Incendiul sondei nr. 6 PH Viforata din 1930

''Universul, Anul XLVIII, Nr. 105 Bis Luni 12 Mai 1930

EXPLOZIE LA O SONDĂ DIN GURA OCNIŢEI

— 4 morţi şi 6 răniţi —

Târgovişte, 9 Mai

Eri, la 7 ½ d. a., sonda n-rul 6, a soc „Prahova“, din Gura Ocniţei, care se găseşte în lucru, din cauza exploziei pricinuite, din cauze necunoscute, s’a aprins şi a ars cu desăvârşire.

Maiştri sondori Matei Ion, din Gura Ocniţei şi Radu Soare din Dragomireşti, au fost carbonizaţi. Maistrul sondor Badea Gheorghe şi mecanicul Pârjol Nicolae, cari au fost duşi la spitalul din Târgovişte, au murit, după două ore.

Lucrătorii Cristea Ion, Anghel Gheorghe, Butu Theodor, Safta Gyula şi Beja Iosif, cari au suferit arsuri mai uşoare, sunt în cura spitalului din Târgovişte.

Lucrătorul Borja Gheorghe, rănit uşor, a fost lăsat la domiciliul său din Gura Ocniţei. Parchetul şi inspectoratul muncii din Târgovişite au fost sesizate de aceasta groaznică nenorocire şi a dispus facerea cercetărilor, spre a stabili responsabilităţile.

CUM S’A PRODUS EXPLOZIA

Moreni, 9 Mai

Astăzi un puternic incendiu a izbucnit la sonda nr. 6 a societăţii „Prahova” din schela Gura Ocniţei, care era în erupţia stratului 3 meotic.

Sonda producea 20 vagoane pe zi.

Focul a luat naştere în următoarele împrejurări:

Din cauza cantităţii mari de nisip, care eşia din sondă împreună cu ţiţeiul, coloana sondei s’a înfundat, iar erupţia a încetat.

O echipă de 10 lucrători a început lucrările de desfundare.

Au încercat întâi cu un piston, dar n’au reuşit. In urmă au montat o pompă puternică, cu care au început să pompeze apă în sondă, pentru curăţirea coloanei înnisipată. Neobseorvându-se că nisipul a fost complet scos din coloană şi că o mare cantitate de gaze a început să apară la gura sondei, lucrătorii au continuat operaţia de desfundare.

După câteva minute a început o puternică erupţie de ţiţei; atmosfera s’a încărcat de gaze, iar ploaia da ţiţei a prins sub ea echipa de lucrători. Nu se poate preciza dacă focul s’a produs dela vre-un motor cu explozie sau dela vre-un chibrit aprins.

La un moment dat, lucrătorii dela sondele învecinate au fost isbiţi de o groaznică explozie, care s’a întins deodată pe o rază de două sute metri.

Scheletul de lemn al sondei, a fost prefăcut în cenuşe, iar aparatele din jur au fost complet distruse. In vâltoarea de foc au fost prinşi şi cei 10 lucrători.

Doi au fost complet carbonizaţi.

Cei 8 răniţi au fost imediat transportaţi la spitalul din Târgovişte.

Dintre aceştia, doi, cu toate îngrijirile date au încetat din viaţă.

Pagubele se evaluează la 6 ½ milioane.

Focul a putut fi stins prin închiderea ventilelor de siguranţă abia după doua ore dela isbucnire.''

Locatie : 44.96119038 25.5790067

Sonda 6 PH Viforata a fost sapata in anul 1930 la o adancime de 987 metri

Adunarea generala a societatii I.R.D.P. in 1934

''Argus'', Sambata 23 Iunie 1934

Eri 21 Iunie la orele 11 a. m., s‘a ţinut adunarea generală ordinară a soc. I. R. D. P. pe exerciţiul anului 1933, care este al 13-lea de la înfiinţarea societăţii.

Adunarea a fost prezidată de d. avocat Chiriac, fiind legal constituită cu peste o treime de acţiuni prezentate faţă de emisiunea întreagă de 1.200.000.

Scrutători au fost desemnaţi d-nii: M. Atias şi L. Cristescu.

