Prima relatare despre eruptia sondei 160 Romano-Americana

Cuvantul, Joi 30 Mai 1929

Groaznica explozie de gaze dela Moreni

Numeroase sonde şi clădiri distruse de incendiu. Primele măsuri de localizare. Sunt pagube enorme

Am relatat pe scurt în numărul de eri al ziarului nostru, groaznica explozie de gaze de la Moreni, care a distrus 11 sonde de petrol, numeroase rezervoare, clădiri, birouri, instalaţiuni de pompe, etc.

Astăzi revenim eu amănunte asupra acestui groaznic incendiu cum nu s’a mai pomenit în această regiune

CUM S’A PRODUS EXPLOZIA

Explozia gazelor cauzată prin incendierea gazelor a produs o detunatură care a zguduit din temelii imobilele din regiune.

Incă în momentul când au început să iasă primele gaze din puţ, şi când au văzut că nu reuşesc să pună capul de pompă Ia gura puţului, muncitorii cari lucrau în sonda No. 160 şi-au dat seama că explozia este inevitabilă şi au fugit de pericol.

Odată gazele dela sonda No. 160 aprinse, flăcările alimentate de un vânt puternic s’au întins mereu la sondele din împrejurimi.

Şi astfel rând pe rând au fost cu prinse de foc sondele No. 161 2 S., 72 şi 63 ale societăţei «Româno-Americană».

Apoi sondele 6, 36, 23, 304 şi 307 ale soc. «Astra-Română».

Staţia de pompe de ţiţeiu a soc. «Astra-Română», alte patru rezervoare mici şi o cazarmă, în care se adăposteau muncitorii în timpul repaosului, toate aflate între sondele cari ardeau, — an căzut pradă flăcărilor.

De asemeni birourile soc. «Buna-Speranţă» cu tot ce se afla înăuntru, au ars până în temelii.

PRIMELE MASURI DE LOCALIZARE

La ora 1, patru ore dela izbucnire, incendiul s'a mai potolit, gratie ajutorului dat de echipele de lucrători cari cu pământ şi nisip astupau sondele incendiate şi cu seci de furtuni cu apă stropeau sondele din apropierea acestora pentru a le apara de dogoarea flăcărilor.

Singură sonda No. 160, aceea dela care a izbucnit incendiul, continuă să erupă gaze care o dată aprinse formează o coloană de foc care atinge o înălţime de 70— 80 metri.

Violenta cu care erup gazele produce un sgomot asurzitor, iar dogoarea flacărei se resimte la câteva sute de metri depărtare.

Cum se aşteaptă din moment în moment ca sonda odată cu gaze să erupă şi bolovani s'au luat măsuri să se aducă dela Ploeşti căşti de fier şi măşti contra gazelor pentru ca lucrătorii care se apropie cu furtunile cu apă de sondă să nu fie expuşi accidentelor cum s’a întâmplat în anii trecuti în asemenea cazuri

Dintre sondele distruse de incendiu se aflau , în producţie următoarele: 23 şi 301 ale « Astrei Româna şi 63 a «României Americana ».

Sonda No. 161 a soc. R. A . era în erupţie. No. 307 a «Astrei Române» era în sapă.

La sondele 6 şi 36 ale «Astrei Româna se scoteau tocmai burlanele.

 Celelalte sonde 2 S- era în lăcărit şi 78 abandonată, ambele ale soc. «Româno Americană».

Din cauza măsurilor luate din vreme victime omeneşti nu s’au înregistrat până acum .

Pagubele provocate de incendiu nu pot fi încă evaluate. Totuşi in mod aproximativ ele se cifrează la câteva zeci de milioane.

-   ooxxxoo    -

Incendiul de pe Cricov din 1911

''Dimineata, Sambata 22 Octombrie 1911

Un foc pe apă

O telegramă sosită azi la ministerul de interne anunţă că astă noapte, pe la orele 3 şi jumătate, s’a observat venind dinspre Moreni păcură aprinsă pe apa Cricovului.

Flăcările se înălţau la 15—20 metri, iar spectacolul era îngrozitor.

Ajungînd la podul cel mare de peste rîul Cricov, păcura aprinsă a incendiat podul pe care foarte iute l-a distrus.

Locuitorii din comuna Haimanalele, în frunte cu primarul, au sărit în ajutor, dar intervenţia lor a fost zadarnică.

Păcura aprinsă, în mare cantitate, continua a veni într’una pe apă, care o împingea cu forţa la vale, spre comuna Vlădeni.

