Incendiul sondei nr. 18 Bis UN RCOL Runcu Bustenari din 1927

Adevărul, 40, nr. 13288, 13 aprilie 1927

Trei sonde incendiate la Gropi

CAMPINA, 11. – Un incendiu a izbucnit la sonda No. 18 a societatii ‘’Unirea’’ dela schela Gropi-Bustenari. Sonda era in eruptie.

De aci focul s’a intins la sonda No. 7 a aceleasi societati si apoi la sonda No. 267 a soc. ‘’Steaua Romana’’.

Sute de muncitori au fost concentrati la locul sinistrului.

Inginerul sef Moroy si lucratorul Ion Vasile Toma au capatat grave arsuri in timpul lucrarilor de salvare si au fost internati la spitalul din Ploesti.. Mai usor raniti sunt maestrul sondor Constantin Palada si Nicolae Fodac..

Cum focul continua cu furie si ameninta si alte sonde precum si intregul sat Sondesti, s’au luat masuri de catre administratia ambelor societati pentru localizare lui. Tarziu la orele 12 noaptea, focul a fost stins.

Pagubele sunt de cateva milioane.

S’a stabilit ca focul a luat nastere dela o scanteie produsa de o piatra care lovise geamblacul de sus.

Locatia incendiului : 45.11719759,25.80893212

Sonde distruse in incendiu :

Sonda nr. 18 Bis UN RCOL Runcu Bustenari apare terminata din foraj in 1929 fiind sapata pana la 723 metri.

Sonda nr. 7 Craiova Runcu Bustenari apare terminata din foraj in 1929 fiind sapata pana la 675 metri.

Sonda nr. 267 SR Bustenari apare terminata din foraj in 1929 fiind sapata pana la 546 metri.

Incendiul sondei nr. 209 11 Iunie Bustenari din 1926

Adevěrul, ianuarie 1926 (Anul 39, nr. 12900-12922), 1926-01-15  nr. 12909

Sonde incendiate

Luni seara a isbucnit un puternic incendiu la sonda No. 209 „ Româno-Americană“ din schela Runcu-Bustenari.

Sonda era in erupţie şi arunca intermitent cu ţiţeiul, bolovani. Unul din aceştia a izbit piesele de fier ale construcţiei provocând scântei cari au aprins ţiţeiul.

Focul a luat Imediat proporţii uriaşe. Au sosit dela Ploeşti directorii societăţii şi specialişti care au lucrat în vara trecută la stingerea sondei dela Pleaşa-Moreni.

S’a conceput îndată planul construirii unui tunel, la care se lucrează zi şi noapte. In tunel se vor instala conducte cu aburi, cari fac posibilă apropierea lucrătorilor de focul primejdios.

*

In timpul acesta a luat foc şi sonda No. 2. a societăţii Unirea situată ta o depărtare de 150 metri. Ori ce ajutor a fost de prisos, sonda a ars in întregime.

Nu s’a semnalat nici o victimă omenească.

Adevěrul, ianuarie 1926 (Anul 39, nr. 12900-12922), 1926-01-16  nr. 12910

Incendiul dela sonda Runcu-Bustenari

Se fac iarăşi tot felul de încercări pentru stingerea focului

Focul dela sonda nr. 209 din Runcu-Bustenari continuă sa ardă. Sonda se află în erupţie din ziua de 3 Ianuarie, şi dădea câte 10 vagoane pe oră, adică 240 vagoane pe zi.

Neputându-se capta prin batale imensa cantitate de ţiţei, li s’a dat drumul pe şanţul de scurgere, spre sonda No. 2 a societăţii ‘’Unirea’’.

In ziua de 6 Ianuarie, sonda a început să erupă şi pietre. Din cioc­nirea acestora au inceput sa sară scântei, care au incendiat ţiţeiul.

Focul s’a propagat imediat şi la sonda No. 2, care s’a aprins şi a ars in intregime, orice ajutoare fiind imposibile.

