“Petroleul s'a exploatat acolo unde esia singur
la suprafata si unde prin urmare nu era nevoie
pentru a fi adunat. Cu desvoltarea treptata a petroleului, multi au fost indemnati
sa-si faca o meserie din cautarea lui. Saparea de santuri in vecinatatea punctelor,
unde straturile imbibate de pretiosul lichid esiau la suprafatä, a fost multa vreme
unul din mijloacele de exploatare. In aceste santuri, petroleul se aduna prin
picureala peretilor, si pentru mici cantitati se cerea adesea vreme foarte
lungâ. Impiedecarea evaporarii asa de lesnicioasa a petroleului, se obtinea
umplindu-se santurile cu lana sau alte materii absorbante, care odata bine imbibate
se scoteau si se storceau. Acest prim procedeu corespunde perioadei de
intrebuintare exclusiv farmaceutica a petroleului si inceputului de industrializare.
Dela exploatarea prin santuri s'a trecut la
puturi putin adânci, iar in urma treptat cu cererea, aceste lucrari s’au
inmultit si imbunatatit mergând mai departe pe inclinarea straturilor, si
marind cu incetul adâncimea de cautare. La noi in tara avem puturi ingradite cu
nuele; simple gauri de sectiune circulara cu aproape 1 metru diametru, care s’au
sapat in multe regiuni, si se sapa inca in Moldova, unde terenurile sunt
rezistente, n'au apa si unde nuelele nu
servesc decât a opri bulgarii care s'ar putea desprinde de pereti, si care cazand
dela inaltime, ar vatama rau pe lucratorul din fund. Uneori li se cere si o rezistenta
de sustinere dar niciodata prea mare.
In
aceste puturi adâncirea se face 3-4 metri fara sprijin, si numai in urma se
scoboara materialul necesar impletirii cu care se face un fel de cos fara fund,
si care se leaga tot prin impletire de cosul d'asupra. Alunecarile in jos a acestor cosuri este impiedicata de
frecarea lor pe peretii putului.
Iesirile de gaze ce se gasesc in terenurile
petrolifere, se inlatura cu o ventilatiune (aeriseala) continua, trimitându-se
o cu o roata de ventilator sau foale ( model de fierarie ) insa in dimensiuni
mari ), un curent de aer pana in fundul putului, unde ajunge prin niste burlane
de table. Acestea in bucati de 2 metri lungime, cu 15 cm. diametru, se imbuca
unul in altul, si se insira pe o funie anume pentru acest scop. Golurile la imbucarile
burlanelor, se astupa cu carpe. Prin
acest procedeu rudimentar, s'au sapat sute de puturi, si nu sunt putine care au
ajuns intre 200 si 300 metri adâncime. Acolo unde terenul este putin
consistent, si unde deci sapand putul, peretii se pot surpa, este nevoie de un
sprijin solid - deci, nevoie de a captusi
tot putul cu ghizduri sau tambre.
La aceasta tambrueala se intrebuinteaza stejarul
sau fagul, dupa localitati si cerinte, iar putului i s'a dat o sectiune patrata
cu 1m.20 de latura.
Sunt dese
cazurile când se cer dimensiuni duble la grosimea obisnuita a tambrelor, de 6-10
cm.; reparatiunile de puturi ce consista in schimbarea tambrelor care se rup, urca
simtitor costul de lucru si intretinere in unele regiuni.
La adâncirea unui put sub un strat exploatat si
sleit, aeriseala se ingreuneaza si face lucrarea anevoioasa; chiar si micile sfarlacuri
ce se intalnesc apoape de suprafata, au uneori acelasi efect. Se intrebuinteza
in aceste cazuri câte 2 si 3 foale ventilatoare, cu acelas numar de siruri de burlane
conducatoare.
Straturile de apa sunt si ele o piedica insemnata in saparea puturilor. Pentru debite mici se face sleirea continua, lucrându-se noaptea la ea, si intretinandu-se ziua cand se scoate si pamnatul sapat de lucratorul de fund. Putarul poate lucra sub apa când nu-i trece de glesne, si-i este foarte suparator când coborându-se sub stratul apos, apa ii cade in cap sub forma de ploaie.
Straturile de apa sunt si ele o piedica insemnata in saparea puturilor. Pentru debite mici se face sleirea continua, lucrându-se noaptea la ea, si intretinandu-se ziua cand se scoate si pamnatul sapat de lucratorul de fund. Putarul poate lucra sub apa când nu-i trece de glesne, si-i este foarte suparator când coborându-se sub stratul apos, apa ii cade in cap sub forma de ploaie.
Foarte adesea cheltuelile facute cu
indepartarea apei, sunt mai mari decat cele ce ar fi trebuit unei sapari
mecanice ( sonde ).
