Oil wells in Prahova county at Chiciura and Baicoi

Baicoi oil wells & lake in 1908

Old photopostcard from Baicoi with oil wells & the lake in 1908

Baicoi-Tintea old postcards

Steaua Romana oil well near the Baicoi lake

The lake area nowdays

''Union Postale Universelle

No. 1202

Editura Ad. Maier & D. Stern, Bucuresti, Pasajiul Vilacros''

Steaua Romana oil wells at Baicoi. 

One of them is oil well no. 6 SR Baicoi Dacian spud in 1906 at 262 meters

Latitude and logitude of the location : 45.034640, 25.847211

Colored oil postcards from the past

Baicoi

Arbanasi

Sacel

Tintea

Arnold Heim photos - Baicoi

ETH-Bibliothek Zürich Bildarchiv 

Fotograf Heim Arnold 

Baicoi, 25.06.1926

Sondele Costel Petrescu

Sondele petrolistului Costel Petrescu sunt sapata la Baicoi. In anul 1942, Costel Petrescu apare ca fiind presedintele consiliului de administratie al Societatii petroliere „Naphta Română”(1920-1948)

Anul saparii si adancimea sondelor CP de la Baicoi.

Locatia sondelor CP

Incendiul sondei nr. 11 SR Tintea din 1939

Capitala, februarie 1939, (Anul 2, nr. 242-256), 12.02.1939

Regiunea petroliferă Ţintea ameninţată de un incendiu catastrofal

Sute de săteni, lucrători dela sonde şi echipele de pompieri din Câmpina şi Ploeşti lucrează la localizarea focului

PLOEŞTI, 10. — Regiunea petroliferă Ţintea, în care s’a produs zilele trecute erupţia dela sonda nr. 11 a soc. Steaua Română, era să fie astăzi teatrul unui catastrofal incendiu. Mai mulţi copii cari se aflau  cu vitele la câmp vrând să se încălzească au făcut foc pe malul apei Dâmbu, care trece prin marginea satului Ţintea. Cum pe suprafaţa apei se afla un strat gros din ţiţeiul revărsat dela sondă, la un moment dat acesta a luat foc întinzându-se cu repeziciune pe toată suprafaţa râului şi ameninţând să ajungă până în sat unde, după cum se ştie, se află revărsate peste 400 vagoane ţiţeiu, care a pătruns până şi prin pivniţele caselor locuitorilor.

Dându-se imediat alarma, populaţia satului îngrozită împreună cu inginerii şi lucrătorii de la sonde au alergat la locul incendiului, procedând în grabă la facerea unui baraj de pământ peste râu, spre a opri astfel înaintarea incendiului care se mai afla abia la un kilometru depărtare de sat.

Autorităţile fiind anunţate, la  faţa locului a sosit în grabă d. prim procuror Anghel Dragomirescu; lt. col. Popovici, comandantul legiunii de jandarmi si al poliţiei; procurorii Nacian şi Andreiovici; pretorul Cosmovici, jude instructor Demetrescu, ing . Stănculescu, inspector minier; personalul tehnic al soc. Steaua Română, precum şi echipele de pompieri dela Câmpina şi Ploeşti cari fuseseră chemate prin telefon.

La ora 2 jumătate, când telefonăm, la trei ore de la isbucnirea incendiului, echipele de pompieri lucrează energic la localizarea incendiului, aruncând asupra lui preparatul special „sapogen” pentru înăbuşirea flăcărilor cari ard pe o întindere de 3 kilometri dealungul râului.

Datorită intervenţiei energice şi la timp a sătenilor, a lucrătorilor dela schele şi a echipelor de pompieri, s’a evitat o adevărată catastrofă care s’ar fi soldat cu pierderi incalculabile, dată fiind cantitatea de ţiţeiu revărsat dela sonda în erupţie precum şi regiunea care e presărată cu zeci de sonde in activitate.

Noui amănunte în legătură cu focul dela Tintea

PLOEŞTI, 10. După cum am relatat în numărul de eri al ziarului nostru, la Ţintea s’a produs o puternică erupţie de ţiţeiu, la sonda nr. 11 a soc. petrolifere „Steaua Română”, ţiţeiul, scurgându-se în cantitate de peste 400 vagoane prin pivniţele mai multor gospodării, până în şanţul şoselii, apoi în apa „Dâmbu”, care curge prin apropiere.