*

Pentru a curma dezastrul la sonda No. 209, s’a recurs la diferite mijloace. Mai întâi s’au aşezat în jurul sondei tuburi cu aburi, la adăpostul cărora lucrătorii se pot apropia de dogoarea focului, pentru a arunca saci cu nisip la gura sondei.

Acest procedeu a fost întrebuinţat si cu ocazia incendiului de Ia Pleaşa-Moreni.

O echipă de lucrători, condusă de ingineri americani, a aşezat la baza sondei, un aparat special, capabil să capteze 49—30 vagoane de ţiţei. Prin aceasta focul, fiind mai puţin alimentat, scade în intensitate, iar pagubele societăţii se micşorează şi ele.

In fine, o altă echipă lucrează la fabricarea unui clopot, prevăzut cu un ventil Ia baza lui. In interiorul clopotului se află un tub cilindric, larg de 12 ţoli şi lung de cinci metri, care va absorbi gazele emanate. Acestea vor continua să ardă deasupra clopotului. Atunci se va inchide ventilul de la bază, astfel ca gazele să nu mai poata pătrundă în burlan şi să nu mai alimenteze focul.

Dacă nici acest procedeu nu va reuşi, se va recurge la sistemul tunelului, practicat şi la sonda din Pleaşa, Pentru această eventualitate, paralel cu celelalte lucrări, se continuă cu săparea tunelului, Până acuma au fost săpaţi trei metri.

Societatea „Româno-Americană“ înregistrează pagube considerabile.

Adevěrul, ianuarie 1926 (Anul 39, nr. 12900-12922), 1926-01-19  nr. 12912

Focul a fost stins la sonda din Runcu

Sambată Ia 11 dimineaţa s’a putut stinge focul izbucnit Ia sonda dela Runcu, prin astuparea gurii coloanei cu un clopot anume fabricat.

După acoperirea sondei s’a procedat la stingerea flăcărilor din jurul clopotului.

Focul a lost complect stins.

Sonda continuă să erupă 69 vagoane ţiţei pe zi.

Locatie : 45.11341241,25.84321309

Sonda 209 11 Iunie Bustenari a fost sapata in anul 1924 la o adancime de 687 metri

Incendiul sondei 550 UN Orion Moreni Nord din 1923

‘’Adeverul, 13 August 1923

Marele incendiu din Moreni

SONDA NO. 550 IN FLĂCĂRI. - TREI LUCRATORI CARBONIZAŢI.

PLOEŞTI, 13. — Un mare incendiu s’a declarat astăzi, după amiază, la sonda No. 550 din Moreni, proprietatea „Orion “.

In câteva clipe, flăcările au cuprins intreaga instalaţie si nu după multă vreme, au mistuit totul.

Trei muncitori cari se aflau la lucru au fost carbonizaţi complect. lată numele lor : Nită Stoica, Ion Stănescu şi Filip Andreianu .

Pagubele intrec suma de trei milioane.

Cauzele nenorocirii nu se cunosc incă.

S’a deschis o anchetă.

Opinia, 13 August 1923

Sondă incendiată

Bucureşti. — Din Ploeşti se anunţă, că un incendiu a izbucnit eri la ora 7 seara, la Sonda 550, proprietatea Orion.

Focul a luat îndată proporţii mari. Ajutorul a fost aproape imposibil. întreaga sondă a fost distrusă.

Din nenorocire avem de înregistrat şi victime omeneşti. In adevăr trei lucrători care n’au reuşit a se salva îndată, au fost în urmă scoşi carbonizaţi.

Pagubele sunt foart mari.‘‘

Sonda nr. 550 UN Orion Moreni Nord a fost sapata in anul 1923 la o adancime de 960 metri pentru a exploatata din Meotian I . Este situata pe Dealu Cristianu din Moreni.

Locatie incendiu : 44.98392188,25.62680629

Incendiul sondei nr. 38 UN Moreni Nord din 1914

‘’Adeverul Duminică 19 Octombrie 1914

Dezastrul din Moreni

Localizarea Focului. Sînt victime omenesti ?

MORENI, 18 Oct. — Groaznicul incendiu din Bana a putut fi complect localizat abia la orele 11 noaptea şi aceasta graţie, faptului că la sonda No. 38 au încetat eruptiunile. Pînă în acest moment încă nu s’a putut constata dacă sînt sau nu victime.

