Sonda nr. 5501 MP Piscuri Nord

''Flacara

ANUL XXVI - Nr. 35 (1 160) - 1 septembrie 1977

Oamenii minunaţi de la sonde

Liniştea prin care am suit pînă aici, în dealul cel mai înalt al Morenilor, a rămas în urmă. E noapte. De cîteva ore stau printre oamenii echipei lui Ion Lungeanu. Jos, risipite prin văi, se întrevăd luminile oraşului. Sus, stelele. Mari, dilatate parcă de aerul curat al dealului Piscurilor. Aici se forează sonda 5 501. Una dintre cele mai grele din ţară , mi se spune. Forajul va ajunge la cîteva mii de metri. Pînă acum au fost străbătute straturile dacian, ponţian, meoţian. în această noapte sapa continuă să înainteze intr-un strat de helveţian. Aici, spune maistrul Lungeanu, arătind cu degetul pe o planşă aflată la vedere în cabina sa. O rocă foarte dură, de gresii compacte, adaugă el lămurind lucrurile. Pe hartă stă înscrisă o cifră : adîncimea la care se ajunsese la ora 23, cînd maistrul şi oamenii săi au intrat în schimb. Ieşim din nou afară şi mai trecem odată pe la toate posturile de lucru. Acum o să ne învăţaţi de-a binelea meseria, zice Ion Lungeanu. Un bărbat înalt, trecut de 50 de ani, cu ochi verzi şi cu amintiri frumoase despre Cuba, unde a fost trimis o vreme să lucreze tot în petrol. S-a făcut ora 2 şi 30 de minute. Instalaţiile sondei vuiesc ca o uzină, ca un tren care se năpusteşte în viteză de-a lungul unui viaduct. Ilie Barbu, laborantul, şi-a lăsat deoparte aparatele de măsură şi control, a desfăcut un ziar şi pe el a întins mîncarea de-acasă. Taie cu briceagul o bucată de pîine, o felie de roşie, una de brînză. Fără grabă, o dată, apoi o ia de la capăt. Nu are nimic de raportat maistrului. Totul e-n regulă, zice, fluidul de foraj, „noroiul“ care aduce sus la suprafaţă, roca dislocată din adînc, îşi păstrează compoziţia normală. Nu trebuie, aşadar, nici o intervenţie. In drum către turla sondei ne întîlnim cu Nicolae Păcureţu şi Nicolae Bocioacă. Vine de la motopompe, îi spun ei maistrului. Să n-aibă nici o grijă, totul e bine acolo. Urcăm pe scările turlei. Pe platforma de la 36 de metri îi vedem pe Gheorghe Nisipeanu, pe Gheorghe Pletea şi Petre Baciu, sondori-podari, controlînd „Cîrligul“ de care stau suspendate cele 140 de tone ale „prăjinilor“.

Sondorul Nicolae Nisipeanu un om de baza al formatiei
Nicolae Bocioaca a fost si este cel mai bun mecanic
Munca de sondor podar, munca deloc usoara, este dusa la bun sfarsit cu raspundere, abnegatie si tenacitate
Indicaţiile maistrului Ion Lungeanu sînt ample şi întelese chiar in uruitul motoarelor
Prin schelăria metalică a turlei bate un val de aer înfrigurat. Vine şi se pierde peste pantele dulci, molcome, ale dealurilor Morenilor, în umbra neagră, ca de cărbune, a pădurilor de stejar. Coborîm . La pupitrul de comandă. Ion Traiciu, sondorul-şef, a mărit între timp pînă la 18 tone greutatea care apasă pe sapă. Tot el are în supraveghere mersul motorului diesel de 700 CP. Deci, explică, sapa acţionează cu energia dată de acest motor şi, ca să fie ajutată pentru a-şi deschide drum , am lăsat pe ea sarcina de 18 tone, greutatea care apasă pe sapă. Tot el are în supraveghere mersul motorului diesel de 700 C.P. Deci, explică, sapa acţionează cu energia dată de acest motor şi, ca să fie ajutată, pentru a-şi deschide drum , am lăsat pe ea sarcina de 18 tone. Asta e forţa de apăsare cea mai potrivită acum . Restul de 122 din cele 140 de tone ale prăjinilor stau sprijinite pe turla sondei. Jos, în întunericul pămîntului, sapa lucrează fără întrerupere. înaintează cu viteza medie obişnuită, 1 metru la 2 ore. Este ora 5. In arcul orizontului, Sirius se aprinde ca o flacără străvezie, curată, şi nu mult după aceea peste frunzişul greoi, ca de aramă, care îmbracă împrejurimile, răsare soarele. O corabie cu pînze în flăcări, incendiind cerul. S-a încheiat o noapte de muncă, în timpul căreia nu s-a petrecut, iată, nimic neobişnuit şi senzaţional, dar sonda 5 501 s-a aflat în ‘’marş“ neîntrerupt, adică a funcţionat. E drept că marşu i s-a întins numai pe patru metri şi a durat opt ore, dar el s-a petrecut acolo unde nici ochii minţii nu pot să vadă în totdeauna exact, adică în liniştea de piatră şi în memoria stelară a pămîntului.

RADU CONSTANTINESCU''


''Romania Libera, 1 aprilie 1980

Realizare a petroliştilor

Preocuparea petroliştilor de la Moreni — veche zonă de extracţie a ţiţeiului — pentru descoperirea noilor straturi de ţiţei s-a materializat, recent, in săparea sondei „5501-Piscuri“, la peste 5 000 metri adîncime. Sonda — prima de acest fel din zonă, care a început să scoată la suprafaţă „aurul negru“ dîmboviţean — a fost realizată de lucrătorii schelei de foraj Moreni intr-un timp mai scurt decit cel prevăzut şi cu un cost mediu sub nivelul înregistrat pînă acum la sondele de mare adincime.

Agerpres''

Forajul acestei sonde a inceput la data de 22 Decembrie 1975 avand ca obictiv Helvetianul inferior si Oligocenul iar dupa 2 luni se tuba prima coloana - 18 5/8'' la 1185 metri. In Aprilie 1977 se tuba coloana de 13 3/8'' la adancimea de 2830 de metri. In Octombrie 1978 se atinge adancimea de 4500 metri si se tubeaza liner 9 5/8'' ( coloana pierduta ) de la 2727 la 4485 metri. Inceputul anului 1979 debuteaza cu o situatie inedita si anume o incetare a activitatii pe o perioada de aproape 2 luni din cauza lipsei baritei si motorinei pentru fluidul de foraj. In Aprilie se tubeaza coloana 9 5/8''  pana la 4485 metri si se reia forajul. In Ianuarie 1980 se tubeaza liner 7'' de la 3965 la 4633 metri. Se termina forajul in 18 Februarie 1980 si se perforeaza Oligocenul pe 3 intervale in vederea probelor de productie. Sonda intra in productie in eruptie pe duza de 6,4 mm, cu o presiune intre 400 si 360 bari la tubing, inregistrand initial un debit de 86 metri cubi, 60 tone titei curat si 100 000 metri cubi de gaze in 24 de ore. Deoarece in decurs de 6 luni, dupa aproximativ un cumulativ de 1500 de tone extrase se inregistreaza o scadere drastica a productiei pana la lipsa de aflux, si se hotareste reluarea forajului. In Ianuarie 1981 se tubeaza la zi coloana de 7'' si se foreaza cu sape speciale cu diamante pana la 5355 metri. Se tubeaza cu coloana 4 1/2'' + 5 1/2'' si se preda sonda, in Martie 1982, Schelei Moreni. Se perforeaza  si se fac teste de productie pe mai multe intervale la Oligocen cu rezultate modeste. In Iunie 1985 se retrage la Helvetian iar apoi la Meotian ( 1000 m adancime ) unde intra in productie cu 5 to/zi. Cresc treptat impuritatile pana in 2017 cand se inunda de tot.  Primeste in 2021 aviz pentru abandonare.