Azi dimineaţă pe la ora 11, copiii locuitorilor Vasil Iliе şi Vasile Băţăgoiu din Ţintea, ducându-se cu oile la păşune, care se află în apropierea râului „Dâmbu”, au aprins nişte cărbuni, pentru a încălzi mâncarea. Cu o cană găurită, ei au scos ţiţeiu din albia râului pentru a înteţi focul. Dela râu şi până la foc însă, s’a prelins o dâră de ţiţeiu, care s’a aprins îndată din neglijenţa celor doi copii. Flacăra s’a întins cu repeziciune până Ia râu, cuprinzând rezidurile şi ţiţeiul scurs dela sonda nr. 1, apoi s’a propagat pe o întindere de aproape 3 km.

Focul ameninţând să ia proporţii catastrofale, s’a cerut ajutorul companiei de pompieri din Ploeşti.

La faţa locului au pornit 3 auto-pompe, sub comanda d-lui căpitan Mihail Maneca, plut, major Giroveanu şi subofiţerii Pântea, Moraru şi Popescu, cari au început imediat operaţiile de stingere, cu spuma „Sapogen”, specială în cazuri de incendii petrolifere.

Odată cu pompierii, au sosit şi autorităţile, în frunte cu d-nii: prim procuror Anghel Dragomirescu, col. Popovici, comandantul jandarmeriei şi poliţiei, procuror Nacian, procuror Gh. Andreiovici, judecător de instrucţie Dan Demetrescu, inginer Stănculescu din partea Inspectoratului Minier şi inginerii din schelă.

S’au format mai multe diguri succesive de pământ şi după 4 ore de muncă în care timp şi-au dat concursul aproape 200 lucrători ai Societăţilor dimprejur şi compania de pompieri din Câmpina, focul a fost stins.

S’au luat măsuri pentru curăţirea terenului de ţiţeiu, iar până la terminarea lucrărilor, s’a pus pază pe întreaga întindere îmbibată cu reziduri petrolifere.

Pagube noui nu sunt, întrucât ţiţeiul care a ars astăzi, era scurs dela sonda care a erupt, şi care era pierdut pentru societatea „Steaua Română”.

I.N. - V

 Universul, februarie 1939 (Anul 56, nr. 30-44), 1939-02-11, nr. 40

Universul, februarie 1939 (Anul 56, nr. 30-44), 1939-02-12, nr. 41

Universul, februarie 1939 (Anul 56, nr. 30-44),1939-02-13, nr. 42

Sonda nr. 11 SR Tintea a fost sapata in 1939 la 3169 metri adancime

Locatia sondei nr. 11 SR Tintea: 45.03454686,25.89888738

Incendiul sondei nr. 73 N S Mirafor Baicoi din 1935

Lupta, decembrie 28.12.1935 (Anul 14, nr. 4235-4257)

Puternic incendiu în regiunea petroliferă Băicoi

Au ars mai multe sonde

PLOEŞTI 27. — Un incendiu puternic a izbucnit eri seară in regiunea petroliferă Băicoi. La sonda nr. 73 a soc. Mirafor”, în plină producţie, s'a produs la ora 7 o puternică explozie. In câteva secunde întreaga sondă a fost cuprinsă de flăcări.

Lucrătorii au dat alarma şi imediat au sosit echipe de muncitori pentru localizarea incendiului.

Intre timp flăcările s’au întins şi la sondele nr. 8 bis, a soc. „Starnafta” şi nr. 1 a d-lui M. Rusănescu, cuprinzând şi rezervoarele cu ţiţei din jurul lor.

La faţa locului au sosit doua auto-pompe ale postului de pompieri din Ploeşti, cari au procedat la izolarea grupului de sonde aflate în imediată apropiere.

După ce timp de 8 ore s'au aruncat mari cantităţi de apă, pământ şi nisip, asupra sondelor incendiate, focul a fost complect stins. Sondorul Toader Gheorghe, care în momentul izbucnirii focului se afla ia sonda nr. 73, s’a putut salva cu mare greutate, având grave arsuri pe faţă şi mâini. El a fost transportat la spitalul din Filipeştii de târg.

CE A ARS

Focul a distrus complect sonda nr. 73, casa motoarelor, toate instalaţiile conductelor şi două rezervoare mari în cari se aflau mai multe zeci de vagoane de ţiţei.

