Incendiul sondei nr. 15 CC RUC Gura Ocnitei din 1907

Opinia, decembrie 1907 Anul 5, nr. 306-327, 1907-12-18  nr. 319

Tirgovistea.-Din Gura Ocnitei vine stirea ca eri pe la orele 11 s’a intimplat o mare nenorocire in acea localitate din cauza unui incendiu care a distrus complect sonda No. 15 a soc. nationale.

Trei oameni au ars cu desevirsire complect carbonizati si anume: Ghe. Cristea Motoc, Alex Frecau si Const. Visan.

De asemenea sunt si 4 grav raniti.

Pagubele sunt foarte mari si se presupune ca incendiul ar fi provenit de la sirmele de transmisiune electrica.

Locatia incendiului : 44.9688248,25.60116377

Sonda nr. 15 CC RUC Gura Ocnitei a fost sapata in 1906 la o adancime de 265 metri

Fratii Andreescu si stingerea sondei 305 CC SII Gura Ocnitei

Dimineata, Luni 21 Iunie 1926

Sonda dela Ocnita in flacari

O primejdie permanenta pentru sondele vecine

GURA OCNIŢEI, 19.—După cum am relatat în reportagiul de eri, pentru stingerea incendiului dela sonda 305 a societăţii „Internaţionala română“ din Amsterdam — azi denumită „Sirius" — s’au' preconizat mai multe soluţiuni, adoptându -se unele dintre ele. Printre cele adoptate şi puse în practică, este creiarea a două tuneluri după proectele descrise eri, unul început acum 3 zile şi care a avansat 12 metri, iar al doilea început eri la amiază şi la care lucrează minerii dela Comăneşti— Bacău. Tunelurile nu vor fi gata mai înainte de o săptămână, de acum înainte, deşi cei mai mulţi din specialişti şi-au pus toate nădejdile stingerii, numai în acest sistem.

CU SACRIFICIUL VIEŢII

Azi s’a pus în practică şi un sistem nou, inventat de fraţii Andreescu, lucrători în regiunea petroliferă Ocniţa. Fraţii Andreescu vor primi o plată de 750 lei pentru fiecare opt ore de lucru, şi in cazul că reuşesc vor primi fiecare 60.000 lei. Echipa formată în acest scop, a pornit azi la aplicarea sistemului venind in contact direct cu locul incendiat. Inginerul Simota şi fraţii Andreescu, sfidând orice pericol şi protejaţi întrucâtva de paveze de asbest, s’au apropiat până la 2 metri de gura burlanului. O primă încercare de apropiere langa locul incendiat, a fost făcută alaltăeri seara tot de inginerul Simoţa, împreună cu un maestru sondor şi un ajutor, care au ajuns la 15 metri de sondă, aruncând saci cu pământ şi nisip. Azi, însă, progresul a fost uimitor fiind vorba de doi metri distanţă de flăcări, unde căldura trece peste 120 grade. Curajul echipei Simota—Andreescu, a stârnit unanime laude. Spre scară, îndrăzneţii echipieri au avansat până la gura sondei. Doi din fraţii Andreescu au apucat gura burlanului cu mâna îmbrăcată în mănuşe de asbest, apoi au luat o mică cantitate din păcura care arde la o înălţime de 5—6 metri dela gură. Obtinandu-se apropierea de sonda s-au aşezat la mici intervale paravane de azbest, în jurul focului, spre a îngădui echipierilor să aşeze conducta şi cotul de 14 ţoli, pe burlan. O parte din conductă a fost asezata pana la venirea nopţii. Lucrările vor continua mâine, rămânând numai să se vadă ce reuşită vor avea.

RETRAGEREA POMPIERILOR

Pentru izolarea şi apărarea sondelor din vecinătatea celei arzânde. s’a cerut şi sprijinul pompierilor din Bucureşti, Ploeşti şi Târgovişte. Secţiuni de ale acestor pomiperi au sosit imediat şi au dat ajutoare la izolare. Aseară a fost la locul sinistrului şi d. colonel Pohrib, inspectorul pompierilor, cu d. căpitan Peneş, comandantul companiei centrale de pompieri din Capitală. Tot aseară a sosit şi o pompă automotor sistem „Magirus“ cumpărată de „Internaţionala“, care a fost pusă imediat în funcţiune tot pentru izolarea sondelor învecinate. Complectându-se instalaţiunile de apă şi de izolare cu aparatele şi echipele societăţei „Sirius“ şi întrucat pompierii nu au aparate de aruncarea apei cu debit mare si la distanţe lungi, s’a decis retragerea lor şi înapoerea în garnizoanele respective. Pe locul incendiului vor rămâne, deci, numai echipele de salvare ale societăţei petrolifere.