Sonda 5501 MP Piscuri Nord in 1988.
Fotografii din arhiva personala
Sonda nr. 5501 MP Piscuri Nord a fost sapata in perioada 1975-1980 in zona de N-E a Moreniului si este cea mai adanca sonda de pe structura Gura Ocnitei-Moreni-Piscuri-Filipesti. 
Adancimea finala a fost de 5353 metri.
Locatia sondei. Latitudine si longitudine : 44.99356794,25.67414685
Sonda nr. 5501 MP Piscuri Nord
21 Martie 2015
Arhiva personala

Sonda nr. 6101 Dealul Mare. Nr. 20 ca adancime in Romania

Înainte, Ianuarie 1980

Schela de foraj Cralova

Ca întotdeauna, la acest început de an, au fost prezenţi la datorie şi sondorii craioveni, aceşti veritabili căutători de „aur negru“. Astfel, în prima zi a anului curent, ing. Cornel Iordache şi formaţia condusă de maistrul Gheorghe Cotei au participat la tubarea şi cimentarea sondei nr. 6101; lucrătorii conduşi de brigadierul Dumitru Negrea şi-au depăşit cu 2 la sută sarcinile de foraj ale primelor două zile din noul an; alături de aceştia şi-au făcut exemplar datoria şi lucrătorii conduşi de maistrul Constantin Diaconescu, de la sonda nr. 4269. Stînd de vorbă cu cîţiva dintre ei, am aflat că toţi sondorii sínt hotărîţi ca, în acest an, cînd le revin sarcini deosebit de mobilizatoare, să depună eforturi sporite pentru a se ridica la înălţimea răspunderilor pe care le au în economia noastra nationala.

Locatia sondei: 44.710655, 23.303863. 
Sonda nr. 6101 Dealul Mare a fost o sonda de explorare sapata in judetul Gorj anul 1979 pana la adancimea de 5880 metri. A fost abandonata din probe de productie.

Sonda nr. 6011 RAP Bucsani. Nr. 19 ca adancime in Romania

Constructia De Masini, 1984 pagina 562

Rezultate experimentale

Prototipul cabinei „GEOFOR CTF-2” a fost amplasat la sonda 6011 — Bucşani, la începutul anului 1983, adunîndu-se pînă în prezent un bogat material faptic ce a condus la următoarele concluzii :

— completul de măsură „GEOFOR” constituie un important pas în vederea conducerii centralizate a procesului de foraj, în creşterea dotării  tehnice a instalaţiilor de foraj din România şi ridicării  competitivităţii acestora la export;

— o serie de traductoare au întrunit peste 1000 ore de funcţionare continuă, fără defecţiuni, realizînd condiţiile necesare omologăriilor finale;

— în urma experimentărilor, au fost efectuate modificări constructive şi de principiu la un număr de 6 aparate, conducînd în final la un complet de măsură fiabil, capabil să satisfacă exigenţele oricărui beneficiar intern, sau extern;

— au fost operate din „mers ” modernizări ale panourilor de măsurare, prin introducerea modulelor de afişare numerică, cu LED-uri cu 7 segmente, şi ieşiri numerice conectate la interfaţa calculatorului, ceea ce a condus la creşterea preciziei de măsură;

— aparatura de măsurare a parametrilor de foraj a realizat precizii superioare claselor atestate preliminar.

Sonda 6011 RAP Bucsani
Munca,1983
Locatie sonda: 44.897802, 25.626665
Sonda 6011 RAP Bucsani a fost sapata intre anii 1982 si 1996 fiind dusa pana la adancimea de 5947 metri.

Sonda nr. 6003 MP Podenii Vechi. Nr. 18 ca adancime in Romania

Scînteia, Anul XXXVII Nr. 7777, Duminică 28 iulie 1963

Secretul celor ce ştiu să pătrundă în inima pămîntului

Drumul spre profunzime, metru cu metru, zi de zi, este înscris pe un panou...

„Oglinda forajului" îi spun cei de la întreprinderea de foraj Ploieşti, scrutînd profesional cifrele. Inginerul Vasile Voicu, dornic să mă însoţească pînă la Podeni „unde voi avea ce vedea", îmi pune sub priviri schitele pe care se află consemnate zeci de profile geologice. Incerc să urmăresc mişcarea ţiţeiului in ondulaţia straturilor. Incerc să descifrez, străpungind această taină a naturii, locul unde sub noi, Ia kilometri, se află negrele şi mult rîvnitele mări de petrol. Vor fi mai aproape sau mai departe spre adînc ?

Toţi cei de aici cred cu tărie în forajul la adîncime — „pentru că e sigur că vom gasi ţiţei“. Credinţă confirmată de legile mişcării straturilor, de teoriile moderne ale geologiei petrolifere.

Sînt în drum spre sonda de la Podeni, etalon pentru forajul de mare adîncime. Se va ajunge în final la 6 000 m, instalaţia de foraj este românească, rezultatele vor confirma, poate strălucit, o ipoteză care susţine existenta ţiţeiului în această zonă la o adîncime de peste 4 000 m. Blindat de masive straturi geologice preţiosul aur negru se odihneşte sau îsi continuă misterioasa sa plimbare subterană, urcîndu-se spre suprafaţă, înaintind lent de-a lungul „bulevardului" creat de falii. Ţiţeiul parcă aşteaptă, răbdător, intîlnirea sa cu omul, ce-l descoperă si-i dă putinţa si izbucnească, minat de sutele de atmosfere ale presiunii din adîncuri, spre intîlnirea cu conducta de transport si instalaţia de prelucrare.

Podeni. Sonda 6 003 lucrează în plin. Ştiind că adesea forajul înseamnă o muncă dusă în condiţii deosebit de grele, mă aşteptam să găsesc noroiul schelelor, grămezi dezordonate de ţevi şi materiale, drumuri desfundate şi impracticabile. Nimic din toate acestea. Păşim într-o incintă de lucru ca în palmă, curte de om gospodar, in care toate sînt la locul lor: magaziile, atelierele, biroul strălucind de curăţenie.

In mijlocul unei salbe de sonde în funcţiune se înaltă cu o maiestuoasă demnitate instalaţia românească de foraj 4 DH 315 care domină, mîndră de performanţele ei, surorile născute cu mult înainte. Dacă n-as şti cît de apreciată este instalaţia, aş crede că robusteţea ei este insuficientă, Profilele ce o alcătuiesc sînt alese ca urmare a unui laborios calcul de rezistentă, dar si cu grija economiei. Nimic în plus, nimic în minus.

O siluetă de o remarcabilă zveltete — care cîntăreşte totuşi 100 tone ! — se ridică lin, spre văzduh. De acolo, de sus, cîrligul agată alte 300 tone. Jos o fundaţie adîncă, de bloc-turn, susţine temeinic complicata alternantă de grinzi si diagonale. Patru motoare Diesel îsi mişcă pistoanele liniştit, umplînd văzduhul de un zumzet usor, placut parca in aceasta atmosfera.

Cei patruzeci de sondori se mişcă precis, repede, aproape nu se văd. Inginerul Vasile Cărăusu, seful sondei, după ce a condus o delegatie de ingineri din America de Sud (astfel de vizite, ale unor specialişti străini, nu sint deloc rare aici) stă de vorbă şi cu mine. Este un „veteran" al forajului la adîncime dacă ţinem seama că se află la a patra lucrare de acest gen. Stăm mult de vorbă. îmi explică tehnica forajului şi se înflăcărează brusc, începe să analizeze teorii şi ipoteze, să critice si să laude metode şi autori.