A mai fost distrusă de asemenea şi sonda nr. 8 bis a soc. „Starnafta” împreună cu casa motoarelor, instalaţiile şi un rezervor cu ţiţei.

Instalaţia „Grainic” care se afla tot aci, a fost distrusă şi ea de flăcări, iar la conacul moştenitorilor Gh. B. Ştefănică a fost mistuit de flăcări un şopron cu câteva vagoane de lemne, un vagon de porumb şi o claie de fân.

In sfârşit sonda nr. 1 a d-lui D, Rădulescu, care erupsese chiar in cursul acelei după amieze, a fost mistuită de flăcări.

CAUZELE

In urma cercetărilor ar reeşi câ focul se datoreşte unul scurt circuit dela sonda nr. 73. Nu esta Insă exclus ca gazele cari pluteau in jurul sondorului Teodor Gheorghe să se fi aprins dela o scânteie produsă de motor.

Pagubele se ridică Ia circa 8 milioane lei.

Toate sondele erau asigurate.

Locatia incendiului: 45.038606,25.8457063

Sonda nr. 8 B Starnaphta Baicoi a fost sapata in 1934 la o adancime de 624 metri

Sonda 73 N S Mirafor Baicoi a fost sapata in 1934 si dusa la o adancime de 605 metri

Incendiul sondei nr. 6 SR Baicoi Dacian din 1906

''Gazeta Transilvaniei, martie 1906  Anul 69, nr. 47-72 1906-03-03, nr. 49

O catastrofa intr‘o sonda a societatii >Steua Romana<. Un puternic incendiu a isbucnit Marti dimineta in sonda nr. 6 din Baicoi ( Romania ) a societatii >Steua Romana<. Atat sonda, cat si casele din apropiere au ars cu desaversire. 7 omeni au fost cuprinsi de flacari. Doi din ei au fost carbonisati cu deseversire. Ceilalti 5 sunt grav raniti si nu se scie de vor scapa cu vieta.

Locatia incendiului : 45.03463964,25.84721068

Dimineaţa, decembrie 1906 (Anul 3, nr. 1015-1041), 1906-12-25  nr. 1038

Catastrofa de la Băicoiü

Cîte sonde aü ars. — Victimele. — Pagubele

Asupra catastrofei din Băicoiü mai primim următoarele amănunte de la corespondentul nostru special.

Incendiul a izbucnit la orele 8 fără un sfert, seara. Nu se ştie în mod precis care sondă a luat întîi foc. Unii spun că incendiul s’a propagat de la sonda No. 2 a societăţei „Regatul Romîn“ iar, alţii, de la No. 6 a „Stelei Romîne’’. Focul s’a întins apoi cu repeziciune la sondele 1, 3 şi 4 a societăţei „Regatul Romîn“ şi la No. 10 a „Stelei Romîne’’.

Victimele

Au fost răniţi grav: lucrătorul Dumitru G. Bolîndu, de 30 ani şi Dumitra G. Tudorache de 19 ani, ambii din serviciul „Stelei Romîne“.

Aceştia erau ocupaţi cu extragerea lingurei din burlanul sondei No. 6 şi s’aü trezit deodată cuprinşi de flăcări. Ei aü cercat să fugă, dar aü fost impedicaţi de nişte frînghii, aşa că aü căzut şi s’aü aflat mai mult timp în mijlocul flăcărilor.

Bieţii lucrători nu pot să-şl dea seamă cum aü scăpat cu viaţă.

La biroul „Stelei Romîné“ li s’a dat primele ajutoare. Ei aü fost transportaţi la spitalul din Cîmpina.

Pagubele

Societatea „Steaua Romîna* suferă, pagube de peste 50.000 lei, iar „Regatul Romîn“ peste 150.000 lei. Sonda No. 6 era socotită ca cea mal productivă.''

Sonda nr. 6 SR Baicoi Dacian a fost sapata de societatea ‘’Steaua Romana’’ in anul 1906 la o adancime de 262 metri.

Sonda nr. 10 SR Baicoi Dacian a fost sapata de societatea ‘’Steaua Romana’’ in anul 1906 la o adancime de 290 metri.

Sonda nr. 1 AR RR Baicoi a fost sapata de societatea ‘’Regatul Roman’’ in anul 1906 la o adancime de 217 metri.

Sonda nr. 2 AR RR Baicoi a fost sapata de societatea ‘’Regatul Roman’’ in anul 1906 la o adancime de 323 metri.