ORDINEA DE ZI

Se dă citire raportului consiliului de administraţie asupra exerciţiului cuprins între 1 Ianuarie 1933—31 Decembrie 1933.

Acest raport, face o expunere a situaţiei grele prin care a trecut întreaga industrie de petrol în acest exerciţiu, situaţie care firesc a fost resimţită de soc. I. R. D. P.

Iată câteva părţi esenţiale din cuprinsul raportului.

UN AN AGITAT

Anul 1933 a fost un an agitat pentru industria de petrol. Iniţiativa de îndreptare, pe care către mijlocul anului trecut preşedintele Statelor Unite a concretizat-o într’un complex de decrete şi regulamente, intitulat „Codul de petrol“ a provocat oarecare optimism în industria de petrol şj o urcare a preţurilor. Această îndreptare însă n'a fost de lungă durată, pe deoparte din cauza scăderii monezei americane, iar pe de altă parte din cauza imposibilităţii ce s‘a constatat că există, de a se pune ordine în industria americană, care este astăzi foarte desorientată. Toate măsurile preconizate nu au putut fi aplicate în această tară, astfel că eforturile de asanare au rămas fără efect până acum. Repercusiunea acestei situaţii a fost profund resimţită la noi. Luptăm în mod continua ca cele mai mari dificultăţi, deoarece preţurile au atins în cursul exerciţiului trecut nivelul cel mai scăzut ce s‘a înregistrat în industria noastră.

Pe piaţa internă, lupta fără scop şi fără explicaţie, a continuat mai intens, preţurile fiind câteodată mai scăzute decât cele dela export, O înţelegere in vederea asanării pieţii noastre şi care ar fi putut avea de rezultat menţinerea preturilor, nu s‘a putut realiza până acum.

Preţul actual de lei 3000 până la 4000 de vagon ţiţei este departe de a fi remunerator, el neputând acoperi, chiar ţinând cont de ameliorarea condiţiunilor de lucru nici măcar cheltuelile de foraj şi exploatare. Pe de altă parte, regimul fiscal apasă greu in ultimii ani industria de petrol, cu toate intervenţiunile şi demersurile făcute pe lângă guvern în diferite rânduri, de către reprezentanţii industriei petrolifere, care au demonstrat cu cifre, imposibilitatea de a lupta cu concurenţa străină, Societatea noastră a avut în mijlocul acestei situaţii dificile, de făcut eforturi mari spre a putea face faţă împrejurărilor nelipsind bine înţeles a continua politica de economii severe, care este la baza programului sâu de câţiva ani încoace.

ACTIVITATEA SOC. I. R. D. P.

Producţia societăţii noastre fost în cursul anului 1933 de 15.684 vagoane ţiţei, menţinându-se astfel, la un nivel aproape identic ca cel al anului precedent.

Această producţie s’a repartizat în 1933 după cum urmează:

Ţiţei neparafinos 12.551 vagoane,

Ţiţei semi-parafinos 1.347 vagoane,

Ţiţei parafinos 1.785 vagoane.

Total 15.684 vagoane.

Repartiţia producţiei pe şantiere se prezintă astfel:

Moreni Cricov kgr. 15.741,2

Moreni Pâscov kgr. 1.023.081,0

Ochiuri kgr. 1.347.572,0

Pietriş kgr. 143.212,9

Merişor kgr. 10.552.878,0

Runcu kgr. 1.102.008,0

Gorgoteni kgr. 1.500.310,1

Total kgr. 15.684.803,2

FORAJUL

S‘a săpat în anul 1933 un număr de 5780 mtr. faţă de 3356 m. săpaţi în 1932.

Numărul total al sondelor sapate a fost de 5 sonde şi anume :

Schela Merişor sonda No. 28* adâncime 716 mtr.;

Schela Merişor sonda No. 30** adâncime 712 mtr.

Schela Gorgoteni sonda No. 1*** adâncime 1378 mtr.;

Schela Gorgoteni sonda No. 2**** adâncime 1521 mtr.;

Schela Gorgoteni sonda No. 3***** adâncime 1453 mtr.