Lipsesc cîtiva lucrători, dar se crede ca aceştia au fugit îngroziţi la izbucnirea focului.

Martori oculari, printre cari d. inginer de control Ţînţăreanu, care împreună cu d. inspector industrial Cantaciuzino, aflati lîngă sonda eruptivă în momentul exploziei, spun că atunci nu se aflau oameni în zona periculoasa, intrucît locul era sever păzit ca să nu se apropie nimeni.

*

S’a format definitiv convingerea că focul se datoreşte unei scăpărături, produsă în modul următor: Sonda No. 38 facea eruptiuni aruncînd cu o mare presiune o cantitate de ţiţeiu care, după calcule era de aproximativ 12 vagoane pe oră. Nefiind destule preparative spre a se putea capta o aţat de mare producţiune şi spre a se preintîmpina un dezastru, ceeace totuşi s’a întîmplat, — s’a închis ventilul dela gura sondei ca să se slăbească forţa erupţiunilor. Din cauza maréi presiuni însă, ventilul s’a rupt, izbindu-se de linza (un corp de fontă aşezat în sondă spre a opri risipirea ţiţeiului în aier) producînd astfel scăpărătura. In citeva minute, întreaga schela a fost cuprinsă de flăcări.

ANCHETA

Din partea regiunei miniere ancheta s’a început de către d. inginer de control Ţînţăreanu; din partea parchetului se aşteaptă deasemeni sosirea unui delegat. Numai cînd ancheta va fi complect terminată, se vor putea stabili cauzele cari au provocat acest dezastru. Tot atunci se vor putea cunoaşte in mod precis si pagubele imense cauzate de foc.

Popescu-Buzău’’

Universul, Luni, 20 Octombrie 1914

Groaznicul dezastru din Bana (Moreni)

Mai multe sonde distruse.-Pagube de peste un milion

Amănunte

Moreni, 17 Oct.

Revin cu amănunte asupra groaznicului dezastru deslănţuit in schela Bana, care a adus spaima între muncitori şi o parte din populaţia vecină schelei.

Imediat după ce v'am comunicat prima ştire am plecat la faţa locului. O căldură înăbuşitoare împiedica înaintarea dela mai multe sute de metri. Totuşi am, căutat să mă apropii cât mai mult. Personalul tuturor societătilor, d. inginer de control Cântăreanu, administratorul plăşii Filipeşti, Pavel Dumitrescu, depun o muncă adevărat, eroică spre a împiedica întinderea focului spre sat. Aflându-se în localitate, a mai sosit la faţa, locului şi d. inspector industrial Cantacuzino.

In marea de foc şi flăcări care sa întinde din dealul Bana şi până lângă satul Moreni nu se poate distinge ce arde.

Cum s’a declarat incendiul

După cum am arătat încă dela început focul s'a declarat la sonda No. 38 a soc. „Oil Fields‘‘ la care astăzi se ajunsese la stratul de ţiţei şi încă dela ora 11 începuse violente erupţiuni.

Din primele cercetări reese că focul s'ar atribui unei scăpărăturl produsă de presiunea erupţiunilor, care arunca, şi corpuri tari. Tot terenul de prin prejur fiind îmbibat de gaze şi ţiţei şi cum erau in apropiere şi alta sonde eruptive cum şi mari cantităţi de ţiţei depozitate în bazine, a făcut ca focul să se întindă în toată schela, prefăcănd totul în flăcări şi fum.

Lucrătorii îngroziţi la prima explozie au fugit astfel că victima nu sunt, cel puţin aşa sc crede până în prezent.

Ce a ars

Focul care continuă cu o furie de neînchipuit, producând un mare sgomot din cauza erupţiuniior de la sonda No. 38, a distrus până in prezent complet: sondele No. 38, 29, 30 şi 45 ale societăţel „Oil Fields”. Sonda No. 101 a scc. „Âquila franco-română”, sonda No. 1 „Grigorescu” şi mai multe bazine cu mari contităţi de ţiţei. Multe sonde noui au fost dărâmate spre a se împiedica întinderea dezastrului.