Sonda nr. 3 AR RR Baicoi a fost sapata de societatea ‘’Regatul Roman’’ in anul 1906 la o adancime de 200 metri.

Sonda nr. 4 AR RR Baicoi a fost sapata de societatea ‘’Regatul Roman’’ in anul 1906 la o adancime de 224 metri.

1928 & 1929 burned wells

''Dimineata, Wednesday, December 25, 1929.

What the fire destroyed in Prahova. How many wells burned in 1928 and how many in 1929. Causes of the fires.

In the past few years, especially in 1928 and 1929, there have been frequent incidents of well fires, which have caused incalculable damages. Most of these wells caught fire due to negligence on the part of the security personnel, and a few were caused by so-called short circuits.

In the year 1928, the following well fires were recorded:

Soc. Cometa-Gropi, Well No. 19.
Societ. Petrol Mina-Gropi, Well No. 18.
Soc. Măceş-Bordeni, Well No. 1.
Soc. Renaşterea Româna-Runcu, Well No. 7.
Soc. Concordia-Chiciura, Well 279 bis.
Soc. Astra Română-Moreni: Wells No. 207, 257, 235, 250, 263, 233, 61, 41, 287, 270, 298, and 268.
Soc. Credit Minier-Moreni, Well No. 91.
Soc. Consortiul petrolifer-Gropi, Well 511.
Soc. Măceşul-Bordeni, Well 8.
Soc. Steaua Română-Chiciura, Well No. 1.
Exploatarea Fratia-Buştenari, Well No. 3.

WELLS BURNED IN 1929

Until September 30, 1929, the following wells were burned:
Soc. Concordia-Runcu, Well No. 439.
Exploatarea Plutus-Grâuşor, Well No. 34.
Soc. Victoria-Ţonţeşti, Well No. 16.
Soc. Romolea-Moreni, Well No. 2.
Soc. Oleonaphta-Băicoi, Well No. 4.
Soc. Steaua Romana-Mislea, Well No. 11.
Soc. Petrolmina-Tonţeşti, Well No. 22.
Soc. Geonaphta-Călineţ, Well No. 15.
Soc. Româno-Americana-Moreni, on May 28, the famous Well No. 160 caught fire — it is still burning — and it led to the ignition of Wells No. 235, 36, 289, 304, 307, 161, 78, 155, all belonging to the same company, as well as Wells No. 62 and 48 of Soc. I.R.D.P.
Soc. Romolea-Runcu, Well No. 4, which burned in September and caused an explosion, resulting in the injury of 14 workers, 8 of whom died.

So, in the year 1928, 21 wells burned, and in the year 1929, until September 30, 20 wells burned, with about 10 more since then, making a total of 30.
Before the war, it was rare for a well to catch fire; today it seems to make no impression, even though a burned well results in a production halt of 4 to 5 months and a material loss of about 3 million.

160 RA Moreni Sud in flames

01.07.2023

As I mentioned, most of these wells burned due to negligence, which should result in stricter safety measures and more effective implementation of mining police measures. If the proportion remains the same, it would mean that we will have 40 wells burned next year, which is of great importance in terms of reducing production, which is already considerable, as the number of new wells being drilled annually does not cover the number of burned wells.
In any case, the causes of well fires must be thoroughly investigated, and the underlying factors must be urgently addressed, as it may also be a means of reducing our oil production.''

''Dimineata, Miercuri 25 Decembrie 1929

Ce’a mistuit focul în Prahova. Cate sonde au ars in 1928 şi câte in 1929. Cauzele incendiilor

In cei câţiva ani din urmă mai ales în anii 1928 şi 1929, s’au produs foarte dese incendieri de sonde care se’nţelege că au adus pagube incalculabile. Cele mai multe din aceste sonde au luat foc din neglijenţa organelor de pază şi câteva din cauza aşa ziselor scurte-circuite.

In anul 1928 s’au înregistrat următoarele incendieri de sonde:

Soc . Cometa-Gropi, Sonda No. 19.
Societ. Petrol
Mina-Gropi, Sonda No. 18.
Soc . Măceş-Bordeni, Sonda No. 1.
Soc . Renaşterea Româna-Runcu, Sonda No. 7
Soc . Concordia-Chiciura, Sonda 279 bis.
Soc . Astra Română -Moreni: Sondele No. 207, 257. 235, 250, 263, 233, 61.41 287, 270 298 şi 268.
Soc . Credit Minier-Moreni, Sonda No. 91.
Soc. Consortiul petrolifer-Gropi, Sonda 511.
Soc . Măceşul-Bordeni, Sonda 8.
Soc . Steaua Română-Chiciura, Sonda No 1.
Exploatarea Fratia-Buştenari, Sonda No. 3.

