Lupta, mai 1930 (Anul 9, nr. 2540-2563), 1930-05-18
Groaznicul incendiu petrolifer
Iata
imprejurarile in care s’a produs acest dezastru.
Incă de
alaltăeri s’au observat oarecare fenomene la sonda cu No. 31* a soc. „Steaua
Română” situată pe perimetrul statului dela Runcu. Fenomenele indicau că
atingerea stratului petrolifer nu este departe şi in consecinţă s’au luat
măsurile dictate de asemenea împrejurări, construindu-se bataluri enorme de
pământ aşezându-se pompe pentru tragerea ţiţeiului în conducte, etc.
Aceste
măsuri erau insă luate ca pentru o erupţie de ţiţei, astfel cum sunt
caracterizate în această regiune.
Intradevâr,
s’a mai lucrat puţin la sonda 31 şi o mişcare deosebită ce s’a produs a indicat
atingerea stratului de ţiţei in meotic. După o aruncare violentă de pământ,
pietre, etc. a urmat imediat o erupţie din cel mai violente de ţiţei.
PRODUCEREA
EXPLOZIEI ŞI A INCENDIULUI
Erupţia de
ţiţei a început apoi să se accentueze din ce în ce şi în câteva ceasuri a ajuns
formidabilă, După calculile făcute, este de 120-150 vagoane pe zi, deci cea mai
mare producţie dela noi din ţară.
Erupţia a
continuat în plină linişte până eri la orele 4 p. m. când s’a produs
nenorocirea. In acest timp toate batalurile şi rezervoarele s’au umplut
complect şi pomparea în conducte se făcea în mod normal.
★
Eri pe la ora
4, deodată se auzi un zgomot asurzitor ce creştea din ce în ce urmata apoi de o
detunătură groaznică.
In acel moment
o limbă uriaşă de foc se văzu deasupra sondei 31, cuprinsa complect de flăcări.
Lumea îngrozită
— dându-şi seama de pericol; a luat-o la fugă care pe unde apuca.
Sirenele societăţilor
petrolifere au început să răsune prelung anunţând focul care în acest timp lua
proportii.
CĂLDURĂ
INSUPORTABILA
O căldură
înăbuşitoare se simţea pe o întindere de peste un km. Nimeni nu se mai putea
apropia de locul dezastrului, iar la sondele din împrejurimi, dată fiind grava
situaţie, s’a încetat Iucrul, lucrătorii fugind înspăimântaţi.
Pericolul
era mai mare pentru sondele 30** ale soc. „Steaua Română” şi 71*** a soc.
„Româno - Americană, în plină erupţie, cu o producţie de 30-40 vagoane pe zi.
Au fost închise cu mare greutate ventilate lor de siguranţă şi ţiţeiul îndrumat
pe conducte.
Căldura
grozavă însă le pune mereu în pericol, astfel că este nevoe să fie continuu
stropite cu apă
Dimineata,
Anul XXVI.—No. 8406, Marţi 20 Mai 1930
Un nou
dezastru
Pe o
distanţă de 300 metri gârla de ţiţei a luat foc . - Cazarma soc. Româno-Americane
şi 8 gospodării au fost mistuite de incendiU
Cum se
prezintă situaţia acum
Dela
trimisul nostru special
SCORŢENI-RUNCU,
17. - In tot cursul dimineţii de astăzi situaţia Ia sonda eruptivă în flăcări
No. 31 a soc. „Steaua Română“ din schela Runcu a continuat să fie foarte
critică.
In zorii
zilei din cauza dogoarei flăcărilor dela sondă şi batalurile cu ţiţei din
împrejurimi, o pădurice de pe creasta Runcului, s’a aprins. Sute de locuitori
s’au îndreptat într’acolo şi cu ajutorul topoarelor a fost tăiată păduricea şi
astfel s’a oprit lăţirea incendiului.
Intre timp
din Ploeşti, dela societăţile petrolifere, au început să vie noui ajutoare.
S’au adus aparate speciale pentru stropirea cu o materie spumoasă —
întrebuinţată la incendiile în petrol — care a început să fie aruncată asupra batalurilor
incendiate. Zeci de furtuni, mânuite cu dibăcie de specialişti, asvârleau spuma
peste ţiţeiul incendiat din bataluri.
Si după
câteva ore de muncă, batalurile au putut fi stinse una câte una, astfel că pe
la amiază cele 5 bataluri cu ţiţei erau acoperite cu materia albă spumoasă.
Satul ia
foc
Pe de altă
parte locuitorii continuau sub conducerea autorităţilor, să lucreze la apărarea
comunei de invazia ţiţeiului care curgea neîncetat pe apa Scorţei, chiar în
mijlocul comunei.
La fiecare
50—60 de metri se ridicau baricade de pământ care să oprească pe apă scurgerea
ţiţeiului. Pe la orele 2 şi jumătate , când lucrul era în toiu, s’a produs un
nou mare dezastru, care a băgat jalea în populaţia comunei.
Cu toate
măsurile luate ca nimeni să nu facă foc sau să aprindă vre-un chibrit,
consemnul a fost călcat de cineva ...
Căci la un
moment dat, gârla de ţiţei, între două diguri ridicate de locuitori, a luat foc
chiar în imediata apropiere de întrarea în comună.
Flăcările
mânate de vânt au cuprins cazarma lucrătorilor de la societatea Româno -
Americană, care se afla chiar pe marginea gârlei.
Clădirea,
cu două etaje, a cazărmei, a fost învăluită imediat de fo c aşa că orice ajutor
pentru a o salva a fost de prisos.