O instalatiune de put cu mana este foarte simpla. Un crivac care dela 1 la 50 metri serveste atat la scoaterea pamântului sapat cat si la a putarului; dela 50 metri incolo ramane numai pentru putar, cealalta operatiune se face prin o Hecna sau manegiu pus in miscare cu un cal.
Manegiul are un tambur cu axa asezata vertical si tractiunea circular directa fara alte transmisiuni, iar extractiunea dublä, adica hardaul plin se ridica, pe când un altul gol se coboara sa-i ia locul. Pentru aeriseala am mai vorbit de foale, carora li se dau dimensiuni de 3-4 metri lungime, cu 2-3 metri latime, si pot fi lesne inchipuite de fiecare. Burlanele de conducerea a aerului sunt identice cu cele de scurgerea apei de pe case. Oglinda de iluminat fundul putului este asezatä pe niste picioare de lemn care fac cu putinta inclinarea ei dupa pozitiunea soarelui; funia burlanelor, funia putarului, funia dubla pentru hârdae, cele 2 hardae cum si casmalele sau tarnacoapele necesare complecteazä lista materialelor trebuincioase.
O instalatiune de put cu mana este foarte simpla. Un crivac care dela 1 la 50 metri serveste atat la scoaterea pamântului sapat cat si la a putarului; dela 50 metri incolo ramane numai pentru putar, cealalta operatiune se face prin o Hecna sau manegiu pus in miscare cu un cal.
Manegiul are un tambur cu axa asezata vertical si tractiunea circular directa fara alte transmisiuni, iar extractiunea dublä, adica hardaul plin se ridica, pe când un altul gol se coboara sa-i ia locul. Pentru aeriseala am mai vorbit de foale, carora li se dau dimensiuni de 3-4 metri lungime, cu 2-3 metri latime, si pot fi lesne inchipuite de fiecare. Burlanele de conducerea a aerului sunt identice cu cele de scurgerea apei de pe case. Oglinda de iluminat fundul putului este asezatä pe niste picioare de lemn care fac cu putinta inclinarea ei dupa pozitiunea soarelui; funia burlanelor, funia putarului, funia dubla pentru hârdae, cele 2 hardae cum si casmalele sau tarnacoapele necesare complecteazä lista materialelor trebuincioase.
Costumul lucratorului de fund se compune din
pantaloni scurti de panza de sac, o câmase din aceeas materie, peste care se
pune o piele de berbec, iar in cap o palarie de tinichea peste una veche de pasla
aparându-se astfel de picureala peretilor.
In cazurile exceptional de grele, se pun doua
foale pentru aerisealä, si o noua hecna sta gata inhamata a scoate pe putar la primul
semnal; aceste masuri se iau si când se banueste in apropiere stratul
petrolifer.
Bateria electrica, sarmele de transmisiune, fitilul
de aprindere, capsule si cartusele de dinamita sunt intrate in usul putarilor nostri,
care se servesc des de ele pentru trecerea straturilor de piatra.
Echipele de puturi se numesc tarafuri si
se compun din 5 insi asociati intre ei; unul poarta titlul de sef sau cap de
taraf, si conduce echipa avand si el rândul sau de lucrator de fund, caci data
fiind sectiunea mica a puturilor, un singur om poate lucra jos, si fiecare
asociat din taraf, are rândul sau de lucrator de fund, adica 3-5 ore zilnic, restul
timpului intrebuintându-l in lucrari la suprafata.
Costul puturilor variaza foarte mult. Baza de
tocmeala pentru sapare este in general de 14 lei pentru stânjen dela 1-10 primii
stanjeni din suprafata. Dela aceasta adancime pentru fiecare serie de 10
stânjeni si pretul se sporeste cu 14 lei peste pretul seriei imediat apropiate.
Asttel dela al 10-lea la al 20-lea stanjen adâncime costa saparea 28 lei de stânjen,
dela al 20-lea la al 30-lea 42 lei de stânjen, etc.
Scoaterea apei când este mai multa priveste pe proprietar,
dubla ventilatiune de asemenea, iar straturile pietroase se platesc indoit ca
pentru aceeas adâncime in teren obisnuit si se masoara piatra asezata in figura
geometrica la gura putului ceeace aproape ii intreeste pretul.
Rezulta din cele spuse ca pretul de cost al
unui put se schimba dupa greutatile ce sunt de invins si foarte adesea sub 150
metri costul unui stânjen numai de sapat revine de la 400 la 800 lei, facand
invoeli speciale.
Pentru
sustinerea cu tambre se intrebuinteaza 45-65 de bucati de stânjen si se cumpara
cu 25 la 35 lei suta dupa natura sau
grosimea lor.
O astfel de lucrare este adesea foarte
anevoiasa si putarii sunt de admirat cum isi expun vieata, caci nu sunt tocmai
rare accidentele nenorocite. Ele au scazut in ultimul timp si cauza trebue atribuita
reducerii lucrarilor de acest soiu pentru mergerea la mari adancimi.