Populaţia vecină a părăsit locuinţele.

Pagube de peste un milion

Pagubele cauzate până în prezent se pot evalua la mai mult de 1 milion de lei, plus producţia care se pierde, de câteva sute de vagoane pe zi.

Inştiinţarea autorităţilor

Ploeşti 17 Oct.

Autorităţile au fost încunoştiinţate că sonda n-rul 38 a soc. ‘’Oefilds Consolidet’’ din schela Bana Moreni, aflată în erupţie dela orele 12, aprinzându-se, întreaga schelă a fost cuprinsă da flăcări. Dezastrul este spăimăntător. Flăcările se văd chiar din oraşul nostru, deşi suntem la o distanţă de peste 40 km.

D. prim-procuror Anastasiade însoţit de către d. maior Şoiculescu, comandantul de jandarmi şi V. Tacit, inspectorul, regiunei miniere, au plecat în anchetă. Se crede, că va fi nevoe si de ajutorul pompierilor.

 

Universul, Marti, 21 Octombrie 1914

Groaznicul dezastru din Bana (Moreni)

Moreni, 18 Oct.

Groaznicul dezastru din Bana a putut fi stins complect abea aseară la orele 11 şi aceasta numai graţie faptului, că erupţiile au încetat la sonda 38 Oelfilds.

Până la ora 9 seara focul a continuat cu furie, începând să se întindă spre bazinele de ţiţei din direcţia şoselei Bana-Băicoi. La acea oră erupţia încetând, iar focul complet fiind alimentat s’a stins complet la ora arătată.

Alte sonde în afară de cele enumărate eri n’au fost distruse.

Au ars insă multe rezervoare şi grădini de livezi în întindere de mai multe hectare.

Panica printre mulţimea de curioşi sosiţi la faţa locului, cum şi printre cei ce munceau la măsurile de apărare a fost de nedescris aseară, când în toiul focului, sonda No. 505 a soc. Orion a început a erupe. Focul era la câţiva metri depărtare. Din fericire, vântul batea în direcţia contrară, evitând incendiarea acesţei sonde, care ar fi incendiat şi o parte din sat. Victime se crede că nu sunt. Mulţi martori oculari, printre care chiar d. inginer de control Ţânţăreanu, care in momentul declarărei focului se afla lângă sonda în erupţie împreună cu d. inspector industrial Cantacuzino, declară, că nici un om nu era în zona primejduită. S’au luat apoi măsuri riguroase de pază ca nimeni să nu se mai apropie. O mulţime de curioşi din oraşele vecine au vizitat azi locul dezastrului.

Ancheta

Ancheta se face din partea regiunei miniere de către d. inginer de control Ţânţăreanu. Din partea parchetului a sosit azi d. procuror Paladi, care a făcut toată după amiaza cercetări, luând şi declaraţiile martorilor.

D. maior Şoiculescu, comandantul de jandarmi, şi N. Goma, directorul prefecturei de Prahova au sosit de asemeni la faţa locului.

S’a format definitiv convingerea, că focul se atribuie unei scăpărături provocate astfel: sonda No. 38 făcea erupţiuni foarte mari, aruncând o cantitate de ţiţei de aproximativ 12 vagoane pe oră.

Ne fiind destule preparative spre a se putea căpăta o cantitate atât de mare de ţiţei s’a închis ventilul dela gura sondei pentru a slăbi puterea erupţiunilor Din cauza marei presiuni, ventilul s‘a rupt şi aruncat în sus s'a isbit de linză, (un corp de fontă aşezat în sondă spre a opri risipirea ţiţeiului în aer) producând astfel scăpărătură. Ancheta care continuă încă va stabili adevărul.

Pagubele

Pagubele sunt enorme. Sondele, rezervoarele, ţiţeiul depozitat, producţia sondelor, gradinele şi ia fine tot ceeace elementul distrugător a întâlnit în cale, fiind nimicit, nu se poate preciza încă valoarea lor. In tot cazul pagubele întrec cu mult suma de un milion.