— La început, cînd, nu se începuse forajul la adîncime, eram cîtiva pe care metoda ne-a atras. Deşi nu eram vrea tineri, noutatea ne-a cucerit treptat. Visam că vom scoate titei de la adîncimi necunoscute. Doream poate si gloria şi realizarea a ceva nemaivăzut. Apoi, cînd a început munca, unii au plecat. Am rămas mai putini, dar au venit altii. Cînd am forat prima sondă aveam o mulţime de temeri. Era o muncă  necunoscută, erau instalatii noi pentru toti, oamenii lucrau cu emotia debutului. O sondă la adîncime valorează zeci de milioane. Nu prea poti să uiţi asta !

Ing. Radu GHEORGHIU

Locatia sondei : 45.08272304,26.16633268

Sonda nr. 6003 MP Podenii Vechi a fost sapata in anul 1969 la o adancime de 5969 metri

Sonda nr. 904 MMPG Urziceni. Nr. 17 ca adancime in Romania

Sonda 904 MMPG Urziceni a fost sapata intre anii 1963 si 1966 ( 1 Octombrie ) fiind dusa pana la adancimea finala de 6001 metri 
Locatie sonda : 44.714225, 26.621519

Sonda nr. 913 MP Margineni. Nr. 16 ca adancime in Romania

Scînteia, Anul XXXVIII, Nr. 7878, Miercuri 6 Noiembrie 1968

LA 5600 METRI ADlNCIME

Sondorii întreprinderii de foraj Ploieşti au atins — cu aproape două luni mai devreme — adîncimea stabilită pentru anul acesta la sonda 913 — Mărgineni — 5 600 m. Este cea mai adîncă sondă săpată pînă acum în bazinul Văii Prahovei. Obţinerea unei asemenea performanţe se datoreşte aplicării unui complex de metode moderne, printre care forajul cu jet, procedeu nou de săparea sondelor - la mare adîncime . La această sondă se fac acum studii pentru găsirea unei tehnologii corespunzătoare formaţiilor geologice locale, în vederea continuării forajului la peste 6 000 de metri. 

(Agerpres)


Munca, Vineri 3 Ianuarie 1969

Revelion pe podul sondei

Părăsind sala clubului din Moreni, unde zeci de petrolişti cu familiile lor s-au adunat laolaltă să întîmpine noul an, ne îndreptăm spre sonda 913. La această instalaţie s-a atins, nu de mult, adîncimea de 6 002 metri, cea mai mare de prin părţile prahovene.

La sondă lucrul era în toi. Operaţiile de pregătire pentru punerea în producţie cer multă atenţie. Nimic nu trebuie trecut cu vederea. Sub directa supraveghere a sondorului şef Gheorghe Costache, membrii echipei îşi fac pe deplin datoria.

Se aud glasuri, rîsete. In grup, pe potecă urcă petroliştii din echipa lui Ion Ioniţă, care vor prelua schimbul. La orele zero, pe podul sondei este animaţie. Cu litere stîngace, cineva scrisese pe tabloul de comandă tradiţionala urare „La mulţi ani!“. Sondorii îşi string mîinile, se îmbrăţişează, îşi urează reciproc sănătate, noi succese în muncă. Şi această urare are o semnificaţie precisă deoarece bilanţul anului ce s-a încheiat a fost bogat: hărnicia, priceperea oamenilor cărora li s-a încredinţat săparea sondei 913 s-au concretizat în realizarea planului anual cu mai bine de o lună înainte de termen, cu obţinerea a însemnate economii la preţul de cost. Noul an pune în faţa petroliştilor sarcini şi mai mari pentru descoperirea şi valorificarea bogăţiilor subsolului. Sîntem siguri că şi în 1969 ei îşi vor face cu cinste datoria.

Aceasta este, confirmată de primele realizări înscrise în noul an. Raportul de activitate din ziua de 1 ianuarie 1969 al sectorului de foraj Moreni consemnează : la sonda 398 brigada lui Gheorghe Dorobanţii a forat în plus 89 metri; la sonda 2 002 planul a fost depăşit cu 38 metri ; la 207 petroliştii conduşi de Gheorghe Stăncescu au săpat cu 50 de metri mai mult. Şirul realizărilor continuă. „Toate brigăzile — ne spune inginerul Gheorghe Ciobanu, şeful sectorului Moreni — şi-au depăşit sarcinile. In prima zi, sectorul nostru a forat în plus 400 de metri“.

LUCIAN BARBIERI

 

Munca, Vineri 28 Februarie 1969

Satisfactia faptelor împlinite

Momente pline de bucuria faptelor împlinite au trăit, în zilele acestea de la sfîrşitul lui februarie, membrii brigăzii sondei 913, din sectorul de foraj Moreni. Evenimentele sărbătorite erau : terminarea lucrărilor de foraj şi a probelor de punere în funcţiune a sondei şi acordarea distincţiilor de fruntaşi in întrecerea socialistă pe 1968.

Amîndouă erau sinonime cu preţuirea muncii, cu cinstirea hărniciei celor care, timp de aproape doi ani de zile, au lucrat la această sondă, şi-au dăruit, fără rezerve, capacitatea lor creatoare, inteligenţa tehnică împlinirii exemplare a sarcinilor încredinţate, punîndu-şi astfel inima şi vrednicia la dezvoltarea continuă a industriei noastre petroliere.

Oamenii sondei au trecut în revistă activitatea lor. Sonda, forată la mare adîncime, la peste 6 000 de metri, a cerut din partea lor multă pricepere, gîndire, răbdare, şi oamenii, aceşti oameni modeşti, plini de pasiune, conduşi de inginerul Pompiliu Mircescu, şi-au făcut pe deplin datoria. Sonda a fost forată mai devreme, realizîndu-se însemnate economii la materiale şi chimicale, ...

De la masa prezidiului, Sebastian Bucşe, preşedintele comitetului sindicatului, a citit numele celor 17 sondori, maiştri, mecanici, electricieni, fruntaşi în întrecerea socialistă pe 1968. Aplauzele au fost adresate, deopotrivă, podarului Aurel Lazăr, care pentru a cincea oară consecutiv a primit insigna de fruntaş în întrecerea socialistă, sondorilor şefi Gheorghe Costache şi Ion Stoica, sondorilor Ion Oprea, Constantin Radu, Aurel Duţă, inginerului Pompiliu Mircescu.

Prin cuvinte simple, spuse din inimă, sondorii s-au angajat să nu precupeţească nici un efort pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, în întîmpinarea celei de a XXV-a aniversări a eliberării patriei şi a celui de al X-lea Congres al P.C.R.

— Peste cîteva zile — ne spunea sondorul şef Gheorghe Costache — vom începe forajul la o nouă sondă. Angajamentul brigăzii este să predăm sonda producţiei cu 5 zile mai devreme, realizînd economii suplimentare, la preţul de cost, în valoare de 50 000 lei, reeditînd şi în 1969 succesele din anul trecut.

Vorbele lui au greutate. O dovedesc rezultatele înscrise de colectivul de petrolişti din sectorul de foraj Moreni în perioada scursă din acest an : aproape 1 000 de metri foraţi in plus, 429 000 lei economii suplimentare la preţul de cost, creşterea vitezei de foraj cu 3 la sută.

...Evenimente asemănătoare celui de la sonda 913 au loc, în aceste zile, la toate sondele ce aparţin întreprinderii de foraj Ploieşti. Din rîndul harnicului colectiv de petrolişti, 242 sondori, maiştri, tehnicieni, ingineri, au fost declaraţi fruntaşi.