Sondele răzbite în 1933 au fost 3 şi anume: Sonda No. 28 Merişor; Sonda No. 1 Gorgoteni; sonda No. 2 Gorgoteni.

La finele anului se găseau în producţie un număr de 18 sonde şi anume: Sonda No. 7 Ochiuri, No. 20 Merişor, No. 24 Runcu; sonda No. 19 Ochiuri, No. 24 Merişor, No 29 Runcu; sonda No. 2 Merişor, No. 26 Merişor, No. 101 Runcu; sonda No. 10 Merişor, No. 2 Merişor, No. 30 Moreni Pâscov; sonda No. 16 Merişor, No. 1 Gorgoteni, No. 40 Moreni Pâscov; sonda No. 18 Merişor, No. 2 Gorgoteni, No. 66 Moreni Pâscov.

Situaţia lucrărilor la finele anului 1933 se prezenta astfel: Sonda No. 30 Merişor în sapă la adâncime de 712 mtr.; sonda No. 3 Gorgoteni în sapă la adâncime de 1453 mtr.

INVESTIŢIUNI

Spre a putea menţine în viitor nivelul producţiei, am fost nevoiţi, dat fiind epuizarea vechilor perimetre, să realizăm politica de achiziţionare de terenuri noui ce ne-o impuseseră încă de mult, adresându-ne în acest scop, atât Statului pentru a ne atribui perimetre de explorare şi exploatare în conformitate cu Legea Minelor, cât şi de la particulari dela cari am luat în concesiune în cursul anului trecut, diverse parcele importante.

Perimetrul de explorare din regiunea Colibaşi, a cărui suprafaţă este de 900 hectare a fost prospectat în cursul ultimelor Iuni cu ajutorul câtorva puţuri de mână. O continuare a acestor lucrări este încă necesară, înainte de a lua o deciziune în vederea fixării locului pentru prima sondă de explorare pe acest perimetru.

In afară de aceasta, am cerut — în urma cercetărilor geologice întreprinse de serviciul nostru de stadii — alte 3 perimetre de explorare în regiunele pe cari lucrările făcute în ultimul timp în zona acestor regiuni, le indică ca fiind probabil petrolifere.

VENITURILE ŞI BILANŢUL

Veniturile brute ce au rezultat din vânzarea ţiţeiului, a gazelor şi gazolinei, au fost de lei 76.631.680. Preţurile cele mai ridicate pentru ţiţei au fost realizate numai în ultimele trei luni ale anului. Ele au atins nivelul cel mai scăzut, în primele 9 luni.

Deasemenea, tot in ultimlle 3 luni ale anului, producţia societăţii a fost în progres.

Din examinarea bilanţului şi a contului de profit şi pierdere, rezultă că societatea a realizat un beneficiu brut de lei 82.814.026,— din care scăzăndu-se cheltuelile de administraţie şi exploatare, redevenţele şi impozitele, s’a trecut la amortizări, suma de lei 40.249.005.—

Vă rugăm să binevoiţi a admite reportarea soldului de lei 1.035.005, pe anul viitor.

DISCUŢIA RAPORTULUI CONSILIULUI ŞI AL CENSORILOR

După citirea raportului, iau cuvântul d-nii Rusch, Clinceami, Crivda, C. Petrescu, Epureânu şi alţi acţionari, formulând unii diverse obiecţiuni, critici şi propuneri, alţii elogii la adresa conducătorilor societăţii.

Se dă apoi citire raportului censorilor, semnat de d-nii L. Catargi, Emil Ioachimovici, M. Gr. Popescu, expert contabil, inginerii V. Secară şi P. Stroescu, care între altele, relevează că: „in cursul exerciţiului încheiat, consiliul de administraţie a trecut la realizarea unui vechi program al său, achiziţionând importante parcele de terenuri, cari asigură buna desvoltare şi viitorul societăţii, continuând cu perseverenţă această linie de conduită.