Noui erupţiuni

Chiar în acest moment pe ruinele sondei n-rul 38 Oelfilds au început din nou erupţiunile. Ne mai fiind nici o stavilă, care să oprească ţiţeiul de a se împrăştia în aer, acesta sare împrăştiindu-se la o înălţime de peste 200 metri.

Nimic nu se poate face spre a se împiedeca aceasta erupţiune, care mai mult ca ori când pune din nou în pericol restul schelei şi satul.

Se face tot ceiace e posibil spre a se capta ţiţeiul. Pericolul e insa mare dacă erupţia va continua.

Hiemesch photography

Sonde distruse de incendiu :

Sonda nr. 29 UN RCOL Moreni Bana terminata din foraj in 1922 la adancimea de 769 metri.

Sonda nr. 30 UN RCOL Moreni Bana forata la adancimea de 780 metri.

Sonda nr. 38 UN Moreni Nord terminata din foraj in 1919 la adancimea de 774 metri.

Sonda nr. 45 UN RCOL Moreni Nord terminata din foraj in 1923 la adancimea de 798 metri.

Sonda nr. 101 Aqr Moreni Bana forata la adancimea de 776 metri.

Locatie incendiu : 44.98494188,25.65489519

Incendiul sondei nr. 5 SR Tintea din 1910

Adevěrul, martie 1910 (Anul 23, nr. 7356-7386), 1910-03-23  nr. 7378

Incendiul din Ţintea

ŢINTEA, 21 Martie.— Un incendiu puternic s’a abătut la orele 11 dimineaţa în schela petroliferă de aci. Focul a luat naştere dela Sonda No. 5 ,,Steaua Romînă“, sondă renumită atît prin producţia ei abundentă, cît şi prin marele foc de astă iarnă.

Din cauza vîntului care bătea spre SV focul s'a întins imediat la sondele vecine No. 5 Koster, No. 3 ,,Steaua Romînă“, ambele productive; a ars apoi sonda No. 18 Koster în sapă, toate batalele pline cu ţiţei, cari erau în apropierea acestor sonde, precum şi batalul de lingă sonda No. 3 Koster. Pagubele sínt mari. Din fericire nu sînt de înregistrat victime  omeneşti. Fiind Duminică, activitatea din Schelă a fost foarte redusă.

Asupra cauzei incendiului ceI doi lucrători, cari erau ocupaţi la sonda No. 5 în momentul izbucnirei, spun următoarele: sonda era pînă eri în instrumentaţie, azi dimineaţă avea să înceapă licăritul. După ce s’a băgat lingura de licărit, ţiţeiul însoţit de cantităţi enorme de gaze s’a urcat pe coloană, producind un zgomot îngrozitor.

Lucrătorii au fugit crezind că sonda va face erupţie, în acest moment limbi puternice de foc eseau din gura puţului. Probabil că lingura, izbită de gaze în pereţii burlanelor de tubaj, a produs scîntei aprinzînd gazele.

Sonde distruse de incendiu :

Sonda nr. 5 SR Tintea sapata in anul 1909 la adancimea de 360 metri

Sonda nr. 3 SR Tintea sapata in anul 1910 la adancimea de 396 metri

Sonda nr. 5 UN OR Tintea sapata in anul 1910 la adancimea de 358 metri

Sonda nr. 18 UN OR Tintea aflata atunci in sapa si terminate din foraj in anul 1911 la adancimea de 411 metri

Locatia incendiului : 45.03897174,25.8976571

Incendiul sondei nr. 5 SR Tintea din 1909

Dimineaţa, septembrie 1909 ( Anul 6, nr. 1985-2014 ), 1909-09-11  nr. 1995

Sonde incendiate

Campina, 9 Septembrie .— Aseară , din cauza trăznetului, a luat foc sonda No . 5 a societătei „Steaua Romina" din Ţintea, care era in erupţie.

Focul s'a comunicat şi la sonda No . 1 a d-lui Koster, distrugand cu desăvirşire ambele sonde. Cu toate silinţele depuse, focul nu s’a putut stinge, din cauza eruptiei sondei No. 5. El a distrus un batal cu păcură de 20 vagoane.