Pînă acum nu se ştie ce soartă au avut podurile găsite în drum; de asemenea nu se ştie de unde a provenit această mare cantitate de păcură aprinsă adusă de Cricov

Incendiarea

Unei sonde la Moreni

PLOEŞTI, 20 Octombrie. — O sondă a d-Iui Dreder din Moreni*, făcînd erupţie astă noapte, păcura a inundat întreaga localitate, formîndu-se o scurgere enormă spre comunele Ghirdoveni şi Haimanale.

Indivizii Stanca Tudor Niculescu şi Costică D. Procopianu dînd foc păcurii, flăcările s'au întins cu repeziciune, cuprinzând întreaga mare de păcură. Pădurea statului, din vecinătate a acestor comune, a fost cuprinsă şi ea de flăcări.

Pagubele sînt imense.

Sonda în erupţiune azvîrlă peste 150 vagoane de ţiţei pe zi.

Cei doi incendiatori au fost arestaţi.

— NOI AMĂNUNTE —

PLOEŞTI, 20 Octombrie.— Asupra incendierei marei cantităţi de păcură izvorîtă din sonda d-lui Dreder din Moreni se mai comunică următoarele :

Focul a fost pus azi noapte, din greşeală, de către cei doi locuitori despre care am vorbit în prima telegramă.

A fost distrusă, o enormă cantitate de păcură ce s'a scurs pe; valea Cricovului, zăvoiul de pe această, vale, pădurea limitrofă cu comuna Vlădeni şi podul din comuna Haimanalele .

Focul a fost localizat.

Pagubele cauzate se evaluiază la peste 130.000 lei.

—Stavăr''


''Dimineata, Sambata 29 Octombrie 1911

Se ştie că sonda No. 1 a societătei Dreder din Moreni, a făcut erupţie şi s'a scurs în apele Cricovului dulce.

Doi lucrători dînd foc păcurei, din neprevedere, păcura aprinsă a incendiat zăvoiul şi pădurea, limitrofă pînă în comuna Vladeni.

De asemenea, a fost distrus, după cum am anunţat, pe o distanţă. de 10 metri, podul din comuna Haimanalele. Cei doi lucrători au fost arestaţi.

Pagubele se urcă la suma de 100.000 lei.''

*Sonda 1 AR Tuicani a fost sapata in anul 1911 la adancimea de 365 metri.
Locatie sondei 1 AR Tuicani : 44.97828404,25.64035023 - la aproximativ 200 de metri de apa Cricovului

Peisaj petrolifer

‘‘Cuvantul, Luni 6 Noembrie 1933

Peisaj petrolifer

Plimbare prin cimitirele de sonde

Exploatatorii „aurului negru“ nu se îngrijesc de satele din ale căror terenuri extrag averi de miliarde