SONDE INCENDIATE IN 1929

In 1929 până la 30 Sept. au fost incendiate următoarele sonde:
Soc . Concordia-Runcu, Sonda No. 439.
Exploatarea Plutus-Grâuşor, Sonda No. 34.
Soc . Victoria-Ţonţeşti, Sonda 16.
Soc . Romolea-Moreni, Sonda 2.
Soc. Oleonaphta-Băicoi, Sonda 4.
Soc. Steaua Romana-Mislea, Sonda No. 11.
Soc . Petrolmina-Tonţeşti, Sonda No. 22.
Soc. Geonaphta-Călineţ, Sonda 15.
Soc. Româno-Americana-Moreni, incendierea în ziua de 28 Mai a faimoasei sonde No. 160 — care arde si acum — şi care a dus şi la incendierea sondelor cu No. 235, 36, 289, 304, 307, 161,78, 155, tot ale acestei societăţi, precum şi incendierea sondelor cu No. 62 şi 48 ale Societ. I.R.D.P.
Soc. Romolea-Runcu, Sonda No. 4 care a ars in Sept. şi făcând explozie a produs accidentarea a 14 lucrători din cari 8 morţi.

Adevărul, 42, nr. 14099, 7 decembrie 1929

Adevărul, 41, nr. 13763, 31 octombrie 1928

Adevărul, 42, nr. 13840, 3 februarie 1929

Adevărul, 42, nr. 14082, 18 noiembrie 192

Deci în anul 1928 au ars 21 de sonde, iar în anul 1929 până la 30 Sept. 20 de sonde şi cu vreo 10 care mai sunt dela acea dată până în prezent, face un total de 30.
Inainte de război era lucru rar, să ardă o sondă; astăzi se pare că nu mai produce nici o impresie, deşi o sondă arsă reprezintă în afară de incetarea producţiei pe 4—5 luni, şi o pagubă materială de circa 3 milioane.
După cum am spus, cele mai multe din aceste sonde au ars din neglijenţă, ceeace ar trebui să aibă ca urmare o înăsprire a măsurilor de siguranţă şi aplicarea mai eficacea măsurilor de poliţie minieră. Dacă proporţia se menţine ar însemna ca la anul să avem 40 de sonde incendiate ceeace este de o mare importanţă din punctul de vedere al diminuărei producţiei şj aşa destul de apreciabilă, întrucât numărul
sondelor noui ce se pun, nu acoperă anual pe cel al sondelor incendiate.
In orice, caz trebue de cercetat amănunţit cauzele incendiilor de sonde şi să se caute neapărat substratul, dacă nu este şi aceasta un mijloc de a se diminua producţia noastră de ţiţei.''

Industria romana de petrol in 1906

Tribuna, Anul XI, Arad, Joi, 12 I 25 Iulie 1907, Nr. 154

Industria romana de petrol in 1906

Consulul Germaniei la Bucureşti a publicat nu de mult următorul interesant raport asupra industriei româneşti de petrol în 1906:

Anul 1906 a fost cel mal strălucit an pe care l-a înregistrat până acuma industria română de petrol. Aceasta însă nu înseamnă că şi din punctul de vedere financiar anul a fost bun şi pentru proprietarii de mine; în privinţa aceasta trebue să aşteptăm dările de seamă anuale pentru a putea face o idee. In general supracapitalizările şi cheltuielile mari de exploatare simt mereu lipsurile de care sufere, în măsură mare, industria românească de petrol.