Buna gospodărie — continuă raportul censorilor — semnalată de noi în trecut, a impus şi anul acesta ca prin bilanţul prezentat, să se prevadă un amortisment de lei 40 milioane, în timp ce cheltuielile înscrise la profit şi perdere arată grija consiliului de a comprima la minimum cheltuielile propriu zise, pentru a consolida cât mai mult societatea în împrejurările grele prin cari a trecut în exerciţiul incheiat, când preţul ţiţeiului a atins nivelul cel mai scăzut din ultimii ani.

RĂSPUNSUL PREŞEDINTELUI ŞI AL ADMINISTRATORULUI DELEGAT

La obiecţiunile, propunerile şl elogile acţionarilor, au dat lămuriri şi au mulţumit d-nii Chiriak, preşedintele adunării şi Al. Donescu primarul municipiului Bucureşti, administrator delegat şi director general al soc. I. R. D. P.

D. AL. DONESCU, şi-a exprimat regretul sincer ce-l resimte de a nu fi putut oferi anul acesta un divident acţionarilor. Cauza acestei situaţiuni, rezidă în faptul că pe când producţia ţiţeiului este în creştere continuă, preţul său la export scade necontenit, in aceste împrejurări nu este permis societăţii să scoată numerarul din casă. Acest numerar este necesar pentru investiţii în terenuri noui, căci in petrol nu se poate trăi fără investiţii cât mai numeroase în terenuri şi sonde noui pentru pregătirea producţiei viitoare. Statul distribuie noui perimetre pentru exploatare prin licitaţie publică şi societatea trebuie să dispună în orice moment de fondurile necesare pentru a concura pentru obţinerea lor cu celelalte societăţi.

De aceia, d. Donescu, roagă adunarea să consimtă la acest efort şi sacrificiu necesar în interesul propăşirei societăţii. Cu privire la obiecţiunile formulate de unii acţionari, că nu s’a aplicat sancţiuni aspre conducătorilor din trecut ai societăţii, d. Al. Donescu lămureşte că trecuta gospodărie a societăţii n’a fost incorectă şi deci nu atrăgea după ea nici un fel de sancţiuni penale. Ea a fost numai greşită, din cauza investiţiilor şi aprovizionărilor prea costisitoare şi in parte inutile.

Mai departe d. Donescu, s'a asociat la părerea majorităţii acţionarilor, cari s’au opus la o reducere a capitalului societăţii, neoportună în împrejurările actuale.

Incheiănd cuvântarea sa, d. Donescu a mulţumit acţionarilor pentru cuvintele elogioase ce i-au adresat, făgăduind că va sta şi în viitor de veghe cu toată grija pentru a apăra şi asigura interesele acţionarilor la această societate. Punându-se la vot ordinea de zi ea este aprobată în unanimitate de adunare. Adunarea realege în consiliul de administraţie pe d. Al. Donescu şi J. Vasilescu Valjean, precum şi întreagă comisie de censori.

I. Radu

*Sonda 28 IRDP Nord Ochiuri Gorgota sapata in anul 1933 la o adancime de 716 metri pe zacamantul comercial Ochiuri-Gorgota

**Sonda 30 IRDP Nord Ochiuri Gorgota sapata in anul 1933 la o adancime de 712 metri pe zacamantul comercial Ochiuri-Gorgota

***Sonda 1 RVS Viforata sapata in anul 1933 la o adancime de 1384 metri pe zacamantul comercial Viforata-Razvad-Gura Ocnitei Vest.

**** Sonda 2 IRDP 8 RVS Viforata sapata in anul 1933 la o adancime de 1512 metri pe zacamantul comercial Viforata-Razvad-Gura Ocnitei Vest.

*****Sonda 3 IRDP Viforata sapata in anul 1934 la o adancime de 1491 metri pe zacamantul comercial Viforata-Razvad-Gura Ocnitei Vest.

