Petroblog: gura ocnitei

Showing posts with label gura ocnitei. Show all posts

Drilling in style

Interwar photo of an oil engineer inside a drilling rig at Gura Ocnitei oilfield - Sirius company.

Arnold Heim photos - Moreni 305

ETH-Bibliothek Zürich Bildarchiv

Fotograf Heim Arnold

Moreni, oil well no. 305 CC SII Gura Ocnitei, 18.06.1926

Colored postcards - oil industry 100 years ago

Campina pipeyard

Gura Ocnitei and Gorgoteni 14 Septembrie 1933

Oilmen in winter time

Colombia oil wells at Bustenari

Power plant and oil wells on Prahova Valley at Campina

Incendiul sondei 24 PR Gura Ocnitei din 1938

Curentul, noiembrie 15.11.1938, (Anul 11, nr. 3862-3891). Director Pamfil Seicaru

Mare incendiu la Moreni

Focul a distrus o sondă şi o staţie de epurare a ţiţeiului in schela Gura Ocnitei

MORENI, 12. — Astă noapte la ora 12.30 un mare incendiu s’a produs la sonda Nr. 24 a societăţii „Prahova“ din valea Cezianului dela Gura Ocniţei.

Imediat ce echipa de serviciu a observat focul, care s’a produs întâi la baraca motorului electric, a dat alarma.

La faţa locului au venit pompierii soc. „Astra Română“ dela schela Ochiuri, „Concordia“ şi echipele de ajutor ale soc. vecine.

Flăcările au cuprins cu o repeziciune uimitoare turla sondei, care în întunericul nopţei avea aspectul unei torţe uriaşe ce ilumina până departe.

Dela turla sondei focul s’a întins la un batal de captare a ţiţeiului din apropiere şi apoi prelingându-se pe un şanţ a provocat aprinderea şi a altui batal cu ţiţei ce se afla mai departe. Cum în imediata apropiere a sondei se mai găsea şi o staţie de epurări a ţiţeiului a luat foc şi aceasta.

12 rezervoare cu ţiţei cari se aflau lângă staţia pentru epurare au luat şi ele foc, unul dela altul. Motorul electric şi pompele au fost deteriorate.

Echipele de incendiu s’au mărginit doar la izolare, lăsând sonda, staţia de epurare, batalele de ţiţei şi rezervoarele cuprinse să ardă în voia lor.

Până spre ziuă focul a continuat intens, iar în urmă a fost înăbuşit.

CAUZELE INCENDIULUI

In urma cercetărilor făcute de d. ing. Moga, şeful regiunii miniere Gura Ocniţei şi ing. Donciu dela soc. „Prahova“, se crede că focul se datoreşte unui scurt circuit dela instalaţia electrică a sondei. Au fost distruse de foc: sonda nr. 24, secţia de epurare a ţiţeiului cu pompele respective, 8 rezervoare de fier, 4 de lemn şi 2 bataluri toate pline cu ţiţei.

Pagubele întrec 3 milioane lei.

D. M. CRĂCIUN

Locatia sondei 24 PR Gura Ocnitei : 44.95994141,25.5959549

Sonda nr. 24 PR Gura Ocnitei a fost sapata in anul 1932 pana la adancimea de 933 metri.

Incendiul sondei nr. 6 PH Viforata din 1930

''Universul, Anul XLVIII, Nr. 105 Bis Luni 12 Mai 1930

EXPLOZIE LA O SONDĂ DIN GURA OCNIŢEI

— 4 morţi şi 6 răniţi —

Târgovişte, 9 Mai

Eri, la 7 ½ d. a., sonda n-rul 6, a soc „Prahova“, din Gura Ocniţei, care se găseşte în lucru, din cauza exploziei pricinuite, din cauze necunoscute, s’a aprins şi a ars cu desăvârşire.

Maiştri sondori Matei Ion, din Gura Ocniţei şi Radu Soare din Dragomireşti, au fost carbonizaţi. Maistrul sondor Badea Gheorghe şi mecanicul Pârjol Nicolae, cari au fost duşi la spitalul din Târgovişte, au murit, după două ore.

Lucrătorii Cristea Ion, Anghel Gheorghe, Butu Theodor, Safta Gyula şi Beja Iosif, cari au suferit arsuri mai uşoare, sunt în cura spitalului din Târgovişte.