Pagubele trec de 120.000 lei. Accidente de persoane nu s'au intimplat.

Cor.

*

Asupra acestui incendiu corespondentul nostru din Ploeşti ne-a telefonat următoarele la orele 12: PLOEŞTI, 9 Septembrie.— In acest moment focul din Ţintea continuă. După comunicările oficiale ce le avem de acolo, el nu se va putea potoli decit la terminarea erupţiei.

In privinţa cauzelor cari au produs incendiul, unii susţin că ar fi provocat de trăznet, iar alţii dela scinteile emanate de la lingura de lacarit.

Stavăr.

Dimineaţa, septembrie 1909 (Anul 6, nr. 1985-2014), 1909-09-12  nr. 1996

Incendierea sondelor din Ţintea

PLOEŞTI, 10 Septembrie.—Marti noaptea, un puternic incendiu s’a declarat la sondele din localitatea petroliferă Ţintea. Focul a izbucnit la sonda No. 5 a societătei „Steaua Romînă“, care producea zilnic o cantitate de păcură foarte mare.

Cerînd relaţiuni la Ţintea persoanelor oficiale, ni s’a comunicat că această sondă dedea mai mult de două vagoane de păcură pe oră, ceia ce ar însemna în mediu 48 vagoane pe zi.

Sonda fiind necontenit în erupţie păcura emanată, pe măsură ce eşia la suprafaţă, era incendiată.

Din această cauză, focul a durat eri toată ziua şi poate că nu se va fi potolit nici acum. Cum se vede, pagubele produse sint considerabil de mari pentru societatea „Steaua Romînă“ căreia i-a ars tocmai sonda No. 5, despre al cărei produs se dusese faima.

Focul ivit la sonda No. 5 s’a întins şi la sonda No. 1 a societăţei I. Koster, distrugînd'o şi pe aceasta complect.

Sonda d-lui Koster era productivă, deci şi aci pagubele sint mari.

D. Tacit, inginerul regiunel miniere din Ţintea, anchetînd cazul, a stabilit că focul s-a declarat întîi la sonda No. 5 a societăţei „Steaua Romînă“ din cauza trăznetului.

Despre cele constatate, d. inginer Tacit a comunicat cazul telegrafic ministerului de industrie. Parchetul a delegat cu facerea anchetei pe administratorul plăşiei Doftăneţ.

Astăzi, dacă timpul va fi favorabil va pleca la faţa locului şi d. prim-procuror Al. Deladecima.

*

PLOEŞTI, 10 septembrie.—Sonda No. 5 a societăţei „Steaua Romînă“ din Ţintea, care a luat foc Miercuri noaptea, continuă să ardă şi în acest moment.

Aseară, d. prim-procuror Alex. Deladecima, a fost la Ţintea unde a anchetat cazul.

Cerînd relaţiuni d-lui prim-procuror asupra celor constatate de d-sa, mi-a spus că focul a provenit din cauza trăznetului căzut asupra sondei No. 1 a societăţei „Koster“.

Din cauză că sonda No. 5 a societăţei ,,Steaua Romînă“ se află în erupţie, focul va continua atita timp pînă ce sonda nu va mai emana păcură.

*

Societatea „Steaua Romînă“ are pagube foarte mari. Societatea oferă un premiu de 10.000 de lei aceluia ce va putea să stingă focul.

Stavăr.

Dimineaţa, septembrie 1909 (Anul 6, nr. 1985-2014), 1909-09-13  nr. 1997

Incendiul din Ţintea

ŢINTEA, 11 Septembrie. — Incendiul de la sonda No. 5 a soc. „Steaua Romînă“ continuă fără speranţe pentru moment de a putea fi stins, căci erupţia sondei continuă mereu.

Dat fiind că sonda aruncă între 30—50 vagoane ţiţei zilnic, pagubele se pot evalua la vreo 15.000 lei pe fiecare zi.