16.6.1926 BRENNENDE SONDE, CONCORDIA 305 MORENI 

ETH Bibliothek Zürich Bildarchiv 

Fotograf Heim, Albert 

CUM S’A ISCAT INCENDIUL

In ziua de 11 Iunie orele 3.45 d.a., a început o violentă eruptiune de păcură benzinoasă, dând până la 10 vagoane pe oră. Captarea a mers normală, până in seara de 14—15 Iunie, orele 11.30. La această oră se găseau în interiorul scheletului sondei şi în jurul ei, supraveghind captarea, d. inginer Donciu cu 26 lucrători. Restul inginerilor şi personalului de serviciu, se retrăsese pe la locuinţe, încetandu-le misiunea. Începând ploaia scurţă dar deasă şi văzându-se manifestaţiile atmosferice frecuente cari se deslănţuiau asupra Târgoviştei, la 15 kilometri depărtare, s'a dat un cuvânt de ordine pentru apărarea personalului sondelor in erupţie. — „Feriţi-vă mai ales de sonda 305. — a fost cea mai insistentă recomandare. După un foarte scurt interval de la izolarea oamenilor  în interiorul sondei No. 307 şi pe lângă bataluri, s’a produs explozia şi mai apoi incendierea sondelor 305 şl 308. Un batal cu 100 vagoane păcură a fost repede consumat de flăcări, — apoi după o zi s’a stins. Sonda 305, însă, a provocat dezastrul care continuă şi prăpădeşte multe milioane zilnic. Presupunerea că incendiul a fost provocat de un simplu trăznet, pare esclusă din motivul că sonda 305 e cea mai joasă iar regiunea are o uzină pentru atragerea trăznetelor şi zădărnicirea efectului lor nenorocit. Rămân, atunci, în cauză numai următoarele împrejurări : Gazele puternice provenite din erupţiune, au format o coloană înaltă de circa 3—400 metri. Coloana fiind cuprinsă între doi nori şi având proprietăţi contrare, a dat loc unei scântei. Scânteia a aprins gazele, cărora pentru aprindere le trebuia numai un procent de 2 la sută; or, în coloana acestor gaze, era un procent mai mare. Provocându-se explozia gazelor, focul s’a propagat pe coloană în interiorul sondei, cuprinzând păcura eruptiva. Intr’o clipă întreaga sondă a fost cuprinsă de flăcări. Astfel este explicată ştiinţificeşte, cauza acestui foc, care e al optulea în ordine cronologică, în asemenea condiţiuni, într’un timp relativ scurt. Cercurile interesate, au hotărît, — după stingerea incendiului, — să pună in studiul competinţelor şi al laboratoarelor, incendierea sondelor datorită unor împrejurări de felul celor de mai sus.

CUTANA

1928 Creditul Minier fire - 3 wells destroyed

In the evening of 21st of June 1928 a fire broke out at oil well No. 81 Creditul Minier from Schela Mare, Moreni. Although quickly attempts were made to limit the fire, it soon spread to other wells. Oil wells No. 82 and No. 91, bouth belonging of ''Company Creditul Roman'' were destroyed by the flames. The damages amounted to 2,000,000 lei. ''Creditul Minier'' oil wells destroyed by the blaze :

Well Name	Spud Date	Depth
81 CRM Gura Ocnitei	1927	828
82 CRM Gura Ocnitei	1926	919
91 CRM Gura Ocnitei	1927	843

Adevărul, 41, nr. 13651, 22 iunie 1928

Latitude and longitude of location : 44.96978427,25.6183592

1927 Schela Mare fire - 5 wells destroyed

 On the 7th of June 1927, just after midnight, at 1.30 a.m., a powerful fire broke out in Schela Mare, Moreni. 17 people were carbonized and 5 wells were destroyed. The atmosphere was saturated with gases from well No. 40 of the ''Steaua Romana Company''. The well had been erupting for two days, with a production of 100 vagons of oil per day ( 1000 tons of oil per day ). A spark caused by a worker repairing a pump led to gas ignition and fire spreading. The wells destroyed by the fire were owned by the ''Steaua Romana'', ''Petrolul Romanesc'' and ''Creditul Minier'' companies:

Well Name	Spud Date	Depth
1 PR Moreni	1927	899
2 PR Moreni	1928	880
39 CRM Moreni Sud	1926	871
40 STR Gura Ocnitei	1927	896
44 STR Gura Ocnitei	1927	820

Patria, iunie 1927 (Anul 9, nr. 97-114), 09.06.1927 

Un nou violent incendiu la sonda din Moreni Sunt morţi şi mulţi răniţi 

Bucureşti 7. — Astănoapte la ora unu şi jumătate un violent incendiu a izbucnit la sonda societăţii „Steaua Română“ din Moreni, aflată in erupţie de 2 zile şi producând 100 vagoane ţiţeiu zilnic. Focul s’a întins şi asupra altor sonde aparţinând aceieiaş societăţi şi Creditului Minier. Şaptesprezece lucrători au fost carbonizaţi. Focul continuă cu furie. Pagubele sunt foartc mari. Ancheta a stabilit, că focul se datoreşte negligenţii unor lucrători, cari au reparat o pompă, lovind cu ciocanul s’au produs scântei cari au aprins gazele. 

Bucureşti 8. — Incendiul dela Moreni a fost stins. Focul a distrus complect 6 sonde. Numărul răniţilor pare a fi mai mare, fiindcă eri au lipsi dela apel 40 lucrători. 15 răniţi au fost transportaţi la spitalul din Ploeşti. Pagubele sunt imense, sondele aflandu-se in plina eruptie.

Adevărul, 40, nr. 13333, 8 iunie 1927

Latitude and longitude of location : 44.96929234,25.6156327.

1926 Schela Mare Concordia fire - Well No. 305 CC SII Gura Ocnitei

At the midnight of 15 June 1926, after a torrential rain, two oil wells of Concordia Company, located in Schela Mare, Moreni were ignited by a lightning. One of them was oil well No. 305 CC SII Gura Ocnitei, in eruption at that time. The spud and production tests were finalized 20 days before and the well was put in production with 250 wagons of oil per day. Several extinguishing systems have been tried to put down the flames but they have not given the desired result and the decision to executed a tunnel under the supervision of engineer Igma has been taken. The plan was to dig a 60 meters tunnel in order to reach the well casing at 30 meteres deep. This situation lasted a week during which the column of fire at the wellhead reached heights of 30-40 meters. Due to the intensity of the fire, a fire broke out at a nearby large open pit and 1000 tons of oil burned. In the morning of 22 June the eruption suddenly stopped and also the fire. After 10 minutes, the well began to erupt again and the oil was once again gather and pomped to the tank farm by Internationala Company.

Oil wells destroyed by the fire :

1. 305 CC SII Gura Ocnitei spud in 1926 at 989 meters

2. 308 CC SII Gura Ocnitei spud in 1925 at 943 meters.

Brennende sonde, Concordia 305 Moreni

 ETH Bibliothek Zürich Bildarchiv 

Fotograf Heim, Arnold

16.6.1926

Nowdays location of 305 CC SII Gura Ocnitei

Fire of oil well No. 305 CC SII Gura Ocnitei 

Fotograf Heim, Arnold

17.6.1926

Brennende sonde mit wasser

ETH Bibliothek Zürich Bildarchiv 

Fotograf Heim, Arnold

Adevărul, 39, nr. 13034, 16 iunie 1926

Adevărul, 39, nr. 13035, 17 iunie 1926

Adevărul, 39, nr. 13036, 18 iunie 1926

Adevărul, 39, nr. 13037, 19 iunie 1926

Adevărul, 39, nr. 13040, 23 iunie 1926

Latitude and longitude of location: 44.9669927,25.6070076

1924 Moreni oil wells - photos colorization

1924 Moreni oil wells - photos colorization

Romanian oil industry

Creditul Minier oil refinery.

 Oil wells in Schela Mare, Moreni.

 Campina oil wells.

Oil wells at Cricov, Moreni.

 Wooden derrick at Moreni.

 Gura Ocnitei oil field.

 Oil well in drilling.

Oil wells at Filipesti, Prahova.

Oil wells at Cricov, Moreni.