Lucrătorul Borja Gheorghe, rănit uşor, a fost lăsat la domiciliul său din Gura Ocniţei. Parchetul şi inspectoratul muncii din Târgovişite au fost sesizate de aceasta groaznică nenorocire şi a dispus facerea cercetărilor, spre a stabili responsabilităţile.

CUM S’A PRODUS EXPLOZIA

Moreni, 9 Mai

Astăzi un puternic incendiu a izbucnit la sonda nr. 6 a societăţii „Prahova” din schela Gura Ocniţei, care era în erupţia stratului 3 meotic.

Sonda producea 20 vagoane pe zi.

Focul a luat naştere în următoarele împrejurări:

Din cauza cantităţii mari de nisip, care eşia din sondă împreună cu ţiţeiul, coloana sondei s’a înfundat, iar erupţia a încetat.

O echipă de 10 lucrători a început lucrările de desfundare.

Au încercat întâi cu un piston, dar n’au reuşit. In urmă au montat o pompă puternică, cu care au început să pompeze apă în sondă, pentru curăţirea coloanei înnisipată. Neobseorvându-se că nisipul a fost complet scos din coloană şi că o mare cantitate de gaze a început să apară la gura sondei, lucrătorii au continuat operaţia de desfundare.

După câteva minute a început o puternică erupţie de ţiţei; atmosfera s’a încărcat de gaze, iar ploaia da ţiţei a prins sub ea echipa de lucrători. Nu se poate preciza dacă focul s’a produs dela vre-un motor cu explozie sau dela vre-un chibrit aprins.

La un moment dat, lucrătorii dela sondele învecinate au fost isbiţi de o groaznică explozie, care s’a întins deodată pe o rază de două sute metri.

Scheletul de lemn al sondei, a fost prefăcut în cenuşe, iar aparatele din jur au fost complet distruse. In vâltoarea de foc au fost prinşi şi cei 10 lucrători.

Doi au fost complet carbonizaţi.

Cei 8 răniţi au fost imediat transportaţi la spitalul din Târgovişte.

Dintre aceştia, doi, cu toate îngrijirile date au încetat din viaţă.

Pagubele se evaluează la 6 ½ milioane.

Focul a putut fi stins prin închiderea ventilelor de siguranţă abia după doua ore dela isbucnire.''

Locatie : 44.96119038 25.5790067

Sonda 6 PH Viforata a fost sapata in anul 1930 la o adancime de 987 metri

Incendiul sondei nr. 15 CC RUC Gura Ocnitei din 1907

Opinia, decembrie 1907 Anul 5, nr. 306-327, 1907-12-18 nr. 319

Tirgovistea.-Din Gura Ocnitei vine stirea ca eri pe la orele 11 s’a intimplat o mare nenorocire in acea localitate din cauza unui incendiu care a distrus complect sonda No. 15 a soc. nationale.

Trei oameni au ars cu desevirsire complect carbonizati si anume: Ghe. Cristea Motoc, Alex Frecau si Const. Visan.

De asemenea sunt si 4 grav raniti.

Pagubele sunt foarte mari si se presupune ca incendiul ar fi provenit de la sirmele de transmisiune electrica.

Locatia incendiului : 44.9688248,25.60116377

Sonda nr. 15 CC RUC Gura Ocnitei a fost sapata in 1906 la o adancime de 265 metri

''La trustul de extractie Tîrgovişte''

''Scînteia, Anul XXXII, Nr. 5697, Marti 30 Octombrie 1962

Au fost oare numai cauze ‘’obiective’’ ?

In primele 9 luni ale anului, planul producţiei globale şi al producţiei-marfă al Trustului de extracţie Tîrgovişte a fost îndeplinit şi depăşit. Productivitatea muncii a sporit simţitor, iar prin reducerea preţului de cost au fost obţinute economii suplimentare în valoare de peste 2 000 000 de lei.

O experienţă valoroasă în realizarea sarcinilor de plan au dobîndit petroliştii schelei Gura Ocnitei. Pentru creşterea debitului de ţiţei la sonde, aici au fost aplicate numeroase măsuri : tratamente cu diferite substanţe, injecţii de pietriş în strat pentru combaterea viiturilor de nisip, retrageri, adiţionări etc. Un număr însemnat de sonde inactive au fost reparate şi puse în producţie. In acest fel, colectivul schelei a livrat rafinăriilor cantităţi însemnate de petrol peste plan şi a redus preţul de cost pe tona de ţiţei extras, realizînd 1 752 000 de lei economii suplimentare.