LUCIAN BARBIERI

Locatia sondei : 44.92308514,25.717692

Sonda 913 MP Margineni a fost terminate din foraj in anul 1970 fiind sapata pana la adancimea de 6002 metri.

Sonda nr. 6075 Curtea DE Arges. Nr. 15 ca adancime in Romania

Romania Libera, Anul XLII Nr. 12279, Marţi 24 aprilie 1984

Depăşiri de producţie la ţiţei şi cărbune

PITEŞTI. In intimpinarea zilei de 1 Mai, sondorii din unităţile Trustului petrolului din Piteşti raportează o depăşire de plan cumulată de la începutul anului de 37 milioane mc gaze utilizabile, 782 tone etan şi 283 tone gazolină. In această perioadă au fost puse in funcţiune în avans 5 sonde de mică şi medie adincime şi a început forajul la alte zece. Tot în aceste zile a început să fie săpată sonda nr. 6075, de la Curtea de Argeş, prima sondă de mare adincime din judeţul Argeş. Producţia de ţiţei pe luna aprilie este mai mare cu 250 de tone fată de plan şi au fost create toate condiţiile să fie respectat angajamentul de a da un plus de 1 000 de tone de ţiţei pină la sfirşitul acestei luni. ( Marin Ioniţă ).

Locatie sondei : 45.1202759,24.66678545

Sonda nr. 6075 Curtea DE Arges a fost sapata in anul 1984 la adancimea de 6002 m

Sonda nr. 5215 Ciesti Padureti. Nr. 14 ca adancime in Romania

Mine Petrol Gaze, 1982

La Pădureţi s-a săpat, în anul 1977, sonda 5215, pînă la adîncimea de 6003 m. Traversînd succesiunea normală a neogenului, cretacicului şi jurasicului, cunoscută în regiune, sonda a intrat în triasicul mediu la 3871 m, apoi în triasicul inferior (3 973 m ) şi, în final, în premezozoic (4 145 m ). La partea superioară, pe primii 400 m, pretriasicul este constituit din argile, silturi, gresii şi conglomerate cu anhidrit pe fisuri, rocile avînd culoare brun roşcată. Mai departe, în adîncime, urmează un orizont de breccii vulcanice, alcătuite din elemente bazaltice şi variolite, prinse într-o matrice argilo-calcitică feruginoasă,  brun-ciocolatie, cu material tufogen şi silicifieri. Grosimea acestui orizont este de circa 500 m. Brecciile se dispun peste bazalte hidrotermalizate ( cca 300 m ). Potrivit analizelor făcute în cadrul laboratoarelor Ministerului Petrolului, sub bazalte, pe un interval de 80 — 100 m, s-au întîlnit porfire feldspatice ( aproximativ între 5 420 şi 5506 m ), iar sub acestea, din nou bazalte care, pînă la adîncimea finală de  6003 m, n-au fost traversata în întregime. Faţă de schema stratigrafică adoptată în industria extractivă a petrolului din România, întreaga succesiune traversată de sondă subtriasicul inferior, adică între 4145 şi 6 003 m, aparţine permianului, neexcluzîndu-se însă posibilitatea ca o parte a magmatitelor efuzive să fie şi de vîrstă carboniferă superioară.

Ceea ce apare anormal în profilul sondei 5215 Pădureţi este existenţa unui pachet de roci acide încadrat de două secvenţe de roci efuzive bazice. In alte regiuni ale platformei ( Ciureşti-Slatina) magmatismul efuziv începe cu roci acide ( porfire ) şi continuă cu roci bazice ( bazalte ). In acest context rezultă că orizontul inferior de bazalte întîlnit de sonda 5215, se găseşte în poziţie tectonică ( încălecat ).

Dr. geol. D. Paraschiv

I.C.P.P. G. Cîmpina

Sonda nr. 5215 Ciesti Padureti a fost o sonda de explorare sapata in anul 1977 pana la adancimea de 6006 m. 
Locatia sondei: 44.656339, 24.797131

Sonda nr. 5508 MP Cuejdiu. Nr. 13 ca adancime in Romania

 Locatia sondei: 47.022085, 26.210125

Sonda nr. 5508 MP Cuejdiu a fost o sonda de explorare sapata in judetul Neamt, de catre Intreprindera de foraj Zemes, pana la adancimea de 6012 metri. Forajul s-a desfasurat in perioada 30.01.1983-15.02.1988.

Sonda nr. 901 Ticleni. Nr. 12 ca adancime in Romania

''Scînteia Tineretului

Anul XXI, Seria II. Nr. 5100, Sîmbătă 9 octombrie 1965

 De la Ticleni ne-a sosit ştirea că la sonda nr. 901 de mare adîncime (circa 6 000 metri) s-au forat pină în ziua de 7 octombrie 4 950 metri. Aceasta constituie un record de foraj al sondorilor din Oltenia pentru sondele de mare adîncime.''

''Scînteia Tineretului

Anul XXII, Seria II. Nr. 5261, Sîmbătă 17 aprilie 1966

La Tg. Cărbuneşti, sondorii întreprinderii de foraj şi-au anunţat îndeplinirea angajamentului o dată cu un alt mare succes: sonda 901 de mare adîncime a atins 5 500 m, ceea ce înseamnă angajament îndeplinit şi record pe tară.''

''Scînteia Tineretului

Anul XXII, noiembrie 1965

FORAJ DE MARE ADÎNCIME

La sonda 911, apartinînd între­prinderii de forat Craiova, a intrat în funcţiune, cu un program de mare adîncime, instalaţia de foraj 4 DH-315. După sonda 901 Ţicleni care a atins nu demult adîncimea de 6 000 metri — 911 este cea de a doua sondă de mare adîncime care şi-a început forajul în Oltenia. Montatul acestei instalaţii a fost realizat cu aproape 30 de zile mai devreme avînd astfel posibilitatea începerii forajului programat pentru mari adîncimi. Sondele 901 şi 911 fac parte dintr-un program de extindere a forajului de mare adîncime elaborat în vara aceasta cu prilejul unei consfătuiri pe tară tinută la Craiova.''

Sonda 911 Bibesti a fost forata in 1966 la o adancime de 5104 metri.

Sonda nr. 901 Ticleni a fost forata in 1963 la o adancime de 6016 metri.
Locatia sondei. Latitudine si longitudine : 44.89031679,23.39692857

Sonda nr. 6012 Mitrofani. Nr. 11 ca adancime in Romania

Înainte, 18 Ianuarie 1970

6012 continuă forajul

O energie de circa 700 atmosfere a pus la grea încercare iscusinţa sondorilor

Lupta cu adîncul fierbinte şi deslănţuit a durat 180 de minute dar sondorii nu s-au dat bătuţi şi au învins.

Lapoviţa şi vîntul conteniseră. De la miezul nopţii, după reluarea primului schimb, trecuseră doar cîteva zeci de minute. La sonda de mare adîncime — nr. 6012, dintr-un nou şantier petrolifer al Olteniei, totul părea să indice o activitate normală.

Dar această aparenţă a fost înşelătoare. Întreaga linişte a colectivului care săpa spre culcuşul cald al aurului negru a explodat la primirea semnalului: „ Se gazeifică noroiul !“.

De la ultimul sondor şi pînă la cel din urmă muncitor, întregul schimb a primit ordin de atac, de pregătire pentru a acţiona instalaţia de prevenire a erupţiilor. Au fost poziţionate imediat măsuri care să întregească programul de securitate a sondei. Din adîncul necunoscut te puteai aştepta, din clipă în clipă , la erupţie de gaze sau ţiţei...

