Petroblog: berca

Showing posts with label berca. Show all posts

Industria romana de petrol in 1906

Tribuna, Anul XI, Arad, Joi, 12 I 25 Iulie 1907, Nr. 154

Industria romana de petrol in 1906

Consulul Germaniei la Bucureşti a publicat nu de mult următorul interesant raport asupra industriei româneşti de petrol în 1906:

Anul 1906 a fost cel mal strălucit an pe care l-a înregistrat până acuma industria română de petrol. Aceasta însă nu înseamnă că şi din punctul de vedere financiar anul a fost bun şi pentru proprietarii de mine; în privinţa aceasta trebue să aşteptăm dările de seamă anuale pentru a putea face o idee. In general supracapitalizările şi cheltuielile mari de exploatare simt mereu lipsurile de care sufere, în măsură mare, industria românească de petrol.

Un raport al viceconsulatului nostru din Ploieşti conţine un tablou cuprinzător al mersului progresiv al industriei de petrol româneşti. In ce priveşte starea financiară a societăţilor existente la sfârşitul lui Decemvrie 1906 raportul menţionat dă următoarele date, la care trebue arătat că cifrele dintâi indică mărimea capitalului la sfârşitul lui 1906, iar cifrele din paranteza capitalurile la sfârşitul Iui 1905: Producători : Steaua română 46 milioane (40.000.000) Regatul român 24 milioane (5.000.000), Internaţionala 12 milioane (12.000.000), Buştenari 10 milioane (10.000.000), Sylva 10 mil. 5 sute mii, Italo-română 15 mii., Credit Petrolifer 5 milioane (3.000.000), Româno-Americana 12 mil. 500.000 , (5 mil.) Berca Petrol C-nie 3 mil. 250 mii (3.250.000), Neederland Petrol C-nie 2.500.000 (2.500.000), Columbia 4.500.000 (1.200 000) Arnheemsche Petr. C-nie. 1.617.000 (1.176.000) Societatea română pentru industria petroleului 1.607.500 (1.637.000), Speranţa 1 mil. 5 sute mii (1.500.000), Soc. des pétroles roum. 1.250.000, Matitza 1 mil. 250.000, Galo-romana 1.500.000 (1 mil. 120.000), Dâmboviţa 400.000 (400.000) Oltenia 300.000 (300.000), Izvorul 200 mii (200.000) Pasărea 200.000 (200. 000), Ialomiţa (200.000), Petrolifera 1.500.000, Alpha 1.000.000. Soc. anon Raky 2 milioane, Prima soc. rom. de foraj 750.000, Nafta 1.600.000, Moreni-Filipeşti 3 sute mii lei.

Societăţile de rafinerii : Aurora 7 milioane 450 mii (7.450.000), Vega 3 mil. 750 mii (3.750.000), Aquila Fr. Română 3 milioane (3.000.000) Iei. La aceasta mai trebue observat că societatea »MisiIişoara-Buştenari« şi-a vândut tot avutul societăţei »Aquila Franco Română« şi că societatea »Telega Oil Cy.« s'a transformat în »Sylva«.

»Steaua Română« a dat în 1906: 7 Ia sută dividendă faţă de 8 la sută în anul precedent. Internaţionala 6 la sută faţă de 7 3 la sută. Aurora 5 Ia sută faţă de 5 la sută. Societăţile »Buştenari« şi »Aquila Franco-Romana« au dat în 1906 dividende urcate : de o la sută faţă de 5 la sută şi de 6 Ia sută faţă de 5 la sută. Alte societăţi, cum Arnheemsche, Galo-Română, Ialomiţa etc. nu dau nici un divident. Rezultatul celorlalte societăţi nu sunt încă cunoscute.

Tabela următoare arată tabloul producţiunei de petrol în ultimii 4 ani:

In ultimii 4 ani, producţiunea pe petrol românească a crescut dar în mod constant. De remarcat este totuşi că numai judeţul Prahova are producţiune anuală superioară. Terenul cel mai productiv este Buştenari (acum în urmă Moreni şi Băicoi. N. Red.), care a produs 509.955 tone sau 55 la sută din producţiunea românească totală şi în 1906 a produs cu 98.679 tone mai mult sau 24 la sută faţă de 1905.