Dar, dacă în ce priveşte producţia globală şi marfă lucrurile stau bine la acest trust, deoarece s-au obţinut depăşiri, prevederile de plan privind unele sortimente de ţiţei nu au fost îndeplinite. In spatele cauzelor „obiective“, pe care le invocă conducerea trustului, stau numeroase deficienţe interne ce puteau fi înlăturate dacă se luau măsuri la timp. Despre ce este vorba ?

Lucrări şi măsuri neglijate

In schelele trustului metodele avansate de lucru nu sínt extinse pe măsura posibilităţilor. Nu întîmplător sarcinile de plan nu au fost realizate tocmai la sondele vechi, unde producţia poate creşte prin aplicarea procedeelor moderne menite să contribuie la sporirea factorului de recuperare a ţiţeiului din zăcăminte. La schelele Moreni şi Ochiuri, de pildă, începînd din anul trecut au fost forate panouri experimentale de sonde în vederea recuperării secundare a ţiţeiului prin injecţie de apă. Termenul stabilit prin plan pentru începerea injecţiei n-a fost însă respectat şi nici acum nu se aplică această metodă.

La Moreni, Ochiuri şi Tîrgovişte sínt de asemenea posibilităţi pentru executarea unui număr sporit de fisurări hidraulice, pentru extinderea metodelor de combatere a coroziunii echipamentului de pompaj, a depunerilor de parafină şi a altor procedee înaintate de lucru.

— In unităţile trustului, ne spune Iov. Diţu Decebal, secretar al comitetului de partid de la schela Ochiuri, lucrează cadre de specialişti cu multă experienţă, care pot aduce o contribuţie însemnată la găsirea unor noi soluţii tehnice, la extinderea procedeelor avansate de extracţie a ţiţeiului. Dar iniţiativa acestor cadre nu este întotdeauna sprijinită ; se iau unele măsuri fără consultarea prealabilă a specialiştilor.

O analiză a activităţii trustului arată că în schele pierderile de producţie datorită intervenţiilor şi altor opriri la sonde se menţin la un nivel ridicat.

— In secţia noastră, a arătat tov. Ion Nistor, trolist în schela Moreni, echipele de intervenţii aşteaptă uneori mult timp pînă li se fixează programul de lucru.

Sondorii Gheorghe Ogrezeanu şi Neagu Tudose, din această schelă, au ţinut să adauge că aprovizionarea echipelor cu scule potrivite şi cu materiale se face de multe ori cu întîrziere. Lipsesc de obicei cablurile pentru curăţit, curelele trepezoidale, cleştii pentru tubing şi becurile de Iluminat. Fără îndoială că aceste deficienţe, care la prima vedere par mărunte, influenţează asupra bunului mers aI funcţionării sondelor.

Experienţa schelelor fruntaşe arată că acolo unde a existat preocupare pentru combaterea viiturilor de nisip, pierderile de ţiţei din intervenţii s-au redus faţă de anii anteriori (viiturile de nisip duc la uzarea prematură a pompelor de adîncime şi chiar la înfundarea sondelor). In schelele Cîmpina şi Gura Ocniţei, de pildă, s-au executat operaţii de injecţie cu pietriş în strat şi s-au introdus filtre la numeroase sonde. Drept urmare, timpul de oprire a sondelor pentru intervenţii a fost redus cu 45 şi respectiv 30 la sută faţă de anul 1961.

Nu tot aşa se prezintă situaţia la schelele Moreni şi Ochiuri, unde abia în ultimul timp s-au luat măsuri pentru combaterea viiturilor de nisip.

In toate schelele trustului trebuie luate măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii intervenţiilor, deoarece numărul operaţiilor repetate şi al accidentelor tehnice este încă mare. Inlocuirile de pompe să fie executate cu mai multă grijă şi numai după ce la sondele respective s-au făcut etalonări sau dinamometrări.