''Cine dă ora exactă la Viforîta''

''Flacăra - anul XXXVI - nr. 46 - (1 691) - 13 noiembrie 1987

Cine dă ora exactă la Viforîta 

Cînd a deschis ochii asupra lumii, cînd nu se desprinsese încă din copilărie, a văzut istoria ca pe o mare agitată. La începutul acelui august, cînd şapte grupe de aparate Liberator îşi luaseră zborul de la Benghazi, de pe nisipurile roşii ale Cirenaicei, Nicolae Baruţ împlinise 11 ani şi, ca toţi şcolarii din Gorgota, era in vacanţă. Dinspre Ploieşti se ridica un val de lumină de parcă răsăriseră dintr-acolo o mie de sori. Un an mai tîrziu, în ’44, începînd din aprilie, pe cînd el se afla în prima clasă de gimnaziu la Liceul „Ienăchiţă Văcărescu “din Tîrgovişte, asupra regiunii petrolifere unde se găsea, după unele opinii, cea mai mare concentrare de foc din Europa, s-au abătut alte cîteva zeci de atacuri aeriene. Tatăl lui, Ştefan, fusese mobilizat pe loc. Intr-un atelier al Industriei române de petrol, cu sediul la Ochiuri, făcea sape de foraj. Era un meşter pe cinste, cum nici nu putea fi altfel, fiind că de-ar fi fost altfel nu apuca să calce de multe ori pragul, acelui atelier. Şi dacă nu şi-ar fi iubit meseria nu i-ar fi spus fiului lui să intre, în ’47, la Şcoala medie de petrol, căci nu e de crezut că vreun părinte ţine să facă din viaţa copilului lui o carte necîştigătoare Ia un joc dinainte pierdut iar jocul se încinsese. Intr-adevăr, pe mize mari. După ce-a făcut armata la grăniceri şi, din ’56, s-a întors acasă şi a început să devină un petrolist de faimă la Viforîta, apoi la Suplacu de Barcău, în Bihor, şi din nou la Schela de producţie petrolieră Viforîta, a putut să înţeleagă că, tot atît de adevărat, graniţa sau interesele ţării pot fi apărate şi prin felul în care ţiţeiul e scos din adîncuri : atît cît ţara are nevoie ; şi cu o anume chibzuinţă, nu altfel. De acasă pînă la sediul schelei Viforîta are de mers patru kilometri. Nicolae Baruţ îşi începe ziua de lucru la ora 6. Şi pentru el ora aceasta nu înseamnă niciodată 6 şi ceva. S-ar spune că la Viforîta el este omul care anunţă ora exactă. Ca maistru principal specialist în secţia de probe-producţie şi reparaţii capitale sonde, primeşte prin telefon raportul celor 5 formaţii de lucru din subordinea lui, fiecare formaţie fiind alcătuită din 16 oameni. La 6 şi jumătate dă raportul la Trustul Boldeşti. La 7 fără 10 prezintă aceleaşi date conducerii schelei, directorului Toma Panţu . Că într-un loc este nevoie de anumite scule, că într-altul s-au rupt ţevile de extracţie sau că unii se plîng iarăşi de calitatea curelelor de transmisie. Primeşte aprobarea pentru materialele necesare, face asigurarea tehnico -materială, după cum spune el, şi apoi pleacă în punctele mai dificile. Ca generalul printre soldaţi. Printre petrolişti tot unul şi unul, oameni care-şi cunosc şi îşi respectă meseria, aşa cum sínt maiştrii Gheorghe Drăgoi, Ion Marta, Ion Mihăilă, Mircea Banu, ori sondorii Constantin Barbu, Ion Tudorache, Vasile Dumitru, Gheorghe Preda. Merge oriunde este nevoie de el, la Măneşti, la Gheboieni ori la Drăgăieşti. Şi pe-acolo nu se ştie niciodată dacă va mai avea sau nu timp să-şi aducă aminte de pachetul cu mîncare pe care i l-au pus în servietă Alexandrina, soţia lui, educatoare în comuna Răzvad, ori fiica lui, Carmen. Datoria Iul Nicolae Baruţ este ca sondele să funcţioneze neîntrerupt. Şi n-ar fi nevoie s-o mai spunem , dar o spunem totuşi, această cerinţă nu mai poate avea nimic comun cu împrejurarea din vremi mai mult sau mai pu­ţin îndepărtate cînd, ca un făcut, se găsea mereu cîte o mină străină, întotdeauna mai mare, care să ţină în ea mina petrolistului şi să-i mişte degetele în aşa fel încît ţiţeiul să curgă cît mai repede şi pe o conductă cît mai largă. Petrolişti ca Nicolae Baruţ ştiu prea bine că ţara are nevoie de petrol şi el spune limpede ce crede : meseria de petrolist este încă o meserie de viitor ! Metodele moderne de sporire a factorului final de recuperare, cum ar fi in injecţia în zăcămînt a apei vîscoase pe bază de polimeri — schela Viforîta fiind prima din ţară care a aplicat această metodă — sau injecţia ciclică de aburi şi de bacterii ori combustia subterană fiind argumentele incontestabile ale viitorului acestei munci, chiar dacă este adevărat, pe de altă parte, că sonda nr. 69 de la Ţuicani, care dădea 250 de vagoane pe zi, sau sonda nr. 2 Ochiuri, care dădea 320 de vagoane, sínt amintiri din ce în ce mai vechi. Datoria lui Nicolae Baruţ şi-a celor 80 de oameni de care răspunde el este ca întreruperile în producţie să fie cît mai rare şi să dureze cît mai puţin. De aceea, munca zilnică pentru îndeplinirea planului are adeseori tensiunea luptei. Dar e o luptă în care oamenii ştiu să iasă învingători. De altfel, ei sínt plătiţi în acord, după cantitatea de ţiţei extrasă, între interesele ţării, exprimate în cifrele planului, şi interesele sondorilor fiind o legătură, mai spune Nicolae Baruţ, ca pe tabla biliardului moştenit de la Astra Română şi rămas într-una din sălile clubului de la sediul schelei : o bilă o pune în mişcare pe alta . Intre acest adevăr şi faptul că, incontestabil, cît vom şti că avem sondori ca Nicolae Baruţ vom şti şi de ce ţinem să avem pe stema ţării o sondă, drumul e neted şi drept aşa cum între casa lui şi casa unui frate de-al lui, Florian, maistru la întreprinderea de utilaj petrolier din Tîrgovişte, nu se află nici un gard şi nici un zid, ci o singură grădină bine îngrijită. Cînd Nicolae Baruţ spune că meseria de petrolist este încă o meserie de viitor, el înţelege mai mult, prin aceste cuvinte, decit un fel de a-şi petrece vremea încercînd să vorbească frumos. Fiul lui, George, este student în anul al patrulea şi se pregăteşte să devină inginer petrolist. Şi ce părinte ar ţine să facă din viaţa copilului lui o carte necîştigătoare ?