Batalia pentru resurse

''Romania Libera, 2 noiembrie 1988

Cuvîntul petroliştilor de la Berca

„Sîntem hotărîti sa fim si în acest an printre fruntasi’’

Schela de producţie petrolieră Berca extrage ţiţei, gaze de sondă şi gazolină. A fost fruntaşă pe ramură în 1972, 1984, 1985, 1986, 1987 şi, pină la sfirşitul anului 1988, sondorii de aici sint hotărîti să se reinstaleze pe locurile fruntaşe din clasament. Schela Berea este o unitate complexă de sonde care îşi extinde aria de exploatare peste graniţele judeţului Buzău, fiindcă începe dinspre Covasna şi ţine pină spre Urziceni şi Mizil. Pentru serviciul mecano-energetic al schelei este cam mulţişor de umblat...

Locul bun al acestei schele printre petrolişti se datoreşte în totalitate unei foarte bune organizări, fiindcă zăcămîntul nici pe departe nu oferă sondorilor ceva „pe de-a gata“. Sint şi sonde care, e drept, dau cite 25 tone de ţiţei pe zi şi sonde cu o producţie redusă, iar „cea mai săracă“ dintre ele, cea de la Arbănaşi aduce la suprafaţă numai 100 litri pe zi. Această sondă se află în funcţiune din anul 1895. S -ar putea să fie unică in lume cu această „vîrstă“, zăcămîntul cu cel mai lent declin.

Oricit de spectaculoase ar fi adincimile de forare — ne spune inginerul sondor, Stefan Miclea, directorul mecano-energetic al schelei — factorul de recuperare la noi si in lume este situat între 25—35 la sută. Înseamnă că posibilităţile actuale ne pun la păstrare 65—75 la sută din rezervele de ţiţei. E bine, nu e bine ? Deocamdată nu se poate face decit atît sau ceva mai mult. Forţa tehnologică isi rezervă toate drepturile de a descoperi pentru viitorime metode de creştere a acestui factor de recuperare".

— Mi se pare o exprimare „defetistă“, tovarăşe inginer, această trimitere in viitor tocmai de către noi, cei ce ne-am propus să învingem natura !

— Nu cred că e prea bine ceea ce spuneţi: Dacă „învingem natura", ne învingem şi pe noi şi acest lucru nu e recomandabil. Multe războaie „victorioase“ a dus omul împotriva naturii şi multe „victorii“ s-au întors asupră-i ca-un bumerang. Profesorul Gheorghe Murgoci, geologul care a cunoscut şi prospectat foarte bine zona Berca — Monteoru, atrăgea atenţia tocmai asupra acestui fapt : „Să umblăm in tainiţele pămîntului — spunea el — cu grija ce-o are plugarul Ia suprafaţa solului“. Sondele de adîncime medie din zona Grăjdana, instalate acum 25 ani, produc in continuare pentru că zăcămîntul a fost exploatat cu grijă.

—“Care este inventarul „pădurilor de sonde“ de la schela Berca ?

— Păduri... Sună poetic si am vrea să fie „păduri“, dar realitatea e alta. Avem doar 450 de sonde de ţiţei şi 1311 sonde pentru gaze. Încă 150 sonde pentru gaze vor fi date in producţie in anul viitor. Mai avem şi o mină de petrol la Monteoru.

— O mină de petrol...

— Sîntem pionieri în această direcţie. O mină care extrage ţiţeiul prin sonde instalate in galerii, la diverse orizonturi.

— Am auzit de ea, dar cum pentru multi cititori e o noutate, vă rog să aduceţi toate detaliile.