Nici-o jumătate de veac nu are exploatarea petrolului la noi — deabia vre-o 35-40 de ani — şi ea numără totuşi pe întinsul ţării o duzină de schele părăsite, de cimitire de sonde, impresionante. Băicoi, Ţintea, Buştenari, Runcu, Mislea, Câmpina, Piţigaia, ş.a., sunt atâtea nume cari întristează pe căutătorii de aur negru, mirajuri apuse ori pe cale de a apune, cari dădură , vremuri de bogăţie, de încredere oarbă în şansă. Erau ca nişte basme năstruşnice, cu iviri depe alte tărâmuri şi schimbări în faţa lucrurilor la bătaia din palmă, a unor fermecaţi sau a unor diavoli. Peste noaptea somnului de griji şi zgribuliri, norocul fâlfâind fantastic, se oprea unde nu gândeai, cu soare în zori proaspăt şi belşug neînchipuit. Săracul, adormit seara amărât de azima uscată, în oare îşi rupsese speranţele, se trezea, dimineaţa, milionar în carne şi puternic prin aur. De aici a iesit un joc al hazardului cu grotesc din cel mai autentic şi ironie ascuţită, înţepând specificul omenesc. Atomobilul trase în coşare, luând focul carului, pălăria tare sili pragul tinzilor să se înalţe, fracul se substitui cojocului şi omul de ţară deveni om de târg, fără să lepede nici una din stângăcii — fără să reuşească a se salva din întunecime. Cu toate astea, nimic, dar absolut nimic, nu se preschimbă în mai bine, pe meleagurile unde se iviră zăcămintele miraculoase de bogăţie. Lângă dealul pe care, din pământ, răsăriră, peste noapte, pădurile bizare de sonde erupând averi cât să fericească, de mii de ori, cuprinderea întreagă, satul rămase tot orb, strivit sub acoperişul de paie, cu diurnul înecat în nămol şi «edificiile» — şcoala, primăria, biserica — în chichineţe. Prin toate satele cu sonde alături, prin cari ne-am purtat paşii am găsit aceeaşi stare de mizerie şi mai mult crescută parcă, de milioane, cari, totuşi, de acolo, dela ele, de sub solul lor, şi-au luat vânt în nenumărate stoluri. In Buştenari, ca şi în Băicoi, în Mislea, ca şi în Ţintea, în Câmpina, ca şi în Moreni, şi pretutindeni unde au fost sau sunt sonde. Nu este o stare provocată de «criza economică» — leit motivul tuturor releleor. Dimpotrivă : «criza» pare a fi trezit pe alocuri, pe cei ameţiţi de bogăţii şi, silindui să vadă în jur, le-a impus să încerce acum, la urmă, când nu mai au cu ce, o reparaţie în aspectul deplângător al satului sau oraşului vestit pentru bogăţie. Dar e aşa de puţin ce pot face, aşa de neresimţit, încât nu poţi scăpa, privind întinderile petrolifere părăsite sau în declin, de o impresie amară, seacă, de cimitir industrial, de ruini, de aşezări după o bătălie din cale afară de cruntă. Rănit, răscolit, înfundat cu fel de fel de conducte, închis în fel de fel de canaluri îmbâcsit de fel de fel de reziduri, anchilozat în plăci şi platforme pe cari au stat motoare, cuptoare, pompe neobosite să sugă, din puterea humei, preţiosul lichid negru, solul şi subsolul dealurilor petrolifere e ca un trup bolnav, putred, răsuflat şi părăsit în soare, să-l ia în primire viermii. Pe dealul Piţigaia (valea Prahovei, Câmpina) , se află un orăşel în miniatură, durat din zid şi fier, complect uitat, distrugându-se de părăsire. Acum 10—20 ani, dealul acesta era unul dintre cele mai productive depe harta zăcămintelor de ţiţei, atât de important încât unul dintre cei mai cutezători exploatatori de petrol, Racky, contând pe rezervele sale cari îi dau perspective fantastice, a voit să-l lege, cu platoul Câmpinei, printr’un pod peste valea Prahovei, la o înălţime de peste o sută de metri. Chiar începuse să-şi realizeze planul. Pe bulevardul principal al Câmpinei, se vede un tunel care voia să fie unul din capetele podului. Iar în vale, peste râul Prahova, se vede un alt pod, în fier, de o construcţie exemplară, peste care trec pietoni şi n’a trecut niciodată o căruţă, nefiind terminat — opera aceluiaş Raky. Proectele acestui singur exploatator care a voit să lase într’adevăr urme ale bogăţiei aci, întipărind pecetia civilizaţiei ţinutului din care storcea averi imense — au trebuit să fie într’o zi părăsite, când, pe neaşteptate, dealul pe care curgea păcura în cascade, a dat primele semne de istovire, de secare. Apoi, interesul pentru Piţigaia a descrescut treptat până când a fost părăsită complect pentru a arăta astăzi ochilor vizitatorului doar ruini. Aşa cum e dealul Piţigaia, sunt toate schelele părăsite de cari ei cunoştinţă prin acelaş aspect. In plină pădure, afli grupe de sonde cu acareturile respective, uscate, seci, ca nişte cuiburi blestemate, pustii de om şi locuite de bufniţe. In plină deschidere de câmp, o insulă de construcţii nefolosite, abandonate. Iar în marginea acestora, acelaş bordei mizer în care se topesc mai departe uneltele vii cu cari fu scobit pământul în căutarea bogăţiilor. Aspectele acestea de mizerie ditn schelele petrolifere părăsite sau chiar în activitate încă, mai au şi alte pricini, însă, decât indolenţa exploatatorilor şi lipsa de prevedere a băştinaşilor. Este lipsa de protecţie de care se bucură peisajul nostru şi frumuseţele noastre naturale, din partea autorităţilor, a Statului, mulţumit doar să încaseze. Poate chiar de aci, dela lipsa de constrângere a exploatatorilor de a îngriji să folosească civilizat localităţile de unde extrag aurul negru, vine toată starea de lucruri atât de tristă din peisajul petrolifer, rămas să fie populat mai departe, totuşi de aceeaşi oameni cari ar fi să-şi găsească fericirea în aceleaşi ocupaţii dinaintea epocei îmbogăţirlor de peste noapte — în amintire ca un coşmar de fantasme. 