D. Constantinescu''

Fratii Andreescu si stingerea sondei 60 UN Viforata

Adevărul, 43, nr. 14173, 8 Martie 1930

Pregatiri pentru stingerere nouei sonde in flacari

Cum s’a produs nenorocirea din Gura Ocnitei

MORENI 7.- In legatura cu marea nenorocire de la Gura Ocnitei dam acum urmatoarele amanunte :

Pe cand se pompa titeiu in bateria cazanelor, o pompa s’a spart si titeiul a inceput sa se scurga cu iuteala in pamant facand o dara larga pana la garla ce trece in vale.

CUM S’A PROPAGAT FOCUL

Titeiul scurs s‘a aprins si flacarile s’au propagate cu iuteala prin dara de petrol scurs, incendiind totul in calea lor. Dealungul garlei se aflau trei sonde ale societatii ‘‘Unirea‘‘ cari s’au aprins si au fost mistuite de flacari. A patra sonda, situata sus pe deal, la distanta de un kilometru, s’a aprins si ea,

Aceasta sonda care apartine tot societatii ‘’Unirea’’, fiind in productie, focul nu s’a stins dela sine si continua sa arda si astazi.

LA BATERIA CAZANELOR

Flacarile s’au intins cu aceiasi iuteala si spre bateria cazanelor unde se pompa titeiul. Lucratorii au reusit insa sa se salveze la timp. Interesant este ca toata constructia halei de cazane a ars dar cuptoarele au ramas intacte si si-au reluat a doua zi activitatea.