Control de partid mai sistematic şi eficient

Organizaţiile de partid din schelele trustului respectiv au analizat în mai multe rînduri de ce nu se realizează sarcinile de plan la extracţia de ţiţei şi au stabilit unele măsuri pentru recuperarea rămînerii în urmă. Totuşi lucrurile nu au intrat încă pe făgaşul dorit. De ce ? Pentru că de obicei la analizarea situaţiei dintr-o schelă sau alta n-a fost atras larg activul comitetelor de partid. Analizarea judicioasă a stărilor de lucruri din schele ar fi dat posibilitatea să se scoată la iveală importante rezerve interne, să se stabilească mijloacele de înlăturare a deficienţelor. Slab se desfăşoară şi controlul de partid asupra felului cum se aplică prevederile planurilor de măsuri tehnico-organizatorice întocmite la începutul anului.

O bună perioadă de timp, la schela Moreni au existat serioase deficienţe în urmărirea producţiei pe parcuri de separatoare şi pe sonde. S-au executat unele operaţii de slabă calitate. Comitetul de partid de aici nu s-a sesizat de aceste lipsuri spre a interveni operativ pentru înlăturarea lor. Tot astfel, la schela Ochiuri, la sondele de intervenţie şi la cele în reparaţii capitale, au avut loc anul acesta mai multe defecţiuni. Organizaţiile de bază din secţii nu au pus în discuţia sondorilor aceste cazuri, pentru a se găsi căile de prevenire a defecţiunilor.

Pînă la sfîrşiful anului mai sínt două luni. Există posibilităţi ca schelele trustului Tîrgovişte să-şi îmbunătăţească activitatea, să lichideze rămînerea în urmă la extracţia de ţiţei. O atenţie deosebită trebuie dată aplicării măsurilor stabilite cu ocazia discutării cifrelor de plan pe anul 1963 pe ramuri de producţie şi celor din planurile M.T.O. întocmite la începutul acestui an.

Conducerea trustului va trebui să urmărească îndeaproape activitatea sectorului de foraj de la Moreni, pentru ca acesta să pună la timp în producţie sondele planificate în acest trimestru. Aceeaşi atenţie trebuie acordată şi sondelor din fondul activ şi inactiv, planificate să fie reparate ín trimestrul IV.

In rezolvarea diferitelor probleme care depăşesc posibilităţile locale, este nevoie de sprijinul activ al Direcţiei generale foraj-extracţie din Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei. Este vorba de îmbunătăţirea aprovizionării cu material tubular, tije, unităţi de pompare, aparatură de măsură şi control. Direcţia generală va trebui să studieze şi situaţia instalaţiilor şi utilajelor pentru reparaţii capitale la sonde şi pentru intervenţii care, în multe locuri, nu mai dau randamentul necesar.''

N. PANTILIE coresp. „Scînteii"

Bogăţia ţărei noastre: Petrolul

''Ziarul Stiintelor şi al Călătoriilor,

ANUL XXXII No. 23.

5 Iunie 1928

Bogăţia ţărei noastre: Petrolul

Cu toate că existenţa petrolului era cunoscută din cele mai vechi timpuri, exploatarea petrolului n'a început decât prin anul 1857, când colonelul Dracke, în Pensilvania (Statele Unite), a răsbit primul puţ productiv, la adâncimea de 48 metri. Valoarea celor 3.818.000 vagoane de titei extrase din subsolul tarii noastre, socotita după pretul titeiului din anii respectivi, când s’a extras porţiunile ce formează acest total, este de 31 de miliarde lei, care în hârtii de câte 1000 lei ar face un teanc inalt aproape cât vârful muntelui Omul.

In Rusia petrolul era cunoscut din cele mai vechi timpuri. Călătorul Marco-Polo, povesteşte că locuitorii din Baku (actualmente importantă regiune petroliferă a Rusiei), vindeau în Asia Mică, un ulei mineral care nu putea fi altul decât petrolul.

Primele începuturi ale exploatărei petrolului la noi în ţară, datează din anul 1856, Pe atunci petrolul se extrăgea din puţuri primitive şi servea numai la unsul roţilor şi la cătrănitul lemnelor, spre a nu putrezi. Cu timpul, printr’o distilaţie primitivă, se reuşi să se extragă din el un produs care se ardea în lămpi. Atunci a început ca petrolul să aibă mai multă căutare şi s’au făcut numeroase puţuri de exploatare în regiunile Glodeni (Dâmboviţa) şi Băicoi (Prahova).

Cu cât necesitatea petrolului de iluminat se simţea mai mult, cu atât exploatarea ţiţeiului lua o desvoltare mai mare, însă sistemul de extracţie rămăsese tot puţurile.