De la distanţa zecilor de kilometri, care despart sonda de sediul întreprinderii, telefonul a pornit să lanseze apeluri :

— Alo, Craiova ! Alo, Craiova  ? !

— Da, Craiova !

— Daţi-mi pe tovarăşul director . Sînt 6012 !

— Aveţi legătura.

Raportul e scurt, fără cuvinte de prisos :

— In jurul orei 2 — precizează interlocutorul — a apărut un val de noroi uşor. Semnele erau evidente. Noroiul a început să se gazeifice. Au fost întreprinse măsurile de primă urgenţă.

Răspunsul conducătorului întreprinderii a venit prompt, precis :

— Îngreunaţi noroiul şi asiguraţi condiţii optime pentru prevenirea erupţiei ! Atenţie la măsurile de prevedere a incendiuluI !

Operaţiile iniţiale au fost încredinţate telefonic maistrului de noapte Ion Pantazi. Prin măsurile luate, greutatea noroiului a sporit de la 1,350 kgf / dmc la 1,600.

... În zorii zilei, la sonda 6012 a sosit degrabă inginerul Leontin Măciucă, directorul întreprinderii de foraj Craiova. Au mai sosit şi alţi specialişti care au întreprins pe loc ultimele acţiuni de intervenţie, spre a preveni orice imprevizibil în asemenea situaţii. Programul de...omorîre a sondei — termen folosit de sondori în astfel de cazuri — a fost pus în aplicare operativ. La sondă au sosit de îndată un manifold special confecţionat la Craiova, precum şi chimicale pentru îngreunarea noroiului la o densitate de 1,900 kgf/dmc.

Şi astfel, harnicii pădurari ai adîncului au trecut la operaţia decisivă. Se anunţa un examen foarte dificil, care avea să le verifice potenţele profesionale într-o puternică concentrare de forţe ce a fost însă trecut cu succes. Această neuitată luptă cu uriaşa forţă a adîncurilor a durat 180 de minute. La capătul acestei perioade de eforturi eroice, sonda a fost...omorîtă . S-a calmat. Oamenii respiră uşuraţi : erupţia a fost evitată. Energia puternicului strat cu apă fierbinte sărată — la o presiune de circa 700 atmosfere — a fost pusă, şi ea, la respect. La sonda nr. 6012 forajul continuă normal...

GH. FLOREA

 

Înainte, 19 August 1970

Record la sonda 6012

Hotărîrea fermă a sondorilor din şantierele Întreprinderii de foraj Craiova de a întîmpina ziua de 23 August cu succese deosebite în întrecerea socialistă a fost marcată în această vreme de o realizare de seamă — un adevărat record în materie de foraj la sonda 6 012 proiectată pentru adîncimea de 6 000 m. Colectivul condus de către tovarăşii Ion lacobescu, Nicolae Mărăcineanu si Ion Pantazi — maiştri principali, a reuşit ca utilizind o sapă cu diamante să realizeze circa 250 m din numai două marşuri. După cum precizau tovarăşii Alexe Nica, inginer şef şi Al, lordănescu, inginer şef adjunct, utilizarea sapei cu diamante la sonda 6 012 a oferit prilejul unui adevărat record în şantierele petrolifere ale Olteniei — record în materie de metraj. Cu vechile tipuri de sape, unele chiar de import, se realizau circa 15 m pe sapă. Adîncimea realizată prin utilizarea sapei cu diamante ar fi putut fi raportată în jurul datei de 25 august.

Scurtarea timpului de foraj cu circa zece zile, pînă la adîncimea raportată, reprezintă un succes de prestigiu al colectivului de Ia sonda 6 012, succes închinat zilei de 23 August.

 

Înainte, 14 Noiembrie 1970

Colectivul sondei nr. 6 012 a Întreprinderii de foraj Craiova a raportat o nouă şi prestigioasă izbîndă — realizarea integrala a lucrărilor de săpare, cu o instalaţie românească, a celei mai adînci sonde din Oltenia. Este vorba de adîncimea de 6021 metri, faţă de 6 019 metri, record obţinut cu ani în urmă la sonda nr. 901 Ţicleni.

Victoria sondorilor craioveni poartă semnăturile colectivelor conduse de către tovarăşii : Ion Iacobescu, Nicolae Mărăcineanu şi Ion Pantazi.

Sonda 6012 Mitrofani a fost sapata intre anii 1969 si 1970 pana la adancimea de 6021 metri.
Locatia sondei: 44.713843, 24.181717

Sonda nr. 6009 MP Baicoi. Nr. 10 ca adancime in Romania

''Romania libera, 28 noiembrie 1974

Petrolistii au înregistrat ieri la sonda 6009 la schela Lilieşti-Băicoi 6 040 m la foraj, adică cea mai mare adincime realizată vreodată in Prahova. Odată cu ei, minerii din Filipeştii de Pădure au scos in primele trei zile din săptămîna record desfăşurată în cinstea Congresului partidului 3 500 tone cărbune peste plan realizînd in felul acesta cea mai mare producţie zilnică din toată istoria minei. 

Dumitru Tabacu''

Sonda nr. 6009 MP Baicoi a fost sapata intre 1970 si 1974 si a atins adancimea de 6039 metri.Locatia sondei. Latitudine si longitudine : 45.04313161,25.83571694

Sonda nr. 8001 Cobia. Nr. 9 ca adancime in Romania

Flacara, Anul XXIV, Nr. 49 ( 1070 ), 13 Decembrie 1975

La Cobia, o lance de oţel se înfige opt kilometri in adîncul pămintului

Undeva, în mijlocul unei păduri de stejari, din judeţul Dîmboviţa, în apropiere de localitatea Cobia, trăiesc şi muncesc cîteva zeci de oameni. Ajungi la ei pe un drum special construit de vreun an prin pădure. La capătul lui se înaltă într-o poiană o construcţie metalică argintie, mai înaltă cu mult decit copacii din jur, şi cînd te apropii de ea îţi dai seama că e o sondă, dar de dimensiuni impresionante, construită parcă de nişte făpturi de alte proporţii decit cele ale oamenilor. Iar în jurul ei o mulţime de ateliere, de barăci, de utilaje, alcătuind o mică aşezare temeinic întocmită.

Inginerul Septimiu Seiceanu de la întreprinderea de foraj şi lucrări geologice speciale, întreprindere care execută la noi în ţară o serie de lucrări în premieră, este pentru mine o cunoştinţă mai veche. L-am întîlnit cu prilejul reportajelor pe care le-am scris despre platforma de foraj marin. Vorbeşte cu egală plăcere despre istoria Maramureşului, despre ce înseamnă pentru el o carte bună dedicată lumii petrolului, cît şi, desigur, despre problemele meseriei sale. Reîntîlnindu-ne la Cobia, îmi spune că pe glob, in clipa de faţă, instalaţiile de foraj ca aceasta, capabile să sape la peste 8000 de metri adîncime, pot fi numărate pe degete. In Europa, de pildă, recordul de adîncime este de 7 204 metri, stabilit cu o instalaţie românească în R.D.G. Iar instalaţia F 500 din pădurea Cobia, care are posibilităţi să sape pînă la 10 000 de metri, este una dintre cele mai bune din lume şi va depăşi recordul menţionat mai sus. Desigur, nu e vorba în nici un caz de o întrecere de dragul întrecerii, de etalare a unor performanţe tehnice, ci totul porneşte de la nevoia crescîndă de energie in lumea contemporană şi de la perspectiva epuizării rezervelor cunoscute. Statul român se îngrijeşte din vreme, ca un bun gospodar al resurselor, pentru a asigura rezerve de combustibil generaţiilor viitoare. Una dintre soluţii o constituie investigarea platformei continentale a Mării Negre, precum şi forajele la mare adîncime, în pămînt, acolo unde pacea străfundurilor nu a fost nicicînd tulburată de om. Este ceea ce se petrece acum la Cobia.