PREGATIRI PENTRU STINGEREA SONDEI ERUPTIVE No. 60

Sonda No. 60 de pe deal continua sa arda. Fratii Andeescu s’au oferit si de data asta sa o stinga si oferta lor a fost primita. Preparativele pentru montarea aparatului au inceput. Toata ziua autocare grele cara sus pe deal pe drumul stramb si nepavat cantitati enorme de lemnarie, fier, etc.

De oarece sonda arde cu ventulul intredeschis este probabil ca incercarea fratiilor Andreescu va fi incoronata de success.

RAVAGIILE FOCULUI

Flacarile n’au mistuit numai sondele ci si toti copacii si ierburile intalnite in cale. Pe unde a trecut incendiul, campul este ars.

 

Incercari de stingerea sondei 60 UN Viforata

Dimineata, Vineri 14 Martie 1930

INCENDIUL DELA GURA OCNIŢEI VA FI STINS

Sonda dela Gura Ocniţei incendiată săptămâna trecută va fi probabil stinsă astăzi. Fraţii Andreescu au reuşit să-şi monteze aparatul şi închizând ventilele de siguranţă au stins sonda în cursul nopţii de două ori. Dar neavând încă legaturile făcute cu aparatul care captează gazele si îndrumează ţiţeiul spre rezervoare, au fost nevoiţi să dea drumul sondei din nou să ardă. Acum se lucrează cu febrilitate la facerea legăturilor cu aparatul. Dupa aceia, focul va fi stins definitiv.

Dimineata, Sambata 15 Martie 1930

FOCUL DELA GURA-OCNITEI VA FI STINS

MORENI, 12. — In ziarul nostru de eri, am comunicat încercarea plină de succes a fraţilor Andreescu, care au reuşit să stingă de 2 ori focul sondei No. 60 a soc. „Unirea" din schela Gura-Ocniţei. Norocul, care de data aceasta a fost de partea lor, le va înlesni şi pentru viitor să-şi experimenteze cu mai multă încredere şi siguranţă aparatul care le-a stabilit la loc de frunte meritul, printre inventatorii români. Sonda No. 60 a soc. „Unirea“ are două coloane de foc: una care spintecă văzduhul, iar alta care se prelinge paralel cu pământul pe o lungime de vre’o 60 m. Coloana de foc care se ridică drept în sus, este aceea care consumă numai tiţeiul pur, ce erupe pe „Tubing“ ; coloana paralelă cu pământul arde numai gaze pure, provenite din erupţia ce vine printre coloana de 8 ţoli şi „Tubing“.

ŞANSELE DE STINGERE

La coloana sondei se află la partea superioară un ventil de siguranţă, iar la baza lui alte două ventile, unul mai sus şi unul mai jos. Din aceste ventile, cel de sus are numai garniturile arse, iar din cele de jos, unul este bun, iar al doilea este defectat. Se va căuta a se înlocui garnitura arsă, iar cel de jos se va căuta să fie înlocuit. Când aceste operaţii vor fi reuşit, numai rămânea altceva de făcut decât să se procedeze la închiderea lor, operaţie care de altfel s 'a mai făcut şi a reuşit. Societatea „Unirea“ afară de pagubele ce-a avut de înregistrat la începutul incendiului, mai are de înregistrat şi alte pagube, care vor continua, până la stingerea focului. Astfel în primul rând societatea va avea de suportat pagubele ce-i provin zilnic din pierderea a circa 20 vagoane ţiteiu ce-l produceau sondele care au fost distruse de incendiu . Adăogând la acestea partea cuvenită statului, care se ridică la 10 la sută, braţele de muncă puse la dispoziţia fraţilor Andreescu, materialele , etc., pagubele sunt considerabile . Societatea „Unirea“ are toate sondele din schelele sale asigurate unei mari societăţi engleze. Sondele distruse erau asigurate pentru câteva milioane. Asigurarea, ne-a declarat un funcţionar al societăţii, se face la sfârşitul fiecărei luni, în raport cu cantitatea de producţie a sondei respective, după care se stabileşte valoarea asigurării.