Prin anul 1880 technica descoperind în ţiţeiu şi alte produse afară de petrolul lampant, exploatarea începe să intereseze şi capitalurile străine. Astfel, pentru prima oară, se formează o societate străină cu capital Austro-Ungar, care începe exploatarea în regiunea Câmpina. Această societate instalează prima sondă mecanică.

Atrase de perspectiva beneficilor mari, noui capitaluri străine fură învestite în industria petrolului. Se construesc rafinerii mari cu cele mai moderne instalaţiuni. Treptat s’au descoperit noui regiuni petrolifere, astfel că astăzi avem în ţara noastră, următoarele regiuni :

Moreni (jud Prahova) este situat în şesul Munteniei lângă apa Cricovului. Morenii a fost şi va mai fi încă mărgăritarul regiunei noastre petrolifere. Din această regiune se scoate zilnic cam 40 la sută din totalul producţiei ţărei.

Filipeşti de pădure (Prahova) este schela care leagă Morenii de Băicoi; dar din cauza dificultăţilor de săpare a fost lăsată în părăsire. Totuşi mai produce încă 0,3 la sută din producţia totală a ţărei. Dacă cantitatea totală de ţiţei extrasă din România dela 1838 până la începutul anului 1928 ar fi vărsată în lacul Cahul din Basarabia, l-ar acoperi pe o grosime de 60 centimetri. Aceeaşi cantitate de ţiţei dacă ar fi aşezată într'un rezervor cilindric cu diametrul de 1 km., acel rezervor ar trebui să aibe înălţimea de 50 metri.

Câmpina (Prahova), una din cele mai vechi schele, merge spre declin zăcămintele de tiţeiu fiind epuizate. Apogeul acestei regiuni a fost prin anul 1909, când violentele erupţiuni de ţiţeiu ale sondelor din Câmpina aruncau afară mii de vagoane. Astăzi Câmpina nu mai produce decât 1,8 la sută din productia tărei.

Buştenari (Prahova) se subîmparte în mai multe schele : Călinet, Burloiu, Telega, Grâuşor, Mislişoara, Făget şi Stejar. Această regiune petroliferă a fost adevăratul Eldorado al întreprinderilor mici. Sute de capitalişti au exploatat şi exploatează schelele din Buştenari, unde ţiţeiul se găseşte Ia adâncimi mici (100—300 m.) Buştenarii produc 4 la sută din producţia totală a ţârei.

Ceptura (Prahova) este o regiune nouă aşezată în partea de Est a judeţului, la Vest de Mizil, lângă comuna Urlaţi. Această regiune este în floare, producând 6 la sută din producţia totală a tărei.

Runcu şi Chiciura sunt situate la Sud-Est de Buştenari şi au o producţie de 8 la sută din producţia totală a tarei.

Băicoi şi Ţintea sunt situate la Sud de Buştenari şi la Est de Moreni. Aceste regiuni au aproape aceeaşi vechime ca şi Câmpina. Stratele de tiţei fiind şi aci secătuite, ele merg spre declin, nemai producând decât 6 la sută din producţia totală a tărei.

Bordeni-Recea este o regiune slab productivă cu 0,3 la sută din producţia tărei. Mai sunt în Prahova şi regiunile Copăceni, Drăganeasa, Udreşti şi Păcureşti cari împreuna au 0,5 la sută din producţia totală a tarei.

Ochiuri (Dâmbovita), situat la 10 km. spre Est de Târgovişte, este o regiune din care se scoate zilnic 13 la sută din producţia totală a tărei.

Gura Ocniţei (Dâmbovita) este situat între Ochiuri şi Moreni. Deţine al doilea loc, având o producţie de 17 la sută din producţia totală a ţărei.

Arbănaşi (Buzău), are o producţie constantă de 3 la sută din producţia tărei.

In Moldova avem în jud. Bacău, regiunile : Zemes, Solont şi Moineşti cari împreună produc 1.6 la suta din producţia totala a tărei.

Adâncimea la care se găseste ţiţeiul, variază după regiune. Astfel după cum am văzut, la Buştenari se găseşte la suprafaţă pe când la Filipeşti se găseşte între 1600 şi 1200 metri. Actualmente în multe regiuni din ţara noastră se exploatează terenuri până Ia 1500 metri, în căutarea de noui straturi petrolifere. Astfel în regiunea Moreni, avem sonde la 1400 metri cari produc prin erupţie, câte 20 vagoane pe zi.