Alexandru Tudor Miu

Câmpina, Oct. 1933’’

Aprinderea sondei nr. 26 M AR Moreni Sud

Universul, Anul XXVI.-No.211.-Dumineca 3 August 1908

Sonda No. 26 din Moreni

Un fenomen geologic

Am arătat la timp împrejurările în cari s’a aprins sonda No. 26 a soc. Regatul Român din Moreni, de curând răzbită, cari avea o nemaipomenită emanaţiune de gaze.

După 3 luni de săpat, ajungând la o adâncime de 237 metri, sonda a început să scoată gaze, amestecate cu nisip şi păcură pulverizată, cari se ridicau cu o furie de nedescris ajungând până la o înălţime de 200 metri.

Corpul sondei a fost aruncat în aer şi împrăştiat în bucăţi apoi pe apa Cricovului.

Un mare burghiu de fer, de 8 metri lungime, cântărind 800 kgr. introdus în gura sondei spre a lovi stratul de nisip care împiedică eşirea pacurei din pământ, a fost aruncată in aer la 150 metri. Nici o gură de tun nu putea să arunce in sus cu atâta putere, o aşa de mare bucată de fier !

Gazele cu nisip şi păcură ajungând la atâta înălţime, se atingeau de norii groşi cari acopereau localitatea Morenilor, în timp de ploaie.

Intr’una din zile, trăsnetul atras de emanatiunile de gaze, lovi în coloana de gaze ce se formase pe locul unde era corpul sondei, şi produse o explozie nemaipomenită. Intreaga localitate fu sguduită teribil. Oamenii eşiră speriaţi de prin case, crezând că a sosit sfârşitul lumei.

In aceste împrejurări s’a aprins şi a ars sonda No. 26, timp, de 6 zile.

Stingerea s’a făcut cu mari greutăţi şi după sforţări uriaşe.

Explicaţia gravurei

Cele două fotografii din fruntea ziarului, înfăţişează sonda No. 26 în flăcări. Prima, arată sonda la începutul incendiului, ziua. Focul eşia din gura sondei şi se pierdea în aer ca o coloană de foc.

Al doilea clişeu, e o adevărată gură de vulcan.

Corpul sondei a dispărut.

In jurul gurei, sonda varsă nisip care se depune, formând un mare depozit.

Noaptea se făcea atâta lumina, încât se puteau scoate  cele mai frumoase fotografii. Lumina se vedea tocmai de la Braşov !

Un asemenea fenomen nu s’a mai văzut până acum in regiunile de petrol ale ţarei noastre. In timpul incendiului sondei, se adunase în Moreni petrolişti din toate unghiurile ţarei, spre a vedea minunea sondei No. 26.

Ce zic geologii

Această sondă, ne afirmă specialiştii, a avut cea mai mare erupţie de gaze la noi. Până acum, sonda No. 26 făcea obiectul discuţiunilor între geologi: se credea in general ca regiunea păcurei in Moreni se întinde spre Sud, adică in spre Stavropoleos, unde se găsesc sondele mari cari au făcut gloria Morenilor.

Totuşi, erupţiunea sondei a dovedit că bazenul de păcură se întinde la vale, pe şesul cuprins intre cele două dealuri.

Gazele eşind cu atâta furie, antrenează păcura şi o face să isbucnească de la sine, fără nici o intervenţiune.

Terenul cuprins in această regiune, face parte din moşia statului Moreni a cărei valoare devine incalculabilă.

Când statul ar vinde aceste terenuri, ar putea câştiga multe milioane din producţiunea sondelor.

In scurt timp, petrolul va ajunge una din marile bogăţii ale ţării, cind Statul va începe exploatarea bogatelor sale terenuri petrolifere.

Sonda in prezent

Astăzi, după ce incendiul a fost stins, sonda rămâne un fenomen, de cea mai mare curiozitate pentru specialişti.

Corpul sondei a fost reconstruit.

De asupra gurei sondei s’a instalat un mare acoperiş, numit cloşe, în formă de clopot, unde se opresc păcura şi gazele.

Din această cloşă cade păcură în formă de ploaie şi se adună intr’un rezervoriu de jur împrejurul gurei, de unde apoi se scurge în marile rezervoare, cu capacitate de mii vagoane.

Se calculează ca Ia 3 vagoana în 24 ore, adică vr’o 1500 Iei.