— La Monteoru erau pină la începutul secolului citeva sute de puţuri de unde se scotea ţiţeiul cu scripetele şi găleata. Cind s-au epuizat zăcămintele — un fel de a zice „s-au epuizat“ — cind nu s-a mai putut extrage petrol cu scripeţii, Monteoru, ca un foarte priceput miner a trecut la săparea unor galerii între puţuri. La diverse orizonturi a găsit iarăşi petrol. Petrolul nu stă într-o pungă, cum se zice, ci intr-o rocă spongioasă, îmbibată cu ţiţei. In 1965 mina producea numai 5 tone de ţiţei pe zi. Se „ventila" ideea să facem mina muzeu şi ciţiva ani a fost închisă, părăsită. Sinistre sint minele părăsite ! Un inginer, Ivanovici, din Ministerul Minelor a lot insistat să fie repusă mina in funcţiune. Acum zece ani el a elaborat o, tehnologie originală de reexploatare a minei. Cu 60 milioane lei s-a făcut acest lucru, iar procedeul a fost extins la Matiţa, Moineşti şi Buştenari. In 1979 s-a deschis finanţarea. Rezultatele sint satisfăcătoare. Monteoru este o modalitate de exploatare ce poate aparţine şi viitorului. Produce acum 30 tone ţiţei pe zi, cu frumoase perspective de majorare. Ivanovici a ieşit la pensie acum 4—5 ani. El era un inginer foarte tenace, hotărit. Era miner de meserie, abia la maturitate îşi făcuse studiile superioare. Procedeul mineresc ce l-a aplicat în petrol il cunoştea din anii lui de miner...

— Care sint rezultatele cu care v-aţi prezentat recent, la „Ziua petrolistului“ ?

— Producţia netă a fost depăşită cu 5,3 milioane lei, producţia marfă cu 15 milioane lei, iar productivitatea muncii cu 8 milioane lei. Sperăm ca, pină la finele lui ’88, să facem şi din acesta un an pentru unul dintre locurile de pe podiumul fruntaşilor, pe care, deocamdată, le ocupă numai cei de la extracţia gazelor.

Citeva premise sínt certe. Producţia zilnică de petrol s-a majorat in schelă cu 100 litri, in această perioadă au fost puse in funcţiune zece noi sonde de ţiţei şi gaze ; am livrat în plus, peste 78 milioane normali metri cubi de gaze, iar la gazolină avem un surplus de peste 300 tone, in plus, avem „arma secretă...".

— Ce „armă secretă“ ?

— Aş dori să citez numele unor sondori cu rezultate deosebite in muncă : Ion Oprea, Ion Marcoşan, Costică Andrei, Costică Lovin, Ricu Manolache. loan Avram, Ion Berbec, loniţă Grigore, Mihai loniţă, Sorin Mărculescu, Tudor Zaharia, Laurenţiu Maroşi. Ultimii patru au predat înainte de termenul planificat trei sonde de extracţie pentru adincimea de 2 700 metri.

— Cu atîţia fruntaşi trebuia să vă asiguraţi încă din trimestrul II la unul din locurile fruntaşe...

— Mai avem două luni bune de lucru şi finişul contează mult intr-o intrecere !

Ion Marcovici''