Cea mai productivă sondă din tara noastră a fost sonda No. 1 „Colombia“, din regiunea Moreni. Această sondă a produs cantitatea enormă de 42.800 vagoane ţiţeiu. Dacă. aceste vagoane ar fi aşezate cap în cap, în linie dreaptă, ar face un şir lung dela Bucureşti până la Botoşani.

Valoarea acestui ţiţei ar fi actualmente un miliard lei.

Se întâmplă de multe ori însă, ca sondele să nu dea rezultate şi în loc de titei să întâlnească apă sărată, care în unele cazuri este eruptivă. Astfel în Regiunea Filipeşti s’a întâlnit la o sondă, în anul 1914, la adâncimea de circa 200 metri un strat eruptiv de apă caldă care a făcut erupţie timp de câteva luni, temperatura apei fiind de 80 grade.

Alte dăţi din cauza gazelor emanate şi o scânteie, o explozie urmează iar după ea incendii grozave. Ilustratia noastră de pe copertă, reprezintă incendiul dela Moreni isbucnit acum o săptămână şi pentru stingerea căruia se lucrează din răsputeri.

A. V. Leeca''

Prahova Oil Company at Gura Ocnita

Schela Gura Ocnitei-Gorgoteni

Societatea Prahova

Fotogravura Adeverul S.A.

Fratii Andreescu si stingerea sondei 60 UN Viforata

Adevărul, 43, nr. 14173, 8 Martie 1930

Pregatiri pentru stingerere nouei sonde in flacari

Cum s’a produs nenorocirea din Gura Ocnitei

MORENI 7.- In legatura cu marea nenorocire de la Gura Ocnitei dam acum urmatoarele amanunte :

Pe cand se pompa titeiu in bateria cazanelor, o pompa s’a spart si titeiul a inceput sa se scurga cu iuteala in pamant facand o dara larga pana la garla ce trece in vale.

CUM S’A PROPAGAT FOCUL

Titeiul scurs s‘a aprins si flacarile s’au propagate cu iuteala prin dara de petrol scurs, incendiind totul in calea lor. Dealungul garlei se aflau trei sonde ale societatii ‘‘Unirea‘‘ cari s’au aprins si au fost mistuite de flacari. A patra sonda, situata sus pe deal, la distanta de un kilometru, s’a aprins si ea,

Aceasta sonda care apartine tot societatii ‘’Unirea’’, fiind in productie, focul nu s’a stins dela sine si continua sa arda si astazi.

LA BATERIA CAZANELOR

Flacarile s’au intins cu aceiasi iuteala si spre bateria cazanelor unde se pompa titeiul. Lucratorii au reusit insa sa se salveze la timp. Interesant este ca toata constructia halei de cazane a ars dar cuptoarele au ramas intacte si si-au reluat a doua zi activitatea.

PREGATIRI PENTRU STINGEREA SONDEI ERUPTIVE No. 60

Sonda No. 60 de pe deal continua sa arda. Fratii Andeescu s’au oferit si de data asta sa o stinga si oferta lor a fost primita. Preparativele pentru montarea aparatului au inceput. Toata ziua autocare grele cara sus pe deal pe drumul stramb si nepavat cantitati enorme de lemnarie, fier, etc.

De oarece sonda arde cu ventulul intredeschis este probabil ca incercarea fratiilor Andreescu va fi incoronata de success.

RAVAGIILE FOCULUI

Flacarile n’au mistuit numai sondele ci si toti copacii si ierburile intalnite in cale. Pe unde a trecut incendiul, campul este ars.

Incercari de stingerea sondei 60 UN Viforata

Dimineata, Vineri 14 Martie 1930

INCENDIUL DELA GURA OCNIŢEI VA FI STINS

Sonda dela Gura Ocniţei incendiată săptămâna trecută va fi probabil stinsă astăzi. Fraţii Andreescu au reuşit să-şi monteze aparatul şi închizând ventilele de siguranţă au stins sonda în cursul nopţii de două ori. Dar neavând încă legaturile făcute cu aparatul care captează gazele si îndrumează ţiţeiul spre rezervoare, au fost nevoiţi să dea drumul sondei din nou să ardă. Acum se lucrează cu febrilitate la facerea legăturilor cu aparatul. Dupa aceia, focul va fi stins definitiv.