Un raport al viceconsulatului nostru din Ploieşti conţine un tablou cuprinzător al mersului progresiv al industriei de petrol româneşti. In ce priveşte starea financiară a societăţilor existente la sfârşitul lui Decemvrie 1906 raportul menţionat dă următoarele date, la care trebue arătat că cifrele dintâi indică mărimea capitalului la sfârşitul lui 1906, iar cifrele din paranteza capitalurile la sfârşitul Iui 1905: Producători : Steaua română 46 milioane (40.000.000) Regatul român 24 milioane (5.000.000), Internaţionala 12 milioane (12.000.000), Buştenari 10 milioane (10.000.000), Sylva 10 mil. 5 sute mii, Italo-română 15 mii., Credit Petrolifer 5 milioane (3.000.000), Româno-Americana 12 mil. 500.000 , (5 mil.) Berca Petrol C-nie 3 mil. 250 mii (3.250.000), Neederland Petrol C-nie 2.500.000 (2.500.000), Columbia 4.500.000 (1.200 000) Arnheemsche Petr. C-nie. 1.617.000 (1.176.000) Societatea română pentru industria petroleului 1.607.500 (1.637.000), Speranţa 1 mil. 5 sute mii (1.500.000), Soc. des pétroles roum. 1.250.000, Matitza 1 mil. 250.000, Galo-romana 1.500.000 (1 mil. 120.000), Dâmboviţa 400.000 (400.000) Oltenia 300.000 (300.000), Izvorul 200 mii (200.000) Pasărea 200.000 (200. 000), Ialomiţa (200.000), Petrolifera 1.500.000, Alpha 1.000.000. Soc. anon Raky 2 milioane, Prima soc. rom. de foraj 750.000, Nafta 1.600.000, Moreni-Filipeşti 3 sute mii lei.

Societăţile de rafinerii : Aurora 7 milioane 450 mii (7.450.000), Vega 3 mil. 750 mii (3.750.000), Aquila Fr. Română 3 milioane (3.000.000) Iei. La aceasta mai trebue observat că societatea »MisiIişoara-Buştenari« şi-a vândut tot avutul societăţei »Aquila Franco Română« şi că societatea »Telega Oil Cy.« s'a transformat în »Sylva«.

»Steaua Română« a dat în 1906: 7 Ia sută dividendă faţă de 8 la sută în anul precedent. Internaţionala 6 la sută faţă de 7 3 la sută. Aurora 5 Ia sută faţă de 5 la sută. Societăţile »Buştenari« şi »Aquila Franco-Romana« au dat în 1906 dividende urcate : de o la sută faţă de 5 la sută şi de 6 Ia sută faţă de 5 la sută. Alte societăţi, cum Arnheemsche, Galo-Română, Ialomiţa etc. nu dau nici un divident. Rezultatul celorlalte societăţi nu sunt încă cunoscute.

Tabela următoare arată tabloul producţiunei de petrol în ultimii 4 ani:

In ultimii 4 ani, producţiunea pe petrol românească a crescut dar în mod constant. De remarcat este totuşi că numai judeţul Prahova are producţiune anuală superioară. Terenul cel mai productiv este Buştenari (acum în urmă Moreni şi Băicoi. N. Red.), care a produs 509.955 tone sau 55 la sută din producţiunea românească totală şi în 1906 a produs cu 98.679 tone mai mult sau 24 la sută faţă de 1905.

Bogăţia ţărei noastre: Petrolul

''Ziarul Stiintelor şi al Călătoriilor,

ANUL XXXII No. 23.

5 Iunie 1928

Bogăţia ţărei noastre: Petrolul

Cu toate că existenţa petrolului era cunoscută din cele mai vechi timpuri, exploatarea petrolului n'a început decât prin anul 1857, când colonelul Dracke, în Pensilvania (Statele Unite), a răsbit primul puţ productiv, la adâncimea de 48 metri. Valoarea celor 3.818.000 vagoane de titei extrase din subsolul tarii noastre, socotita după pretul titeiului din anii respectivi, când s’a extras porţiunile ce formează acest total, este de 31 de miliarde lei, care în hârtii de câte 1000 lei ar face un teanc inalt aproape cât vârful muntelui Omul.

In Rusia petrolul era cunoscut din cele mai vechi timpuri. Călătorul Marco-Polo, povesteşte că locuitorii din Baku (actualmente importantă regiune petroliferă a Rusiei), vindeau în Asia Mică, un ulei mineral care nu putea fi altul decât petrolul.

Primele începuturi ale exploatărei petrolului la noi în ţară, datează din anul 1856, Pe atunci petrolul se extrăgea din puţuri primitive şi servea numai la unsul roţilor şi la cătrănitul lemnelor, spre a nu putrezi. Cu timpul, printr’o distilaţie primitivă, se reuşi să se extragă din el un produs care se ardea în lămpi. Atunci a început ca petrolul să aibă mai multă căutare şi s’au făcut numeroase puţuri de exploatare în regiunile Glodeni (Dâmboviţa) şi Băicoi (Prahova).