Forajul cu turbina

"Turboburul in ofensiva

Flacara, Martie 1960

Fotoreportaj de F. Urseanu

O sută de petrolişti din regiunea Ploeşti — toţi specialişti în sfredelirea pămîntului — s-au întrunit în cadrul unui schimb de experienţă. Adunarea respectivă, ţinută de curînd, a început într-un loc unde forajul pentru depistarea aurului negru se face nu după vechea metodă cu masa rotativă, ci cu turbina. Mai exact: la sonda 591 Mislea a întreprinderii de foraj Lilieşti. Scopul? Însuşirea experienţei înaintate acumulate de brigăzile fruntaşe în forajul cu turbina. Şi, fără îndoială, stabilirea unor măsuri care să asigure extinderea acestei metode, astfel încît să se realizeze şi să se depăşească sarcinile ce revin muncitorilor şi tehnicienilor din întreprinderile de foraj, în lumina documentelor celui de-al III-lea Congres al P.C.R. Cu alte cuvinte: de a se reduce în continuare preţul de cost al forajului şi de a se mări cu cel puţin 40 la sută viteza de săpare a puţurilor petrolifere. Ce aduce forajul cu turbina faţă de forajul cu metoda mesei rotative? în primul rînd, viteză mai mare de foraj. Şi aceasta datorită turbinei de la capătul de jos al garniturii care pusă în mişcare de presiunea prin cădere a noroiului, acţionează sapa. In acest timp, întreaga garnitură de foraj nu se mai învârteşte ca la sistemul rotary, deci nu se mai uzează, nu se mai produc accidente tehnice. Toate acestea duc la cîştigarea de timp, la economii de materiale şi în ultimă instanţă la reducerea preţului de cost. Turbina de foraj este o invenţie sovietică care a uimit (O companie americană a cerut anul trecut licenţa de a produce acest tip de instalaţie de foraj, după ce, multă vreme a fost importat în Occident). Petroliştii din Moldova au fost primii din ţară care au folosit turboburul — cum se numeşte pe scurt instalaţia de forat cu turbina. Acum este rîndul petroliştilor ploeşteni. Pentru ei, ofensiva turboburului a început de fapt abia în ultimul an. Aşadar, vrem să ştim cum stau lucrurile în această regiune, unde la început unii gîndeau că săparea sondelor cu masa rotativă va continua încă multă vreme să fie metoda principală de foraj. Mai întîi de toate, permiteţi-ne să ne oprim la cîteva sonde săpate recent cu turboburul. Prima: 514 Berca*. A fost forată în 58 de zile. Dacă ar fi fost săpată cu masa rotativă , operaţia ar fi durat 70 de zile. Brigada de aici, condusă de tovarăşul Constantin Scoroş, a demonstrat astfel că pot fi reduse 12 zile. Şi ţineţi seama că fiecare zi cîştigată reprezintă o economie (cheltuieli de regie, salarii, materiale etc.). La Monteoru brigada lui Marcu Alexandru a forat în aceleaşi condiţii sonda 606***, în 63 de zile în loc de 78, cît ar fi durat după vechea metodă. ...Să ne oprim acum la sonda 591**, acolo unde a avut schimbul de experienţă al specialiştilor ploeşteni în materie de foraj.

Instalatie de foraj 4 LD de fabricatie romaneasca

in foraj la 591 MPC Mislea

— Ce avansuri are sapa?—a întrebat un tovarăş din conducerea sectorului de foraj Moreni. I s-a demonstrat pe loc. Proba la viteza de foraj s-a făcut cu cronometrul în mînă, ca la o mare întrecere sportivă. Zeci de ochi urmăreau cadranul. Dar, în acelaşi timp, urmăreau şi semnul făcut cu cretă pe tija care cobora sub podul instalaţiei. La fiecare patru minute, încă un metru din coloană înainta spre inima pămîntului. Sapa pătrundea deci cu 15 metri pe oră. Şi aceasta fără nici un fel de zgomot, fără eforturi prea mari din partea sondorilor, fără accidente, fără ca garnitura de foraj din adîncul pămîntului să se uzeze, aşa cum se întâmplă la forajul cu masa rotativă, în plus, s-a mai demonstrat ceva: s-a dovedit din nou că turboburul dă rezultate bune şi în formaţiile cu teren moale, contrazicînd o scrie de prejudecăţi de care, pînă spre începutul anului în curs, mai erau stăpîniţi pînă şi cîţiva specialişti din Moreni. Fapt pentru care acolo turboburul n-a săpat în trei luni mai mult de 170 de metri, deşi terenul avea aceeaşi structură ca la Lilieşti, unde se fora din plin cu turbina. Adepţii metodei rotary — conservatoriştii — au constatat abia la sfîrşitul primăverii cît de mult greşiseră. Ajutaţi de organizaţiile de partid, de conducerea întreprinderii de foraj şi de sindicat, în cele din urmă au contribuit ei înşişi ca sectorul Moreni să foreze într-o singură lună — în aprilie — mai mult ca într-un trimestru întreg. Iar în luna iunie planul de foraj cu turbina a fost depăşit cu 345 metri. Ritmul continuă să fie din ce în ce mai intens şi se poate spune că prima ofensivă a turboburului în regiunea Ploeşti e în plină desfăşurare. Sînt condiţii suficiente — şi faptul acesta l-a dovedit din nou schimbul de experienţă — ca sarcinile trasate de partid cu privire la forarea sondelor să poată fi realizate şi chiar depăşite.

La frîna granicului de la sonda Mislea, sondorul-şef Ion Savu pare un timonier la conducerea unei nave. In realitate el urmăreşte cu atenţie aparatele de pe panoul de comandă care indica presiunea de circulaţie a noroiului, precum şi apăsarea pe sapă."