Dimineata, Sambata 15 Martie 1930

FOCUL DELA GURA-OCNITEI VA FI STINS

MORENI, 12. — In ziarul nostru de eri, am comunicat încercarea plină de succes a fraţilor Andreescu, care au reuşit să stingă de 2 ori focul sondei No. 60 a soc. „Unirea" din schela Gura-Ocniţei. Norocul, care de data aceasta a fost de partea lor, le va înlesni şi pentru viitor să-şi experimenteze cu mai multă încredere şi siguranţă aparatul care le-a stabilit la loc de frunte meritul, printre inventatorii români. Sonda No. 60 a soc. „Unirea“ are două coloane de foc: una care spintecă văzduhul, iar alta care se prelinge paralel cu pământul pe o lungime de vre’o 60 m. Coloana de foc care se ridică drept în sus, este aceea care consumă numai tiţeiul pur, ce erupe pe „Tubing“ ; coloana paralelă cu pământul arde numai gaze pure, provenite din erupţia ce vine printre coloana de 8 ţoli şi „Tubing“.

ŞANSELE DE STINGERE

La coloana sondei se află la partea superioară un ventil de siguranţă, iar la baza lui alte două ventile, unul mai sus şi unul mai jos. Din aceste ventile, cel de sus are numai garniturile arse, iar din cele de jos, unul este bun, iar al doilea este defectat. Se va căuta a se înlocui garnitura arsă, iar cel de jos se va căuta să fie înlocuit. Când aceste operaţii vor fi reuşit, numai rămânea altceva de făcut decât să se procedeze la închiderea lor, operaţie care de altfel s 'a mai făcut şi a reuşit. Societatea „Unirea“ afară de pagubele ce-a avut de înregistrat la începutul incendiului, mai are de înregistrat şi alte pagube, care vor continua, până la stingerea focului. Astfel în primul rând societatea va avea de suportat pagubele ce-i provin zilnic din pierderea a circa 20 vagoane ţiteiu ce-l produceau sondele care au fost distruse de incendiu . Adăogând la acestea partea cuvenită statului, care se ridică la 10 la sută, braţele de muncă puse la dispoziţia fraţilor Andreescu, materialele , etc., pagubele sunt considerabile . Societatea „Unirea“ are toate sondele din schelele sale asigurate unei mari societăţi engleze. Sondele distruse erau asigurate pentru câteva milioane. Asigurarea, ne-a declarat un funcţionar al societăţii, se face la sfârşitul fiecărei luni, în raport cu cantitatea de producţie a sondei respective, după care se stabileşte valoarea asigurării.

ÎNCERCĂRILE DE STINGERE

Mulţime de curioşi, aflând din ziarul „Dimineaţa“ că in serile acestea se va încerca stingerea definitivă a sondei, au voit să ia parte la operaţie aşteptând până seara târziu . Din parte a societăţii, d. ing . Ellias şi ing. Boaden urmăresc de aproape mersul lucrărilor. Mulţime de curioşi, în deosebi din Dâmboviţa şi Târgovişte, vin să vadă spectacolul. Lumina focului dela Gura-Ocniţei şi dela Moreni, formează o pânză albă, care se proectează, până departe’n zare.

D. M. CRĂCIUN

Dimineata, Duminica 16 Martie 1930

FOCUL DELA GURA OCNIŢEI

Focul dela Gura Ocniţei va fi stins mâine dimineaţă. In cursul zilei de astăzi au fost făcute legăturile aparatului cu rezervoarele şi cu pompele de captare a producţiei. In noaptea aceasta vor fi aduse şi instalate pompe speciale pentru a se stropi cu şpullung şi barită în jurul sondei, imediat după ce focul va fi stins, pentru a se evita o nouă aprindere . Mâine dimineaţă, între orele 8 şi 10, în prezenţa reprezentantului regiunii miniere şi a inginerilor societăţii, fraţii Andreescu vor proceda la stingerea sondei.

Adevărul, 43, nr. 14181, 16 Martie 1930

Stingerea sondei dela Gura-Ocnitei

Am anuntat ca eri urma sa se faca stingerea sondei dela Gura-Ocnitei. Un moment s’a crezut ca lucrarile vor fi periclitate de oarece pe cand echipele lucrau la ultimile pregatiri, s‘au pomenit de odata cu un violent bombardament de pamant ars si de piatra, astfel ca tori lucratorii au fost nevoiti sa se retraga.

