprezentanţii autorităţilor şi de organele miniere, pagubele au fost evaluate la peste 1 milion lei.

Sonda era asigurată.

Locatia sondei nr. 7 DR Moreni : 44.98351953,25.68088878

Incendiul sondei nr. 38 UN Moreni Nord din 1914

‘’Adeverul Duminică 19 Octombrie 1914

Dezastrul din Moreni

Localizarea Focului. Sînt victime omenesti ?

MORENI, 18 Oct. — Groaznicul incendiu din Bana a putut fi complect localizat abia la orele 11 noaptea şi aceasta graţie, faptului că la sonda No. 38 au încetat eruptiunile. Pînă în acest moment încă nu s’a putut constata dacă sînt sau nu victime.

Lipsesc cîtiva lucrători, dar se crede ca aceştia au fugit îngroziţi la izbucnirea focului.

Martori oculari, printre cari d. inginer de control Ţînţăreanu, care împreună cu d. inspector industrial Cantaciuzino, aflati lîngă sonda eruptivă în momentul exploziei, spun că atunci nu se aflau oameni în zona periculoasa, intrucît locul era sever păzit ca să nu se apropie nimeni.

*

S’a format definitiv convingerea că focul se datoreşte unei scăpărături, produsă în modul următor: Sonda No. 38 facea eruptiuni aruncînd cu o mare presiune o cantitate de ţiţeiu care, după calcule era de aproximativ 12 vagoane pe oră. Nefiind destule preparative spre a se putea capta o aţat de mare producţiune şi spre a se preintîmpina un dezastru, ceeace totuşi s’a întîmplat, — s’a închis ventilul dela gura sondei ca să se slăbească forţa erupţiunilor. Din cauza maréi presiuni însă, ventilul s’a rupt, izbindu-se de linza (un corp de fontă aşezat în sondă spre a opri risipirea ţiţeiului în aier) producînd astfel scăpărătura. In citeva minute, întreaga schela a fost cuprinsă de flăcări.

ANCHETA

Din partea regiunei miniere ancheta s’a început de către d. inginer de control Ţînţăreanu; din partea parchetului se aşteaptă deasemeni sosirea unui delegat. Numai cînd ancheta va fi complect terminată, se vor putea stabili cauzele cari au provocat acest dezastru. Tot atunci se vor putea cunoaşte in mod precis si pagubele imense cauzate de foc.

Popescu-Buzău’’

Universul, Luni, 20 Octombrie 1914

Groaznicul dezastru din Bana (Moreni)

Mai multe sonde distruse.-Pagube de peste un milion

Amănunte

Moreni, 17 Oct.

Revin cu amănunte asupra groaznicului dezastru deslănţuit in schela Bana, care a adus spaima între muncitori şi o parte din populaţia vecină schelei.

Imediat după ce v'am comunicat prima ştire am plecat la faţa locului. O căldură înăbuşitoare împiedica înaintarea dela mai multe sute de metri. Totuşi am, căutat să mă apropii cât mai mult. Personalul tuturor societătilor, d. inginer de control Cântăreanu, administratorul plăşii Filipeşti, Pavel Dumitrescu, depun o muncă adevărat, eroică spre a împiedica întinderea focului spre sat. Aflându-se în localitate, a mai sosit la faţa, locului şi d. inspector industrial Cantacuzino.

In marea de foc şi flăcări care sa întinde din dealul Bana şi până lângă satul Moreni nu se poate distinge ce arde.

Cum s’a declarat incendiul

După cum am arătat încă dela început focul s'a declarat la sonda No. 38 a soc. „Oil Fields‘‘ la care astăzi se ajunsese la stratul de ţiţei şi încă dela ora 11 începuse violente erupţiuni.

Din primele cercetări reese că focul s'ar atribui unei scăpărăturl produsă de presiunea erupţiunilor, care arunca, şi corpuri tari. Tot terenul de prin prejur fiind îmbibat de gaze şi ţiţei şi cum erau in apropiere şi alta sonde eruptive cum şi mari cantităţi de ţiţei depozitate în bazine, a făcut ca focul să se întindă în toată schela, prefăcănd totul în flăcări şi fum.

Lucrătorii îngroziţi la prima explozie au fugit astfel că victima nu sunt, cel puţin aşa sc crede până în prezent.

Ce a ars

Focul care continuă cu o furie de neînchipuit, producând un mare sgomot din cauza erupţiuniior de la sonda No. 38, a distrus până in prezent complet: sondele No. 38, 29, 30 şi 45 ale societăţel „Oil Fields”. Sonda No. 101 a scc. „Âquila franco-română”, sonda No. 1 „Grigorescu” şi mai multe bazine cu mari contităţi de ţiţei. Multe sonde noui au fost dărâmate spre a se împiedica întinderea dezastrului.

Populaţia vecină a părăsit locuinţele.

Pagube de peste un milion

Pagubele cauzate până în prezent se pot evalua la mai mult de 1 milion de lei, plus producţia care se pierde, de câteva sute de vagoane pe zi.

Inştiinţarea autorităţilor

Ploeşti 17 Oct.