Forajul sondei 8001 Cobia in 1975. 
Fotografie de Elena Ghera

Ion Preda este inginerul şef coordonator al sondei de exploatare 8001 Cobia. Deoarece a primit pînă acum numeroşi vizitatori, din ţară şi de peste hotare, îmi vorbeşte ca un ghid care a dat de prea multe ori explicaţii, anticipînd întrebările interlocutorului, avînd în minte cu claritate ce lucruri trebuie să-i semnaleze în primul rînd. Mai întîi, îmi dă citeva detalii în legătură cu instalaţia. Acesta e un prototip, cu turla cea mai înaltă din România, de 51 de metri, cu o capacitate de ridicare de 500 de tone, cu 3 grupuri Diesel generatoare de curent continuu, fiecate a 2500 CP, cu 2 pompe de noroi, cele mai puternice din ţară— 1600 CP — şi 3 prevenitoare de erupţie. Adaugă că înainte de a se alege acest loc s-au făcut măsurători seismice, s-au ascultat «vocile» adîncului, care au semnalat posibilitatea înmagazinării de hidrocarburi la mari adîncimi. In septembrie anul trecut s-au început lucrările de organizare a şantierului, de pregătire a vetrei sondei, şi montajul instalaţiei. Forajul propriu-zis a început în decembrie 1974 şi, cînd am vizitat instalaţia, sapa îşi continua drumul prin bezna adîncurilor către ţinta ei situată la peste 8000 de metri. La întrebarea mea dacă lucrările s-au desfăşurat într-un ritm normal, inginerul Preda îmi răspunde afirmativ, că s-a săpat cu viteza corespunzătoare cerută de delicateţea operaţiei executate, fără precedent la noi. Apoi, îmi spune să notez citeva lucruri pe care, chiar dacă nu le înţeleg prea bine, pricep însă că ele sínt importante pentru petroliştii români: la Cobia s-a realizat tubarea unei coloane de 21,5 ţoli (546 mm) la 750 de metri şi tubarea unei coloane de 13,75 ţoli (340 mm) la 3100 de metri, ele fiind cele mai adînci coloane de aceste dimensiuni tubate la noi în ţară. Înţeleg însă cu claritate că inginerii, tehnicienii, muncitorii de aici trebuie în permanenţă să adopte tehnologii de lucru inedite, de multe ori stabilite la faţa locului, că se servesc nu numai de o instalaţie nouă, cea mai modernă din Europa şi printre cele mai bune din lume, de construcţie şi concepţie in exclusivitate românească, dar folosesc şi echipamente şi procedee noi, ca de exemplu ansamblul sistemului de curăţire, prelucrare şi preparare a fluidului de foraj, unic pe plan mondial, sau un fluid de foraj pe bază de produse petroliere, cum nu s-a mai folosit în ţara noastră.

Orice sondă are o istorie a ei şi nu de puţine ori ea cuprinde şi momente dramatice. Inginerul Preda îmi povesteşte cum, pe la adîncimea de 3 200 de metri, după ce a fost traversată o formaţiune de sare de vreo 50 de metri grosime, sub ea s-au găsit acumulări de gaze ce s-au manifestat violent Noroiul a ţîşnit pînă la 25 de metri înălţime şi vuietul erupţiei s-a auzit pînă hăt, departe, vestind răzvrătirea pămîntului care se împotrivea ca oamenii să-i scormonească bogăţiile. Sonda a fost oprită imediat, prevenitoarele de erupţie şi-au făcut datoria şi fluidul de foraj a fost îngreuiat, astfel încit, avînd o presiune mai mare decit cea a gazelor din străfunduri, le-a domolit zbaterea. La Cobia, oamenii trăiesc în baracamente. Au cantină, au un club cu televizor, masă de ping-pong. Joacă fotbal, se pregătesc să-şi facă un teren de tenis. De cîştigat, cîştigă bine. Mai mult ca prin alte părţi. Mai trag din cînd în cînd cîte o fugă la Tîrgovişte. Altfel, numai cinci zile dintr-o lună sínt liberi. In restul timpului stau în preajma sondei, ordonîndu-şi viaţa după ritmurile acestei instalaţii uriaşe, supraveghind-o chiar şi atunci cînd nu sînt în schimb. Totuşi, această mică aşezare nu e pusă în slujba tehnicii, ci în slujba omului. Oamenii de aici lucrează pentru ei înşişi şi pentru semenii lor, pentru viaţa de mîine, şi nu sînt simpli operatori ai unui agregat de care au grijă zi şi noapte. Ei trăiesc o experienţă unică, duc o viaţă aspră, nu lipsită de romantism. Şi, în timp ce unii vor rămîne în poiana din pădurea Cobia pentru a săpa cea mai adîncă sondă din Europa, alţii vor pleca de aici şi vor trăi o experienţă şi mai tulburătoare. O bună parte dintre cei prezenţi acum aici vor alcătui echipajul primei platforme de foraj marin din România. Mulţi nu au văzut-o decit la televizor sau în fotografiile din ziare şi reviste. Dar în aceste zile, grupuri de sondori şi mecanici pleacă la Galaţi pentru a se familiariza cu utilajele şi locuinţele lor de pe platforma de foraj marin. Altfel, muncesc şi se pregătesc cu seriozitate pentru apropiata lor experienţă de pe mare. Nu trebuie să se înţeleagă că fac antrenamente precum cosmonauţii în vederea unei lansări. Dar ei participă la tot felul de cursuri, se obişnuiesc să mînuiască instalaţia F 500 (una întrucîtva asemănătoare cu cea de la Cobia va fi montată pe platforma de foraj marin), se obişnuiesc cu o viaţă desfăşurată într-o colectivitate restrînsă, în condiţii de izolare, deşi pe platformă va fi şi mai greu, în pustiul dintre cer şi apă. Şi, lucrul cel mai important, se cunosc mai bine, se împrietenesc, astfel incit cu siguranţă că pe platformă munca se va desfăşura în bune condiţii de la început, echipajul ei fiind format din oameni ce se ştiu de vreme îndelungată.

La Cobia au fost selecţionaţi cei mai buni dintre cei buni, ca inginerul de foraj Nicolae Niţoiu, maiştrii sondori Ovidiu Diaconescu şi Dumitru Iliescu, maiştrii mecanici Gheorghe Ungureanu şi Alexandru Vîlsănoiu, inginerul energetic Constantin Danciu, sondorul podar George Agachi. Ultimului, în vîrstă de 24 de ani, vara, cînd stă pe podul lui de pe turla de foraj, la 25 de metri deasupra pădurii, i se mai pare cîteodată că verdele frunzişului este o mare, iar sondele din împrejurimi catargele unor corăbii.

George Arion


Romania Libera, 29 decembrie 1975

SONDA F -500 DE MARE ADÎNCIME

„Sonda 8001 Cobia a atins cota 3 500. Incepem operaţiunea de tubare a coloanelor..." Cam aşa trebuie să fi sunat raportul telefonic al maistrului sondor Petre Parascan, acum cîteva săptămîni, cînd instalaţia românească de foraj marin - adîncimi (8—10 000 m ), F-500 trepida in încleştarea cu rocile adîncului. Este prima instalaţie românească de foraj de mare performanţă. Coeficientul de mecanizare şi automatizare al instalaţiei este foarte ridicat. Constructorii ploieşteni de la „1 Mai“ — Ploieşti încep cu această sondă o nouă etapă a activităţii lor. Multe repere montate acum pe instalaţie au în palmares medalii de aur de la tîrgurile internaţionale din anii trecuţi. „Prin efort propriu de cercetare şi proiectare — ne-a spus ing. Nicolae Tomulescu, şeful sectorului proiectare — instalaţiile de foraj la mari adincimi de tipul F-500 au căpătat caracteristici deosebite, cum ar fi un randament mediu de trei ori mai mare ca al tipurilor realizate in cincinalul trecut — seria cunoscută a D .H .-urilor şi sape cu role capabile să acţioneze în roci extrem de dure. Aceste performanţe ne situează acum pe locul III in lume printre producătorii de utilaje petroliere“.