O ventilatiune neindestulatoare ametind pe putarul
care se coboara nu i-a mai permis a face la timp semnul ca scos si readus la vieata.
Pacura venind pe neasteptate in put, se citeza cazul
cand tovarasii au coborit pe cel cu randul de lucru in lichidul omorator.
Ruperea funii care ridica hardaul plin cu
pamant l-a facut sa caza peste lucrätorul de fund, strivindu-l.
Accidentele mai des intamplate sunt insa datorite
aprinderii prin scanteile provenite din saparea in piatra. Aerul trimes de sus cu gazele de jos fac un amestec
explozibil care ia foc cu explozie in contact cu scanteile ce sar intre
tarnacopul sau dalta de otel si piatra de spart sau gaurit. In acest caz
nenorocitul om este omorit pe loc sau sforile arse si toata instalatiunea dela fata
distrusa incat moartea desi putin intarziata este insa neevitabilä. Câteodata
când sforile n’au fost complect arse, omul a putut fi scos viu dar oribil de ars
in toate partile descoperite.
Surprinderea viiturilor de nisip a facut de asemenea cateva victime si putarii au luat precautiunea de a nu sapa in fund decat terenuri cunoscute de ei prin infigerea unei sonde ( vergea de fier ) de 2-4 metri lungime si 2-3 cm. diametru.
Surprinderea viiturilor de nisip a facut de asemenea cateva victime si putarii au luat precautiunea de a nu sapa in fund decat terenuri cunoscute de ei prin infigerea unei sonde ( vergea de fier ) de 2-4 metri lungime si 2-3 cm. diametru.
Ajungerea la stratul petrolifer se face deci
cu aceasta sondare si lichidul nu aflueaza decat pe un diametru redus.
Cunoscând toate acestea ne explicam usor
superstitiunea putarilor cari 'i face sa tina un exces de särbâtori, la care de
mai adaogam zilele intrebuintate de ei la cultura porumbului la care nu
renunta, vedem ca nu le ramane pentru puturi decât 120 la 140 zile lucrätoare
ducând astfel ani de zile câte o lucrare.
Productiunea unui put bun este de 5000 la
30.000 kg. pe 24 ore la rasbire.
Aceasta cantitate descreste insa relativ repede.
Exploatarea râmâne rentabilâ pana la o productiune de 400 kgr. zilnic.
Pentru
aceeas adâncime si acelas strat un put produce mult mai putin ca o sonda pentru
motivul ca se ajunge la strat nu cu diametrul putului dar cu al micei sonde de
fer si chiar când stratul despártitor se rupe, extragerea nu poate fi suficient
de activa si nisipul ce insoteste petrolul nu poate fi scos sau pus repede in
miscare; rezulta o comprimare a acestui nisip in jurul putului si in sânul
stratului care formeazá un fel de perete filtrant ai carui pori ca la orce
filtru se astupa usor micsorând si productiunea putului in mod progresiv si simtitor.
Putul nu seaca stratul atins, lucru cunoscut in
practica si explica apropierea intre puturi in regiunile exploatate.
Când putul se seaca in adancime si se ajunge cu
sapa chiar la nisipul petrolifer in cele mai multe cazuri nu mai poate rupe
echilibrul stabilit in mai multe luni sau chiar ani de extragere si atunci
trebueste sa se caute un nou strat.
Daca
acest fel de lucrare este condamnat sa dispara, trebue totus sa-I recunoastem
ca i se datoreste in mare parte
dezvoltarea industriei noastre de astazi.
In viitor putarii vor avea de lucrat numai pana
la primele greutati sau numai la puturi de explorare si nu se vor mai forma noi
mestesugari de lucrari asa de periculoase.
Cand lucrarile prin sondagii, pe langa usurinta
unei inaintari sigure la adancimi date si o iuteala insemnata de lucru vor
ajunge sa fie adaptate terenurile noastre incat sa revie la pretul de cost al
vechilor puturi sau chiar inferior lor, se va asigura si exploatarilor noastre
un viitor garantat contra posibilitätii unei concurente streine.
Toate lucrurile ce se fac azi in tara la noi tind la acest rezultat si nu putem decat sa dorim un deplin succes tuturor luptatorilor in aceasta directiune.”
Toate lucrurile ce se fac azi in tara la noi tind la acest rezultat si nu putem decat sa dorim un deplin succes tuturor luptatorilor in aceasta directiune.”
Natura
Revista stiintifica
de popularizare
Publicata prin ingrijirea d-lor G. Titeica si G.G. Longinescu. Volumul 1. Octomvre 1905 – Iulie 1906
Publicata prin ingrijirea d-lor G. Titeica si G.G. Longinescu. Volumul 1. Octomvre 1905 – Iulie 1906
Un articol de N.
Poenaru-Iatan
Inginer de Mine