In scurt, timp după ce se va curăţi nisipul şi se va ajunge la bazenul cel mare, această sondă va da un debit considerabil. Se crede că va fi cea mai mare sondă din ţară.

Am văzut zilele trecute sonda; seamănă cu coşul unei uzine când ard cuptoarele. Un fum negru izbucneşte necontenit şi se ridică în aer. In jurul sondei plouă cu păcură.

Măsuri de precauţiune

D. inginer Brăescu, şeful regiunei miniere, a fost în ziua de 30 Iulie c. din nou în localitate. D-sa a luat măsuri ca în caz de ploaie, când tot d’auna ploile fiind însoţite de manifestaţiuni electrice, lucrătorii să fie izolaţi şi să înceteze lucrul, spre a se cruţa vieţi omeneşti. Administratorul soc. „Regatul Român“ din localitate, d. Gh. Iosif a dispus în tocmai după recomandaţia d-lui inginer.

Sondele din Moreni fac ca ploile sa îngrozească întreaga populaţiune de lucrători şi ingineri. De câte ori plouă şi tună, pericolul este aproape inevitabil. Şi plouă din nefericire, foarte regulat. Inginerul a luat măsuri pe de altă parte de a se capta gazele, transportându-le prin conducte la cuptoare spre a le întrebuinţa la ardere, în loc de ori-ce alt combustibil. Intr’adevăr, aceste gaza ard în modul cel mai perfect în cuptoare, producând mari calorii de căldură. Se realizează astfel o mare economie la arderea combustibilului şi în acelaşi timp se înlătură pericolul unor noui incendiuri.

Adevarate mine de aur !

Sondele de petrol sunt adevărate mine de aur, cari au dat până acum bogăţii de milioane.

Privind o sondă din acestea, exclami cu drept cuvînt: iată un mare coş care plouă cu aur !

Cea maî bogată sondă cunoscută până acum, este sonda din Bacu (Rusia). Această sondă a dat 18.000 vagoane, şi continuă a. da multe vagoane de păcură pe zi. S’a evaluat la 5 milioane lei producţiunea acestei sonde până în prezent.

Ca bogăţie de producţiune mai este sonda No. 1 din Moreni, aparţinând soc. „Regatul Român“; a dat până acum în timp de 4 ani, 11.000 vagoane şi de şi bătrână şi înegrită, ca un fund de căldare, scoate încă 5—6 vagoane pe zi.

Aceste sonde produc fără să necesite nici o cheltuială de întreţinere.

Nu trebue nici mecanic, nici motor ; ele funcţionează absolut singure şi cer numai rezervoare pentru îmagazinat păcura şi conducta pentru transportul ei la gări.

Starea spiritelor în Moreni

Oamenii din Moreni s’au îmbogăţit în cea mai mare parte de pe urma petrolului. Preţurile cu cari se, vând terenurile se ridică la sume fabuloase, în afară de redevenţa asupra producţiunei, la care concedenţii îşi rezervă dreptul. Cei mai mulţi locuitori, în afară de cei cari lucrează la sonde, nu se ocupă de cât de afaceri petrolifere.

Luând parte pe la consolidări, au învăţat de la avocaţi toate mijloacele de a se înşela unii pe alţii; „teoria propietăţei aparente“ a avut rezultate dezastruoase pentru locuitori, dându-le calea de a se înşela unii pe alţii. Samsarii mişună ca viermii prin localităţile petrolifere şi pun la cale tot felul de combinaţii, cari nu le profită de cât lor. Mulţi oameni sunt împinşi să cumpere terenuri neexistente şi cum locuitorii iau parte cu toţii la afaceri, greu poate cineva sa se pună la adăpostul fraudelor. Primarul, notarul şi toţi ceilalţi mici dregători, sunt o apă cu locuitorii, mai mult chiar, iau parte la consolidări în paguba celor interesaţi şi une-ori chiar în contra Stalului.

Din această cauză a fost destituit primarul Teodorescu din Ţintea, primarul Stătescu din Moreni şi mulţi alţii.

E nevoe de măsuri urgente şi de o administraţie energică şi vigilentă, care să curăţe regiunile petrolifere de aceşti indivizi, periculoşi agenţi de fraude. Ar trebui de asemeni să se ia măsuri contra ţăranilor cari pun la cale afaceri de acest soiu în unire cu samsarii.

Marin.

Sonda nr. 26 M AR Moreni Sud a fost sapata in anul 1908 la adancimea de 272 m