Cu cât necesitatea petrolului de iluminat se simţea mai mult, cu atât exploatarea ţiţeiului lua o desvoltare mai mare, însă sistemul de extracţie rămăsese tot puţurile.

Prin anul 1880 technica descoperind în ţiţeiu şi alte produse afară de petrolul lampant, exploatarea începe să intereseze şi capitalurile străine. Astfel, pentru prima oară, se formează o societate străină cu capital Austro-Ungar, care începe exploatarea în regiunea Câmpina. Această societate instalează prima sondă mecanică.

Atrase de perspectiva beneficilor mari, noui capitaluri străine fură învestite în industria petrolului. Se construesc rafinerii mari cu cele mai moderne instalaţiuni. Treptat s’au descoperit noui regiuni petrolifere, astfel că astăzi avem în ţara noastră, următoarele regiuni :

Moreni (jud Prahova) este situat în şesul Munteniei lângă apa Cricovului. Morenii a fost şi va mai fi încă mărgăritarul regiunei noastre petrolifere. Din această regiune se scoate zilnic cam 40 la sută din totalul producţiei ţărei.

Filipeşti de pădure (Prahova) este schela care leagă Morenii de Băicoi; dar din cauza dificultăţilor de săpare a fost lăsată în părăsire. Totuşi mai produce încă 0,3 la sută din producţia totală a ţărei. Dacă cantitatea totală de ţiţei extrasă din România dela 1838 până la începutul anului 1928 ar fi vărsată în lacul Cahul din Basarabia, l-ar acoperi pe o grosime de 60 centimetri. Aceeaşi cantitate de ţiţei dacă ar fi aşezată într'un rezervor cilindric cu diametrul de 1 km., acel rezervor ar trebui să aibe înălţimea de 50 metri.

Câmpina (Prahova), una din cele mai vechi schele, merge spre declin zăcămintele de tiţeiu fiind epuizate. Apogeul acestei regiuni a fost prin anul 1909, când violentele erupţiuni de ţiţeiu ale sondelor din Câmpina aruncau afară mii de vagoane. Astăzi Câmpina nu mai produce decât 1,8 la sută din productia tărei.

Buştenari (Prahova) se subîmparte în mai multe schele : Călinet, Burloiu, Telega, Grâuşor, Mislişoara, Făget şi Stejar. Această regiune petroliferă a fost adevăratul Eldorado al întreprinderilor mici. Sute de capitalişti au exploatat şi exploatează schelele din Buştenari, unde ţiţeiul se găseşte Ia adâncimi mici (100—300 m.) Buştenarii produc 4 la sută din producţia totală a ţârei.

Ceptura (Prahova) este o regiune nouă aşezată în partea de Est a judeţului, la Vest de Mizil, lângă comuna Urlaţi. Această regiune este în floare, producând 6 la sută din producţia totală a tărei.

Runcu şi Chiciura sunt situate la Sud-Est de Buştenari şi au o producţie de 8 la sută din producţia totală a tarei.

Băicoi şi Ţintea sunt situate la Sud de Buştenari şi la Est de Moreni. Aceste regiuni au aproape aceeaşi vechime ca şi Câmpina. Stratele de tiţei fiind şi aci secătuite, ele merg spre declin, nemai producând decât 6 la sută din producţia totală a tărei.

Bordeni-Recea este o regiune slab productivă cu 0,3 la sută din producţia tărei. Mai sunt în Prahova şi regiunile Copăceni, Drăganeasa, Udreşti şi Păcureşti cari împreuna au 0,5 la sută din producţia totală a tarei.

Ochiuri (Dâmbovita), situat la 10 km. spre Est de Târgovişte, este o regiune din care se scoate zilnic 13 la sută din producţia totală a tărei.

Gura Ocniţei (Dâmbovita) este situat între Ochiuri şi Moreni. Deţine al doilea loc, având o producţie de 17 la sută din producţia totală a ţărei.

Arbănaşi (Buzău), are o producţie constantă de 3 la sută din producţia tărei.

In Moldova avem în jud. Bacău, regiunile : Zemes, Solont şi Moineşti cari împreună produc 1.6 la suta din producţia totala a tărei.