Dimineaţa, septembrie 1909 (Anul 6, nr. 1985-2014), 1909-09-18  nr. 2002

Incendiul din tintea — O întreagă comună în primejdie

PLOEŞTI, 16 Septembrie. — Din comuna Ţintea se anunţă că sonda No. 5 a societăţei „Steaua Romînă“ care a fost incendiată acum opt zile, se află încă în flăcări şi, făcini erupţiune păcura în cantitate multă mai mare decit pînă acum, focul ameninţă să se întindă asupra caselor locuitorilor din acea comună.

Autorităţile au luat măsuri pentru a se înlătura un dezastru.

Stavăr.

Sondele distruse in incendiu :

Sonda 5 SR Tintea a fost sapata in anul 1909 la o adancime de 360 metri.

Sonda 1 UN OR Tintea a fost sapata in anul 1908 la o adancime de 371 metri.

Locatia incendiului : 45.03897174,25.8976571

Incendiul sondei nr. 8 Traian UN Campina Draganeasa din 1902

Gazeta Transilvaniei, februarie 1902 Anul 65, nr. 25-47 1902-02-26  nr. 45

Mare incendiu in Campina. Vineri a luat foc sonda Nr. 8 din Campina, care era in eruptie. Focul s’a comunicat si la un reservoriu, ce continea 50 vagone de pecura, proprietata lui Hogianof si Campeanu din Campina. Au fost cuprinsi de flacari 13 omeni, din cari doi au si murit. A mai ars o casa, un grajd si mai multe vite. Sonda fiind in eruptie, focul continua fara nici un pericol. Starea celorlalti 11 raniti este grava. Pagubele sunt forte mari.

Locatia incendiului : 45.11504823,25.7296829

Sonda nr. 8 Traian UP Campina Draganeasa a fost sapata in anul 1901 la adancimea de 538 metri

Unirea-Orion oil wells at Tintea

In the above photo are five oil wells of ''Unirea-Orion Company'' from Tintea. From left to right are 131, 151, 119, 150 and 129 Unirea-Orion Tintea oil wells. Maur & Co interwar photo.

   Name                    Spud date   Depth, m

119 UN OR Tintea 1925    613 

129 UN OR Tintea        x         717 

131 UN OR Tintea        x               737 

150 UN OR Tintea         x               701 

151 UN OR Tintea    1927         767 

Surface locations of those wells.

Overview on oil industry in Romania in 1930

The table above is showing the oil companies, how much each company drilled, situations of oil wells and the surface leased and in exploitation.  The information refers to the year 1930.

''Eruptia unei sonde la Runcu''

''Eruptiuni de o violenta extraordinara s'au produs la Runcu in  zilele de 13 si 14 Februarie. 

Sonda 5 ''Unirea-Soarele'' intrata in productie acum 10 zile cu 40 vagoane si-a reluat eruptiunile producand in zilele de mai sus 71 si 100 vagoane pe zi. 

Eruptiunea continua cu o furie asemanatoare sondei americanilor, care cum se stie, producea acum o luna 300 vagoane pe zi. 

Toate batalurile societatii, precum si batalurile pe cari societatea Steaua Romana le-a pus la dispozitie sunt pline cu titei.

 Ne mai putand dovedi cu depozitarea titeiului, s'a recurs la rezervorele soc. ''Concordia'' si ''Romano-Americana''.

Sonda a aruncat mormane de nisip. S'au luat toate masurile impuse de imprejurari. Sonda este imbracata intr'un nor de abur spre a stavili intinderea gazelor. Sondele vecine ale soc, ''Orion'' si ''Romano-Belgiana'' au fost oprite de a lucra, iar drumurile de acces pentru carute au fost barate.

Intregul personal a fost concentrat in jurul sondei si al batalelor.

Ceea ce e de remarcat este ca sonda aceasta este cea mai adanca din Runcu ( 684m. ) si a intrat in strat cu cea mai mica coloana cunoscuta in localitate ( 11 cm ).

Garnitura de foraj a ramas in put fiind taiata de nisipul aruncat in sonda, asa ca eruptia isi face loc printr-o gaura si mai redusa si printre coloane.