Catre ziua, coloana de foc care tasnea in sus, a fost stinsa, ramanand numai coloana paralela cu pamantul. Fratii Andreescu au inceput la ora 8 dimineata sa pompeze barit si spullung, in coloana sondei, cu niste pompe speciale.

Fratii Andreescu aveau contract sa stinga incendiul in zece zile, dar l’au stins cu doua zile mai devreme. Valoarea lucrarilor facute si onorariul fratiilor Andreescu se urca la suma de 600.000 lei.

Fratii Andreescu reusesc pentru a patra oara sa stinga incendii cu aparatul lor. In urma acestui success, ei se vor prezenta din nou la Moreni sa stinga sonda No. 160.

STINGEREA

Pe la ora 10 si jumatate au inceput sa inchida ventilul si pe masura ce se facea aceasta operatiune, coloana de foc se micsora, pana cand a disparut complect.

In entuziasmul general, unul din fratii Andreescu au infipt doua steaguri in coloana aparatului, unul romanesc si altul englezesc.

Dupa zece minute, ventilul a fost din nou deschis, lasand sa erupa numai titei curat.

Fratii Andreescu in actiune

Curentul, Duminica 16 Martie 1930

Sonda dela Gura Ocniţei a fost stinsă

MORENI 14. — După cum am anunţat din vreme, astăzi dimineaţa la ora 10 jum. fraţii Andreescu, în prezenţa directorului general al soc. „Unirea“ şi a câtorva inspectori technici au procedat la stingerea sondei No. 60 dela Gura Ocniţei, care se ştie arde de peste o săptămână. S’a închis mai întâi ventilul aparatului şi ramificaţiile laterale ale sondei. Focul odată înăbuşit a atras după sine şi stingerea, dovedindu-se astfel eficacitatea operaţiei fraţilor Andreescu. Imediat după stingere, reprezentanţii soc. „Unirea” au felicitat pe fraţii Andreescu pentru isbânda repurtată, rămânând să li se înmâneze suma de 600.000 lei ce represintă costul acestor operaţiuni. Ca o glorificare a acestui succes s’au arborat de-asupra sondei două stindarde, unul românesc şl altul englez.

Fratii Andreescu si stingerea sondei 108 AR Ochiuri Gorgota

Dimineata, Joi 17 Mai 1928

Operatiuniile de stingere ale sondei

Utilizarea sistemului Fratiilor Andreescu

OCHIURI 15.- Inca de Duminica, - dupa ce restul sondelor si batalurilor cu pacura s’au stins, iar cele din vecinatatea sondei de gaze 108, au fost puse in stare de aparare, - s’a procedat la incercarea de a fi stins si focul dela aceasta din urma sonda.

S’au pus in practica mai multe sisteme de stingere, intre cari si acela cu musamale, pentru astuparea gazelor, ca sa nu mai ia contact cu aerul si flacara sa se stinga.

Sistemele n’au dat nici un rezultat.

Coloana de foc este tot asa de vie, ca la inceputul ei.

In general, un sistem eficace, permanent, de stingere a sondelor aprinse, nu exista. Se pare ca nici in Americanu este un singur sistem, care sa fie dat vreodata, rezultate bune. De aceea se intrebuinteaza diferite sisteme, - dintre cari cel mai uzitat este cel cu tunelul.

Dar pentru stingerea focului dela Ochiuri, nu este nevoie de tunel. Desi sonda e de gaze si prezinta pericol, iar coloana de foc e destul de mare, dogoarea permite totusi apropierea de ea. Noi in-sine, am putut veni pana la 20-25 metri apropiere de sonda arzanda.

Dupa toate probabilitatile, se va utiliza aci, sistemul de stingere al fratiilor Andreescu, care a dat rezultatul asteptat anul trecut, in Iunie, cu prilejul marelui incendiu al sondelor dela Gura-Ocnitei.

Fratii Andreescu au si sosit ieri in localitate, cu aparatele si echipa lor de stingere, urmand sa procedeze la completa stingere a focului, pentru o plata de 60.000 lei. Sistemul fratiilor Andreescu, ei insasi maestrii sondori si mecanici de sonde, - a dat intodeauna rezultatele asteptate.

Partea de pagube a societatii ‘’ Astra-Romana’’, - numai pentru schela Ochiuri, intrece suma de peste 10 milioane lei, plus aparatele, masinile deteriorate, dintre cari cele mai multe sunt asigurate.