 

Romania Libera, Anul XXXIV, Nr. 9710,14 ianuarie 1976

24 de ore la Cobia lînga 8001’’ cea mai adîncă sondă a ţării

• De peste un an instalaţia de foraj F-500 străpunge adîncurile pămîntului • Un grad înalt de mecanizare şi automatizare a lucrărilor de foraj • 50 de vagoane ar putea fi ridicate dintr-o singură mişcare • Un experiment util pentru forajul marin.

Primele însemnări le-am făcut intr-un birou „ornat“ cu planşete, printre mese unde n-aveai loc de scheme şi schite. Aici am început reportajul despre „Sonda 8001“ de la Cobia : la întreprinderea „1 Mai“ din Ploieşti, „coloana vertebrală“ a industriei constructoare de utilaj petrolier din ţara noastră. Tema : instalaţia de foraj F-500 care în aceste zile străpunge, în pădurile Cobiei adîncurile. Interlocutori : inginerii Mircea Cioată şi Petre Pleşoianu, doi dintre cei care, mai mulţi ani, au luat parte la conceperea şi realizarea unei adevărate uzine formată din 25 000 de repere şi care de un an şi ceva ghidează spre inima pămintului o „lance“ de oţel. Al treilea om de bază din echipa de realizatori, cel care a urmărit instalaţia „pe faze şi operaţiuni“ inginerul Mitu Velicu, lipsea din întreprindere în momentul documentării noastre. In ultimii ani îşi face concediul iarna, pentru că, aşa cum ne-au informat colegii săi „in timpul verii s-a aflat mereu in preajma instalaţiei, în hala de construcţie sau in pădurea Cobiei pe timpul montajului“.

— De fapt ce înseamnă F-500?

— Ca să vă răspund exact la întrebare, F-500 înseamnă 500 tone sarcină la cirlig. Dar F-500 înseamnă în primul rind ani de concepţie şi proiectare, de identificare a unor soluţii tehnice, viabile şi „competitive. In ţara noastră forajul a atins peste 6 000 de metri, existind şi instalaţii care conduc sapa pină la 7 000 de metri. S-ar putea, insă, ca la 8 000 m adîncime să dăm peste straturi productive. Desigur, la mijloc e vorba şi de ambiţia noastră, aceea de a realiza instalaţii de foraj „la înălţime“ pe piaţa mondială.

— Şi la mare adîncime pe fundul mării...

— Exact F-500 constituie şi un experiment pentru forajul marin, Trebuie să adoptăm acolo soluţii verificate pe uscat. La Cobia se află în curs de verificare soluţii tehnice noi, menite să asigure un grad înalt de mecanizare şi automatizare lucrărilor de foraj. Pe platformele marine nu-i loc pentru prea mulţi oameni, deci mecanizarea şi automatizarea lucrărilor apar ca un prim deziderat.

Dialogul se întrerupe pentru moment. După ce se consultă, interlocutorii noştri formulează o frază pe care o redăm exact : „Pentru prima dată in ţara noastră la această instalaţie s-a pus în funcţiune un agregat care asigură avansul automat al sapei, scutindu-l pe operator de efort fizic şi concentrare îndelungată asupra tabloului de comandă. Dar, e bine să vedeţi şi ce vă spun beneficiarii instalaţiei noastre“...

Sonda „8 001“, Cobia — veritabilă bază de lansare; o coloana de otel este lansata la mii de metri adincime, in cautarea stratelor productive
Sondorul şef Ionel Vladu împreună cu sondorul podar George Agachi pregatesc o noua prajina care va lua drumul adincurilor

Cîteva ore mai tîrziu, cu gindul tot la F-500, ne aflăm pe şoseaua Găeştiului, apoi pe drumul Cobiei străjuit de-o parte şi de alta de păduri seculare de stejar. Undeva, printre vechile, dar, totuşi productivele sonde de extracţie se înalţă una, strălucitoare, care domină împrejurimile, Pe măsură ce ne apropiem de ea trăim emoţia celui care se îndreaptă spre o bază de lansare. Iar odată ajunşi aici ne dăm seama că, de fapt, „sonda 8001 — Cobia“, cum scrie pe frontispiciul unei gherete, constituie o veritabilă bază de lansare. Cu o deosebire : aceasta lansează o coloană de oţel la mii de metri adîncime. Şi aveam să ne dăm seama de încă ceva, că nu-i deloc simplu. Ba poate tot aşa de greu...

— De ce aţi optat pentru Cobia ?, l-am întrebat pe inginerul Ion Preda, şeful sondei, un specialist de înaltă clasă in probleme de foraj, un inginer care a lucrat cu toate tipurile de instalaţii construite în ţara noastră.

— Ne aflăm intr-un judeţ cu vechi tradiţii in extracţia de petrol. Insă nici o sondă n-a trecut de 2 300 m adîncime. Motivul ? Zona în care forăm prezintă mari dificultăţi geologice : tendinte permanente de deviere a găurii de sondă, datorită înclinării straturilor ; instabilitatea formaţiunilor geologice, existînd pericolul permanent de prindere a garniturii de foraj. Deci, Cobia asigură cele mai bune condiţii de testare a acestei instalaţii.

— După cite cunoaştem, aţi ajuns cu forajul la 4 600 de metri. Cum se comportă F—500 ?

— Foarte bine.

— Adică ?

— Toată instalaţia, dispozitivele şi agregatele automate funcţionează perfect cu toate că am traversat formaţiuni geologice destul de dificile. Şi sperăm ca „marşul“ ei către obiectivul nostru geologic să decurgă normal.

După alte cîteva ore aveam să înţelegem de ce inginerul Preda şi mai tînărul său coleg, Nicolae Nitoi, vorbeau cu atîta siguranţă de izbindă. Siguranţa lor se bazează pe două elemente : a) o instalaţie (mai nimerit ar fi să i se spună uzină) de foraj de mare tehnicitate şi putere. Cu o singură mişcare poate ridica, dintr-o dată, 50 de vagoane. Sau, cum i se spune în termeni de specialitate, are o sarcină la cîrlig de 500 tone ; b) Oamenii, aceşti oameni cu vechi state de servicii în foraj, buni cunoscători ai instalaţiei şi tehnicii de foraj.

O instalaţie de asemenea proporţii nu poate fi strunită şi deservită decît de oameni cu calităţi deosebite. Buni cunoscători ai meseriei, dar mai ales ambiţioşi. „Dacă nu vom atinge obiectivul geologic la 8 000 de metri (adică formaţiunile care să conţină hidrocarburi) vom acţiona în continuare, deoarece instalaţia ne permite să ajungem la 10 000 m“ — ne spune inginerul geolog Eugen Mihăilă, însă, dincolo de interesul economic şi geologic, sonda 8001 va demonstra înca două lucruri: industria românească este capabilă să realizeze instalaţii de foraj care să sape, in condiţii bune, pină la 10 000 de metri ; competenţa specialiştilor noştri în foraj.