ÎNCERCĂRILE DE STINGERE

Mulţime de curioşi, aflând din ziarul „Dimineaţa“ că in serile acestea se va încerca stingerea definitivă a sondei, au voit să ia parte la operaţie aşteptând până seara târziu . Din parte a societăţii, d. ing . Ellias şi ing. Boaden urmăresc de aproape mersul lucrărilor. Mulţime de curioşi, în deosebi din Dâmboviţa şi Târgovişte, vin să vadă spectacolul. Lumina focului dela Gura-Ocniţei şi dela Moreni, formează o pânză albă, care se proectează, până departe’n zare.

D. M. CRĂCIUN

Dimineata, Duminica 16 Martie 1930

FOCUL DELA GURA OCNIŢEI

Focul dela Gura Ocniţei va fi stins mâine dimineaţă. In cursul zilei de astăzi au fost făcute legăturile aparatului cu rezervoarele şi cu pompele de captare a producţiei. In noaptea aceasta vor fi aduse şi instalate pompe speciale pentru a se stropi cu şpullung şi barită în jurul sondei, imediat după ce focul va fi stins, pentru a se evita o nouă aprindere . Mâine dimineaţă, între orele 8 şi 10, în prezenţa reprezentantului regiunii miniere şi a inginerilor societăţii, fraţii Andreescu vor proceda la stingerea sondei.

Adevărul, 43, nr. 14181, 16 Martie 1930

Stingerea sondei dela Gura-Ocnitei

Am anuntat ca eri urma sa se faca stingerea sondei dela Gura-Ocnitei. Un moment s’a crezut ca lucrarile vor fi periclitate de oarece pe cand echipele lucrau la ultimile pregatiri, s‘au pomenit de odata cu un violent bombardament de pamant ars si de piatra, astfel ca tori lucratorii au fost nevoiti sa se retraga.

Catre ziua, coloana de foc care tasnea in sus, a fost stinsa, ramanand numai coloana paralela cu pamantul. Fratii Andreescu au inceput la ora 8 dimineata sa pompeze barit si spullung, in coloana sondei, cu niste pompe speciale.

Fratii Andreescu aveau contract sa stinga incendiul in zece zile, dar l’au stins cu doua zile mai devreme. Valoarea lucrarilor facute si onorariul fratiilor Andreescu se urca la suma de 600.000 lei.

Fratii Andreescu reusesc pentru a patra oara sa stinga incendii cu aparatul lor. In urma acestui success, ei se vor prezenta din nou la Moreni sa stinga sonda No. 160.

STINGEREA

Pe la ora 10 si jumatate au inceput sa inchida ventilul si pe masura ce se facea aceasta operatiune, coloana de foc se micsora, pana cand a disparut complect.

In entuziasmul general, unul din fratii Andreescu au infipt doua steaguri in coloana aparatului, unul romanesc si altul englezesc.

Dupa zece minute, ventilul a fost din nou deschis, lasand sa erupa numai titei curat.

Fratii Andreescu in actiune

Curentul, Duminica 16 Martie 1930

Sonda dela Gura Ocniţei a fost stinsă

MORENI 14. — După cum am anunţat din vreme, astăzi dimineaţa la ora 10 jum. fraţii Andreescu, în prezenţa directorului general al soc. „Unirea“ şi a câtorva inspectori technici au procedat la stingerea sondei No. 60 dela Gura Ocniţei, care se ştie arde de peste o săptămână. S’a închis mai întâi ventilul aparatului şi ramificaţiile laterale ale sondei. Focul odată înăbuşit a atras după sine şi stingerea, dovedindu-se astfel eficacitatea operaţiei fraţilor Andreescu. Imediat după stingere, reprezentanţii soc. „Unirea” au felicitat pe fraţii Andreescu pentru isbânda repurtată, rămânând să li se înmâneze suma de 600.000 lei ce represintă costul acestor operaţiuni. Ca o glorificare a acestui succes s’au arborat de-asupra sondei două stindarde, unul românesc şl altul englez.

Viforata steam boilers

Steam boilers used to heat the oil.

Viforata, 1925.

Viforata oilfield

Viforata, Dambovita county oil wells in 1935.