*Sonda 514 MPC Pacle Vest a fost sapata in 1960 la o adancime de 1676 metri

**Sonda 591 MPC Mislea a fost sapata in 1960 la o adancime de 1502 metri

***Sonda 606 MPC Monteoru a fost sapata in 1960 la o adancime de 1801 metri

''Extinderea forajului cu turbina in condiţii tehnico-economice avantajoase

Munca, nr. 4960, 1963

In interprinderea noastră volumul forajului cu turbina a crescut an de an, ajungindu-se în prezent la 48 la sută din totalul metrajului săpat.

La inceput, forajul cu turbina s-a aplicat pentru forarea dirijata a sondeior de exploatare şi apoi s-a extins pe toate structurile si la toate sortimentele de foraj: injecţie, exploatare, explorare, structural şi referinţă. De asemenea, au crescut adancimile de foraj cu turbina atingand 3 307 metri, S-a dovedit astfel că în regiunea noastră se poate sapa cu turbina, cu instalaţiile actuale, pînă la 3 500 metri. Aplicarea tehnicii noi a forajului cu turbina la Întreprinderea de foraj Ploiesti a condus: la dublarea vitezei mecanice si a celei operative, la micşorarea timpului neproductiv, prin reducerea la jumătate a numărului de accidente tehnice fata de forajul rotativ, la reducerea preţului de cost a metrului forat cu 798 lei la forajul de referinta, cu 209 lei la cel de exploatare şi cu 127 lei la cel structural etc. De asemenea a dat posibilitatea săpării dirijate a sondelor cu viteze mai mari decat dupa vechile procedee.

Pentru a obtine indici superiori la forajul cu turbina, mai ales la sondele adinci, trebuie acordată o atenţie deosebita alegerii tipului de turbină şi a garniturii de foraj in functie de puterea instalata a pompelor. Prin folosirea completa si rationala a puterii instalaţiei de pompare turbinele functioneaza cu parametrii energetici optimi. Dintre parametrii principali se iau în considerare în special randamentul hidraulic definit ca raportul dintre căderea de presiune in turbina si presiunea maxima de pompare, precum si momentul rotor specific definit ca raportul între momentul rotor si diametrul sapei exprimat in toli.

Ca valori minime acceptabile in etapa acuala se considera pentru randamentul hidraulic 0,5 si pentru momentul rotor 15-20 Kgm/toli.

Este necesar deci să se creeze condiţii de lucru astfel ca cel mult jumătate din puterea hidraulică a pompelor sa fie consumată pentru învingerea rezistenţelor hidraulice din sondă. In acest scop trebuie să se folosească prăjini de diametru maxim, iar debitul de fluid de foraj va fi astfel ales incit să se asigure : spălarea tălpii şi evacuarea rocii dislocate, dezvoltarea puterii şi momentului rotor la turbină necesare dislocării rocii cu pierderi minime de presiune în prăjini. Combinînd aceşti factori se stabilesc debitele optime pentru fiecare tip de turbină. In prezent se consideră ca optime debitele : 50 1/s pentru turbina de 10 ţoli, 40 1/s pentru cea de 8 ţoli şi 25 1/s pentru cea de 6 5/8 ţoli. Forajul sondelor se începe de obicei cu turbine de diametre mari pentru care sínt necesare debite mari. O dată cu creşterea adîncimii însă, aceste debite dau pierderi mari de presiune în prăjini, pierderi care sínt proporţionale cu pătratul debitelor şi care fac ca randamentul hidraulic să scadă sub 0,5. De aceea este necesar ca pentru fiecare sondă să sc calculeze adîncimile de schimbare a tipului de turbină în scopul obţinerii parametrilor energetici optimi. In fişele geologo-tehnice ale sondelor trebuie să se indice adîncimile de lucru cu fiecare tip de turbină; debitele necesare la pompe şi cu ce pistoane se pot realiza ele, lucrînd în general cu pompele în paralel şi tinind seama de presiunile maxime admisibile pentru pompe ; garnitura de prăjini. Paralel cu aceste măsuri mai trebuie adoptate măsuri care contribuie la buna exploatare a turbinelor ca: descărcarea pe plan înclinat, protejarea legăturilor cauciucate împotriva căldurii, spălarea turbinei după ce a fost scoasă din funcţiune, eliminarea nisipului din fluidul de foraj etc. De asemenea, considerăm că este necesar să se acorde o atenţie deosebită reparaţiei turbinelor şi controlului lor după reparaţii. Rezultatele obţinute şi condiţiile create pînă în prezent ne îndreptăţesc să afirmăm că sarcinile trasate de Congresul al III-lea al P.M.R. în legătură cu forajul cu turbina vor fi îndeplinite cu succes.