Pe aceştia i-am cunoscut pe platforma lui F-500. Urmărind aparatele care dirijează drumul sapei spre adîncuri. Ionel Vladu era numai ochi şi urechi. A început sonderia în 1950 la el în comună, la Roeşti (Vilcea) în condiţii grele. Acum, ca sondor şef lucrează pe o instalaţie unde nu-i nici măcar praf. Darmite noroi ! Pe cel de sondă n-apucă să-l vadă decit jos la instalaţia care-l purifică de resturile aduse din adîncuri. Ajutorul său — Tănase Mihalcea — împreună cu citiva sondori mai tineri dirijau activitatea la gura sondei. In condiţii de muncă asemănătoare cu cele ale sondorului şef. Totul e mecanizat...

Orele petrecute printre aceşti oameni mi-au dat prilejul să le urmăresc munca şi siguranţa cu care acţionează instalaţia. N-am putut asista, din păcate la unul din principalele momente ale activităţii in foraj : introducerea sapei la puţ. Cînd am ajuns la Cobia, cea de-a 31-a sapă de foraj folosită pină acum la sonda 8001 se afla la a 40-a oră de funcţionare continuă. Tot cu această sapă s-a efectuat şi un marş de control. Echipa maistrului sondor Dumitru Iliescu a ridicat-o circa 100 metri pentru a controla gaura sondei, încă o dovadă a atenţiei cu care se lucrează. Regimul restrictiv asigură o funcţionare continuă şi fără probleme. Şi chiar dacă au mai apărut, tehnicitatea instalaţiei şi oamenii le-au rezolvat. Calităţile instalaţiei fac un cuplu perfect cu cele ale sondorilor şefi Ovidiu Olteanu, Ionel Vladu, Georgică Calapod, Costică Pavel, ale maiştrilor Ovidiu Diaconescu, Dumitru Iliescu, Gheorghe Ungureanu, Constantin Gruia.

I-am urmărit şi cunoscut îndeaproape mai multe ore, am vorbit despre preocupările lor prezente şi viitoare. Cu unii la gura puţului, in uzina electrică sau în faţa aparatelor de bord. Pe alţii i-am cunoscut petrecindu-şi timpul liber la club, in faţa televizoarelor, în bibliotecă, la grupul social odihnindu-se sau invăţind limba engleză. Toţi se pregătesc pentru a duce, in viitorul apropiat, o viată oarecum aparte. Intreaga perioadă pe care o petrec la Cobia constituie în fapt, avanpremiera unui eveniment marcant din viaţa economică a ţarii : începerea forajului marin. O parte din aceştia vor forma echipajul primei platforme de foraj marin din România. Muncesc şi se pregătesc cu toată seriozitatea, pentru apropiata ieşire în larg la bordul unei ambarcaţiuni speciale, de unde vor dirija drumul sapei dincolo de fundul mării...

Dumitru Tecuţă

Locatia sondei : 44.868543,25.35604427
Sonda nr. 8001 Cobia a fost sapata in anul 1975 pana la adancimea de 6088 metri.

Sonda nr. 5080 MMPG Vatra Moldovitei. Nr. 8 ca adancime in Romania

''Romania libera, 4 ianuarie 1982

La 6000 de metri adîncime

SUCEAVA. De ceva timp, pe frumoasele meleaguri ale obcinilor Bucovinei a apărut un element inedit : prima instalaţie de foraj de mare adincime din Moldova. Amplasată la vatra Moldoviţei, in judeţul Suceava, săparea sondei 5 080 a fost încredinţată petroliştilor din brigada condusă de maistrul Cornel Scraba, de la schela de foraj Zemeş, unitate care de-a lungul anului 1981 şi-a înscris numeie în mai multe rinduri pe panoul fruntaşilor in întrecere. Datorită specificului muncii, ei nu şi-au întrerupt activitatea nici in noaptea de revelion şi nici in primele zile ale noului an utilizind sape de foraj cu lagăre prin alunecare, sistem introdus pentru prima oară in activitatea de foraj din Moldova şi folosind fluide de foraj cu calităţi îmbunătăţite, ei au reuşit să lucreze in aceste zile fără nici o complicaţie realizind viteze de foraj mult superioare perioadelor precedente. Aceasta le-a permis ca la capătul primelor trei zile de lucru din noul an să raporteze şi cel dintîi mare succes din 1982 — atingerea adincimii de 6 000 m. înscrisă în proiect, sonda 5080 fiind cea mai adinca sondă forată pină acum pe meleagurile Moldovei. (Const. Azoiţii).''

Locatia sondei nr. 5080 MMPG Vatra Moldovitei 
Latitudine si longitudine : 47.64447859,25.5536765

Sonda nr. 6108 Danciulesti. Nr. 7 ca adancime in Romania

Cuvantul Libertatii, Marti, 24 Octombrie 1995, Anul VI, Nr. 1519

La peste şase kilometri, în adîncuri !

Sonda 6108, de la Dănciuleşti, a atins în cursul nopţii de la cumpăna zilelor de 21/22 octombrie a.c., adîncimea de 6201 metri. Programată, iniţial, pentru adîncimea de 6200 m, sonda îşi continuă programul de cercetări geologice, stabilit de Regia Autonomă Petrom Bucureşti, pătrunzînd, tot mai adînc, în tainele scoarţei pămînteşti. Forajul a început acum 2205 zile, la veghea sondei succedîndu-se echipele de sondori conduse de reputaţi maiştri principali - Nicolae Huică, Alexandru Gavrilă şi Constantin Tuleu.

In palmaresul S.C. FORAJ SONDE S.A. Craiova, sonda se situează printre cele 15 performanţe realizate de sondorii firmei amintite, în atingerea unor straturi, situate la o adîncime, variind între 4500-6000 metri. Performanţa este cu atît mai notabilă, ţinîndu-se seama că tehnologia de foraj implică sape speciale şi noroaie termostabile, apte să reziste la temperaturi de peste 200 grade Celsius si la presiuni de pînă la 1000 de atmosfere. (I.G.)

Sonda 6108 Danciulesti a fost sapata in erioada 1989-1995 si a atins adancimea de 6201 m.

Locatia sondei 6108 Danciulesti.
Longitudine si latitudine : 44.748500, 23.775497

Sonda nr. 922 MPC Ghergheasa. Nr. 6 ca adancime in Romania

 Sonda nr. 922 MPC Ghergheasa a fost sapata in anul 1965 si a atins adancimea de 6204 m. A fost sonda de explorare si a fost abandonata din probe de productie cu conservarea coloanei din cauza coroziunii. Un exemplu îl formează mufele de 2 3/8 in filet lung, oţel P 105, în care erau înşurubate reducţiile de legătură oţel 41 010, cep scurt X cep lung, de la echipamentul special de la sonda 922 Gheorgheasa (XII. 1970). Faptul că aceste două piese au fost construite din materiale diferite metalurgic şi structural şi au lucrat într-un mediu corosiv a condus la crearea — la contactul lor — a unor diferenţe de potenţial ce au generat un proces de coroziune de contact cu efect distrugător. Procesul de coroziune a fost însoţit de unul de eroziune, întrucît aşa cum s-a constatat în laborator filetul lung al reducţiei prezenta insuficienţe constructive, care au creat un joc mare între cele două piese conjugate, în interstiţiul căruia a pătruns lichidul din puţ şi a produs eroziunea. întregul proces de coroziune — eroziune a fost accelerat de eforturile repetate de tracţiune la care a fost supusă garnitura cu ocazia diferitelor marşuri efectuate. Efectul a fost distrugerea pieselor pînă la străpungerea peretelui.( Revista Mine Petrol Gaze din 1972 ).

Locatia sondei 922 MPC Ghergeasa: 45.235937, 27.215027