Adâncimea la care se găseste ţiţeiul, variază după regiune. Astfel după cum am văzut, la Buştenari se găseşte la suprafaţă pe când la Filipeşti se găseşte între 1600 şi 1200 metri. Actualmente în multe regiuni din ţara noastră se exploatează terenuri până Ia 1500 metri, în căutarea de noui straturi petrolifere. Astfel în regiunea Moreni, avem sonde la 1400 metri cari produc prin erupţie, câte 20 vagoane pe zi.

Cea mai productivă sondă din tara noastră a fost sonda No. 1 „Colombia“, din regiunea Moreni. Această sondă a produs cantitatea enormă de 42.800 vagoane ţiţeiu. Dacă. aceste vagoane ar fi aşezate cap în cap, în linie dreaptă, ar face un şir lung dela Bucureşti până la Botoşani.

Valoarea acestui ţiţei ar fi actualmente un miliard lei.

Se întâmplă de multe ori însă, ca sondele să nu dea rezultate şi în loc de titei să întâlnească apă sărată, care în unele cazuri este eruptivă. Astfel în Regiunea Filipeşti s’a întâlnit la o sondă, în anul 1914, la adâncimea de circa 200 metri un strat eruptiv de apă caldă care a făcut erupţie timp de câteva luni, temperatura apei fiind de 80 grade.

Alte dăţi din cauza gazelor emanate şi o scânteie, o explozie urmează iar după ea incendii grozave. Ilustratia noastră de pe copertă, reprezintă incendiul dela Moreni isbucnit acum o săptămână şi pentru stingerea căruia se lucrează din răsputeri.

A. V. Leeca''

Sonda nr. 6009 MP Baicoi. Nr. 10 ca adancime in Romania

''Romania libera, 28 noiembrie 1974

Petrolistii au înregistrat ieri la sonda 6009 la schela Lilieşti-Băicoi 6 040 m la foraj, adică cea mai mare adincime realizată vreodată in Prahova. Odată cu ei, minerii din Filipeştii de Pădure au scos in primele trei zile din săptămîna record desfăşurată în cinstea Congresului partidului 3 500 tone cărbune peste plan realizînd in felul acesta cea mai mare producţie zilnică din toată istoria minei. 

Dumitru Tabacu''

Sonda nr. 6009 MP Baicoi a fost sapata intre 1970 si 1974 si a atins adancimea de 6039 metri.Locatia sondei. Latitudine si longitudine : 45.04313161,25.83571694

Well no. 7000 MP Tintea Baicoi Floresti Calinesti. The deepest well ever drilled in Romania

The deepest well ever drilled in Romania is well No. 7000 MP Tintea Baicoi Floresti Calinesti spud at 7025 meters in Baicoi-Tufeni, Prahova county. To drill so deep an F-400 drilling rig was used. F-400 was designed at the Petroleum Equipment Design and Research Institute - IPCUP Bucharest/Ploieşti and manufactured by "1Mai" Ploieşti . The drilling started in 1980 and was finished in 1984. It showed traces of crude oil at a depth of 6,191 m, and from the interval 7,021-7,023 m a sample of mechanical core was taken. The core was analyzed in the laboratories of ICPT (Technological Research and Design Institute - Câmpina). The production tests were carried out with a 1400 bar X-mas tree produced at the Câmpina Mechanical Plant (now privatized and taken over by the Americans, as PCC Sterom – Cameron Romania, then taken over by "Tenaris") on the wellhead. The drilling of this well was started by I.F.L.G.S. Bucharest with a team that was preparing for the first marine drilling well in the Black Sea (rig manager Eng. Dan Marchidan) then the well was taken over by the Liliești Drilling Rig (rig manager Eng. Sârbu Ion, former director of the Ploiești Petrol Trust). Nowadays the well is abandoned.

Latitude and longitude of location: 45.06136764,25.84188523

Romania Libera, Anul XLII, Nr. 12 208, Miercuri 1 februarie 1984

Romanian oil. Newspaper articles from 1899.

1899 Opinia, august 1899 Anul 3, nr. 74-98 1899-08-18 nr. 87

1899 Telegraful Roman, 1899 Anul 47, nr. 1-138 1899-09-28  nr. 103 22 COL Tintea spud in 1898 at 457 meters

1899 Telegraful Român Telegraful Roman, 1899 Anul 47, nr. 1-138 1899-09-25  nr. 102

Tribuna poporului 9-Oct-1899