Ing. ION SÎRBU

Întreprinderea de foraj Ploieşti''

Romanian oil old shareholder certificates

Compagnie des Pétroles de Moreni Share of 100F - 1932.

Compagnie des petroles de Moreni-action de 100 francs au porteur.

Moreni-Tuicani-action de cent francs au porteur.

During the two wars, the Romanian capital is encouraged and regaining ground, up 26.3% in 1936 in terms of production growth in the country who had the 4 th largest in the world (8.7 million tons). The origin of foreign capital has changed too, the Austrian and German capital making up the Anglo-Dutch capital (40.2% on the same date). This interest was clearly located in the Prahova Subcarpates, other petroleum stores, known for a long time, are often neglected. Before 1944, only 2 departments (Prahova and Dâmboviţa) accumulated 98.6% of oil production. The interest of major foreign oil has been shown at the time by buying companies so that indigenous production to 1940 was controlled by the Royal Dutch-Shell Oil (through its subsidiary Steaua Română) and Standard Oil (for its two subsidiaries' Astra Română and Societatea Romano-Americana).The participation of foreign capital may explain the increase in production during the economic crisis of 1929-1932 and the important weight in the global oil exports (12% of the total in 1935, the 3rd in the world) . This demonstrates the vital importance of this industry for Romania at the time, oil being its main asset. One can even say that the myth of Romania between the two wars, a sort of paradise lost, still invoked today is at the origin after an illusion of prosperity created by the economic success which the oil was the recipient emerging bourgeoisie of the country.

Romania Generala Petrolifera 500 lei share

Antwerp Petroleum Co. of Rumania 1910.The company owned concessions in the Bustenari district, northwest of Ploiesti.

Russo-Roumanian Oil Company Ltd. Société Russe-Roumano de Petrole 1913.

Sté des Pétroles Mercédès et de Vulcanesti -1908.

Sté Française des Pétroles de Prédéal-Téléajen-1909.

Sté Anonyme de Pétrole Sospiro-1923

Sospiro Provisory Cert. for 10 shares-1921.

Nationala-Petrolifera Certificate - Bucarest 1924.

La Franco-Romana Share of 100F - 1908.

Apostolake Sté Roumaine pour l'Industrie du Pétrole 1908 share 250 lei.

Les Sociétés nationales de méthane - 1937.

Policiori Oilfields Of Roumania, Ltd.-1913.

Forage Lemoine Société à Responsabilité Limitée Ploesti,Roumaine-1926.

Deutsch-Rumänische Petroleum AG, Berlin-1924.

Redeventa exploitation et commerce du soussol-1923.

Rumeensche Petroleum-Matschappij-1897.

Sidus Comp. Pétrolière Franco-Roumaine 1921.

Soviet-Romanian Society for mining and trade oil and oil derivatives.

Astra Romana stock holdings - 1926

Colombia Romanian-French petroleum society-1920.

Concordia S.A. Romania, Bucharest - 1920

Creditul Minier Societate Anonima Romana, Bucuresti-1923.

Industria Romana de Petrol - 1920.

IRDP Industria Romana de Petrol S.A., Bucuresti-1924

Minerva (Romania) Oil Company - 1925

Petrol-Block stock holdings- 1922

Romania Petrolifera Fratia - 1920

Société Belge-Roumaine de Transports & d'Industrie - 1898.

Societe Belge-Roumaine de Petrol-1908.The company that issued this superb antique bond, Romano-Belgiana, was a joint Romanian-Belgian joint venture based in Bucarest that was formed to exploit Romania's sizeable oil reserves in the first decade of the 20th Century.