Autorităţile au fost încunoştiinţate că sonda n-rul 38 a soc. ‘’Oefilds Consolidet’’ din schela Bana Moreni, aflată în erupţie dela orele 12, aprinzându-se, întreaga schelă a fost cuprinsă da flăcări. Dezastrul este spăimăntător. Flăcările se văd chiar din oraşul nostru, deşi suntem la o distanţă de peste 40 km.

D. prim-procuror Anastasiade însoţit de către d. maior Şoiculescu, comandantul de jandarmi şi V. Tacit, inspectorul, regiunei miniere, au plecat în anchetă. Se crede, că va fi nevoe si de ajutorul pompierilor.

 

Universul, Marti, 21 Octombrie 1914

Groaznicul dezastru din Bana (Moreni)

Moreni, 18 Oct.

Groaznicul dezastru din Bana a putut fi stins complect abea aseară la orele 11 şi aceasta numai graţie faptului, că erupţiile au încetat la sonda 38 Oelfilds.

Până la ora 9 seara focul a continuat cu furie, începând să se întindă spre bazinele de ţiţei din direcţia şoselei Bana-Băicoi. La acea oră erupţia încetând, iar focul complet fiind alimentat s’a stins complet la ora arătată.

Alte sonde în afară de cele enumărate eri n’au fost distruse.

Au ars insă multe rezervoare şi grădini de livezi în întindere de mai multe hectare.

Panica printre mulţimea de curioşi sosiţi la faţa locului, cum şi printre cei ce munceau la măsurile de apărare a fost de nedescris aseară, când în toiul focului, sonda No. 505 a soc. Orion a început a erupe. Focul era la câţiva metri depărtare. Din fericire, vântul batea în direcţia contrară, evitând incendiarea acesţei sonde, care ar fi incendiat şi o parte din sat. Victime se crede că nu sunt. Mulţi martori oculari, printre care chiar d. inginer de control Ţânţăreanu, care in momentul declarărei focului se afla lângă sonda în erupţie împreună cu d. inspector industrial Cantacuzino, declară, că nici un om nu era în zona primejduită. S’au luat apoi măsuri riguroase de pază ca nimeni să nu se mai apropie. O mulţime de curioşi din oraşele vecine au vizitat azi locul dezastrului.

Ancheta

Ancheta se face din partea regiunei miniere de către d. inginer de control Ţânţăreanu. Din partea parchetului a sosit azi d. procuror Paladi, care a făcut toată după amiaza cercetări, luând şi declaraţiile martorilor.

D. maior Şoiculescu, comandantul de jandarmi, şi N. Goma, directorul prefecturei de Prahova au sosit de asemeni la faţa locului.

S’a format definitiv convingerea, că focul se atribuie unei scăpărături provocate astfel: sonda No. 38 făcea erupţiuni foarte mari, aruncând o cantitate de ţiţei de aproximativ 12 vagoane pe oră.

Ne fiind destule preparative spre a se putea căpăta o cantitate atât de mare de ţiţei s’a închis ventilul dela gura sondei pentru a slăbi puterea erupţiunilor Din cauza marei presiuni, ventilul s‘a rupt şi aruncat în sus s'a isbit de linză, (un corp de fontă aşezat în sondă spre a opri risipirea ţiţeiului în aer) producând astfel scăpărătură. Ancheta care continuă încă va stabili adevărul.

Pagubele

Pagubele sunt enorme. Sondele, rezervoarele, ţiţeiul depozitat, producţia sondelor, gradinele şi ia fine tot ceeace elementul distrugător a întâlnit în cale, fiind nimicit, nu se poate preciza încă valoarea lor. In tot cazul pagubele întrec cu mult suma de un milion.

Noui erupţiuni

Chiar în acest moment pe ruinele sondei n-rul 38 Oelfilds au început din nou erupţiunile. Ne mai fiind nici o stavilă, care să oprească ţiţeiul de a se împrăştia în aer, acesta sare împrăştiindu-se la o înălţime de peste 200 metri.

Nimic nu se poate face spre a se împiedeca aceasta erupţiune, care mai mult ca ori când pune din nou în pericol restul schelei şi satul.

Se face tot ceiace e posibil spre a se capta ţiţeiul. Pericolul e insa mare dacă erupţia va continua.

Hiemesch photography

Sonde distruse de incendiu :

Sonda nr. 29 UN RCOL Moreni Bana terminata din foraj in 1922 la adancimea de 769 metri.

Sonda nr. 30 UN RCOL Moreni Bana forata la adancimea de 780 metri.

Sonda nr. 38 UN Moreni Nord terminata din foraj in 1919 la adancimea de 774 metri.

Sonda nr. 45 UN RCOL Moreni Nord terminata din foraj in 1923 la adancimea de 798 metri.

Sonda nr. 101 Aqr Moreni Bana forata la adancimea de 776 metri.

Locatie incendiu : 44.98494188,25.65489519

Fotografien von Arnold Heim. ETH Bibliothek Zürich Bildarchiv

Wooden derricks and well-worn pathways for workers.

Ochiuri, near Moreni.

27.05.1926

 Moreni, Bana Nord. 

18.06.1926

Campina.

17.05.1926

Tintea Öl-Salzquelle.

16.08.1926 

Vieh beim Transport von Rohren  staubiger Weg. 

15.07.1926

Prahovatel Campina

15.05.1926