Eruptia continua cu furie''

Adevărul, 38, nr. 12623, 17 februarie 1925

Sonda 5 Soarele Runcu Bustenari a societatii Unirea

Locatie sonda 5 Soarele Runcu Bustenari

Latitudine si longitudine : 45.12011276,25.83769781

1930 Unirea fire - 4 wells destroyed

The disaster happened on 6 March 1930, at Gura Ocnitei, during oil pumping. Because one of the oil pipeline broke, all the area was flooded until it reached the steam boilers station when the fire started. The boilers station burned out. Soon the fire spred to 4 oil wells of ''Unirea'' company and also burned 4 oil tanks. One of them, oil well No. 60 UN Viforata, was at 1 kilometer distance up on a hill. This well couldn't be extinguished because was in eruption. Her daily production was 60 tons, Wells destroyed by fire :

Well Name	Spud Date	Depth

52 UN Viforata           1927        924

55 UN Viforata           1928             925

56 UN Viforata           1928         902

60 UN Viforata            1928         996

Adevărul, 43, nr. 14172, 7 martie 1930

Adevărul, 43, nr. 14173, 8 martie 1930

Boliers station burned.

Adevărul, 43, nr. 14177, 13 martie 1930

Once again the Andreescu brothers were called and they manage to extiguished the well after 8 days of preparation. First they link the well to the pipelines to capture the well production and after pumping drilling mud into the well casing the fire stopped and the gas & oil production was capture. For the brother was the 4 well extinhuished with their device and methods. 

One of the Andreescu brothers top of the well

Adevărul, 43, nr. 14180, 16 martie 1930

The Andreescu brothers trying to extinguished oil well 60 UN Viforata

The Andreescu brothers hoisting a Romanian and an English flag on the oil well after they extinguished it

Latitude and longitude of location : 44.96727517,25.58758802

1924 Aquila fire - 5 wells destroyed

Univesul, March 12, 1924

THE FIRE at the Bana-Moreni oilfield

— Five wells and seven oil tanks destroyed —

Campina, March 12

Regarding the fire in the Bana-Moreni oil rig, a morning newspaper reported that 7 wells had burned. The reality is completely different.

The fire broke out last night at 5 o'clock and burned oil wells: 101, 102 and 103, of soc. Aquila - Franco-Romanian,  No. 11, of soc. "Petrolia", no. 505 of soc. "Unirea", formerly "Orion" as well as 7 oil tanks, 5 of which belong to Soc. Franco-Romanian Aquila, one of the ’’Petrolia’’ and another of ’’Unirea’’. In total, 8 crude oil wagons were burned (  80 cubic meters ). All wells were in production.

Despite all the help given, the fire could not be located until this morning at 6 o'clock. Its origin still could not be established. There are no victims.

Oil wells destroyed in flames:

Oil well No. 11 CC Moreni Bana finally spud in 1943 at 794 meters.

Oil well No. 101 Aqr Moreni Bana spud at 776 meters.

Oil well No. 102 Aqr Bana Nord spud in 1913 at 862 meters.

Oil well No. 103 Aqr Moreni Bana spud at 770 meters.

Oil well No. 505 UN Orion Moreni spud in 1914 at 778 meters.

Univesul, March 12, 1924

Latitude and longitude of location : 44.98549921,25.65122115

1913 Orion fire - 4 wells destroyed

In the morning of 24th February 1913 a powerfull fire started in the Tintea Oilfield at well No. 2 UN GR Tintea belonging of ''Orion Company''. The fire spread very quickly and other 3 wells and 4 oil gathering basins were engulfed in flames. Until the middle of the day the fire was put under control. One oilmen was injured and suffered burns. Oil wells destroyed by the blaze:

Oil well name    Spud date   Depth

2 UN GR Tintea    1913        364

29 UN OR Tintea   1912        266

3 UN GR Tintea    1913        429

32 UN OR Tintea   1912        430

Gazeta de Transilvania 26-Feb-1913

Latitude and logitude of the location : 45.0404022,25.90383976

1924 Moreni oil wells - photos colorization

1924 Moreni oil wells - photos colorization