The beginnings of oil industry in Dambovita County

Field Aninoasa-Teis

Start of oil extraction : 1935

The first oil enterprising : Petrolamina      

Other enterprisers : Petrolul Romanesc , Steaua Romana, Unirea, Prahova

The first oil well : Oil well No. 53 Petrolamina with 150 to/day

The first annual production recorded : 82,667 tonnes in 1935

Field Bucsani

Start of oil extraction : 1900

The first oil enterprising : Pleyte M.C.   

Other enterprisers : Steaua Romana, Columbia, Unirea, Concordia

The first oil well : Oil well No. 1 Steaua Romana with 1,200 to/day

The first annual production recorded : 6,683 tonnes in 1934

Field Colibasi-Resca ( Malu Rosu )

Start of oil extraction : 1857

The first oil enterprising : Teodor Cincan

Other enterprisers : Franco-Romana, Regatul Roman, Pleyte M.C., Astra Romana, Intreprinderile Ioan Grigorescu, N. St. Cesianu

The first oil well : Handug in 1857

The first annual production recorded : 3,079 tonnes in 1899

Field Glodeni

Start of oil extraction : 1857

The first oil enterprising : Teodor Mehedinteanu

Other enterprisers : Ghica Simionescu, B. Hernia, Petrache Parvulescu, Ioan Grigorescu, I. Stematiu, Societatea Hecna, Pielsticher, Steaua Romana

The first oil well : Handug in 1857

The first annual production recorded: 2,340 tonnes in 1899

Field Gorgota

Start of oil extraction : 1925

The first oil enterprising : Columbia

Other enterprisers : Steaua Romana, Romanian Consolidated Oilfields, Prahova, Societatea Eldorado

The first oil well : Oil well No. 5 Columbia with 30 to/day

The first annual production recorded : 27,000 tonnes in 1929

Field Gura Ocnitei ( Schela Mare )

Start of oil extraction : 1899

The first oil enterprising : Sindicat Ι & Sindicat ΙΙ     

Other enterprisers : Societatea Internationala Romana, Concordia, S.Marcu, George A. Scorteanu, Dimitrie T. Apostu, I. Margulis, I. Isac Haiman, Societatea Dambovita, N. Cesianu, Romanian Consolidated Oilfields, Le Moine, Sirius, Romano-Belge de Petrol, Unirea, IRDP, Grupul Phoenix, Romano-Americana, Steaua Romana, Romano-Africana, Petrol Blok, Prahova, Columbia, Societatea Eldorado

The first oil well : Handug in 1899

The first annual production recorded : 4,670 tonnes in 1899

Field Moreni

Start of oil extraction : 1904

The first oil enterprising : Regatul Roman

Other enterprisers : Valachia Petroleum Company, Compania Suchard, Steaua Romana, Societatea Internationala Romana, Astra Romana, Romano-Americana, Petrol Blok, Columbia, Creditul Minier, IRDP, Cometa-Unirea, Subsolul Romanesc, Unirea, Concordia, Sirius, Inginer Calarasu, Forajul Grigorescu, Redeventa,H. Rucăreanu, C-tin Vernescu, Alex. Scorțescu, Colonel Constantinescu, Barbu Marcu, H. Van Saanen, N. Cezeanu, Radu Talopie  

The first annual production recorded : 340,000 tonnes in 1910

Field Ochiuri

Start of oil extraction 1886

The first oil enterprising Astra Romana

Other enterprisers : Creditul Minier, IRDP, Steaua Romana, Unirea, Petrolul Romanesc

The first oil well : Oil well No. 1 Astra Romana with 120 to/day

The first annual production recorded : 5,200 tonnes in 1914

Field Razvad

Start of oil extraction : 1921

The first oil enterprising : Steaua Romana

Other enterprisers : Steaua Romana, Unirea, Prahova, Foraky-Romaneasca, Romano-Americana, Redeventa, Concordia, Foraj Lemoine, Niculescu Ciufu, Astra Romana, Forajul

The first annual production recorded : 25,618 tonnes in 1933

Field Viforata

Start of oil extraction : 1934

The first oil enterprising : Creditul Minier  

Other enterprisers : Unirea, Concordia, Refoil, Steaua Romana, Petrolul Romanesc, Romanian Consolidated Oilfields, Columbia, Foraky-Romaneasca

The first oil well : Oil well No. 2 Creditul Minier

The first annual production recorded : 104,677 tonnes in 1934

"Mare incendiu la Moreni"

Adevărul, 51, nr. 16257, 26 ianuarie 1937

1924 Moreni oil wells