STRĂDANIILE
POMPIERILOR
Toată
atenţiunea pompierilor din Ploeşti sub comanda căpitanului D. Băleanu şi a
jandarmilor conduşi de căpitănii Eraclie Alexandrescu şi Const. Simniţeanu, s’a
concentrat asupra izolării gospodăriilor din vecinătatea cazărmei incendiate.
Dar toată munca autorităţilor fost de prisos, căci focul a cuprins încă o
porţiune indiguită din gârlă unde s’a întins la clădirile din sat.
Şi astfel
rând pe rând au ars gospodăriile locuitorilor Marin Grigore Furtună, Nicolae
Postmangiu, Anica Grigore Dobre, văduvă, Sterian Dimitrie Mihalache, Constantin
Tase Stan, Petre Dinu Ciocârlan şi încă imobile ale unor săteni.
Tuturor
acestora flăcările le-au mistuit locuinţele cu mobilier, grajduri, magazii,
fâneţuri, etc.
INCENDIUL
DIN SAT A FOST STINS
Cu mare
greutate, după 5 ore, de muncă titanică neîntreruptă, pompierii, jandarmii cu
ajutorul locuitorilor au putut localiza incendiul numai la aceste 8 imobile şi
opri ca întreaga comună să nu cadă pradă dezastrului.
Coloana de
foc de pe gârlă era de aproape 300 metri.
Trebue să
remarcăm că numai datorită măsurilor de prevedere luate de d. dr. Ştefan
Popescu-Filuţă, prefectul judeţului care a dispus trimiterea auto-cistemelor
pompieriei şi a ajutorului nepreţuit al acestora a putut fi salvată comuna
întreagă dela incendiu.
Pagubele
cauzate de incendiu la cazarma soc. Româno-Americane şi la cele 8 gospodării se
ridică la peste 4—5 milioane lei.
ULTIMA
SITUAŢIE
Pe la orele
8 jumătate seara, situaţia la sonda No. 31 se prezenta astfel:
Sonda
continuă să erupă ţiţei în cantitate mare.
Limba de
foc are o înălţime de 70—80 metri.
Cum debitul
de ţiţei erupt este mare şi nu poate fi în întregime mistuit de flăcări,
ţiţeiul se scurge pe sub bataluri în gârlă.
Ţiţeiul
scăpat neincendiat şi cel din batalurile acoperite de spumă, nu poate fi pompat
pe conducte deoarece în momentul incendierei, pompa cu toate instalaţiile şi
maşinile de pompe prcum şi rezervoarele au fost distruse de foc.
Sgomotul
produs de erupţia păcurei incendiate este mare iar coloane de foc luminează
regiunea ca ziua.
★
De cum se
trece de Chitila, focul poate fi văzut în toată splendoarea lui de călătorii
din tren. După amiază a sosit în localitate d. Ştefan Popescu-Filuţă prefectul
judeţului, însoţit de d. Petre N. Stoicescu, consilier judeţean şi a încurajat
familiile rămase pe drumuri în urma dezastrului din comună.
Se vor împărţi
ajutoare sinistraţilor.
I. VERMONT
Dimineata, Anul
XXVI.—No. 8409, Joi 22 Mai 1930
SONDA DELA RUNCU S’A STINS
Cauzele incendierii n’au putut fi aflate
PLOEŞTI,
19. — Situaţia la sonda No. 31 a soc. „Steaua Română“ din schela Scorteni-Runcu
continua sa fie neschimbata.
Am relatat
cum în cursul zilei de Sâmbătă în urma muncei depuse de locuitori, locuitorii
com, Scorteni şi cu ajutorul aparatelor de stins incendiile în petrol —
batalurile au putut fi stinse.
De asemeni
pericolul pentru comuna Scorteni pare a fi înlăturat.
Totuşi, ca
o măsură de prevedere, autorităţile menţin hotărîrile luate de a nu se face foc
în jurul gârlei Scortei, care trece prin comună şi pe care pluteşte încă păcura
ce se scurge de pe sub batauri.
Sonda No.
31, ca şi în prima zi, continuă să erupă ţiţeiu cu o presiune foarte mare.
COLOANA DE
FOC
Din această
cauză coloana de foc care se înaltă în văzduh are o inaltime de 70 — 80 metri.
După unele
calcule făcute de tehnicieni presiunea cu care erupe tiţeiul ar fi de 80 de
atmosfere iar debitul de tiţeiu care se consumă în 24 de ore ar fi de peste 100
vagoane.
Sgomotul
produs de erupţie este asurzitor şi se aude dela mare depărtare iar căldura
enormă ce radiază dela foc face imposibilă apropierea până la o distantă de 30—
40 metri de gura sondei.
ANCHETA
AUTORITĂŢILOR
Asupra
cauzelor cari au provocat incendierea sondei No. 31, în timpul erupţiei,
ancheta întreprinsă de organele regiunei miniere Mislea n’a stabilit încă nimic
precis.
D-nii ing.
Florin Dumitrescu, inspectorul regiunei şi ing. Cezar Ripeanu, şeful regiunei
Mislea care din primele momente ale incendiului au fost la fata locului au
ascultat o multime de tehnicieni şi lucrători cari au supraveghiat erupţia
ţiţeiului până în momentul când sonda a fosi incendiată.
Din
declaraţiile acestora, după cum am spus mai sus, nu s’a putut însă stabili dacă
incendiul a luat naştere în urma unui scurt circuit electric produs la firele
electrice din jurul sondei, sau dela scântei produse de lovirea unor pietre de
scheletul de fier al sondei.
ÎNCERCĂRI DE
STINGERE
Acum, atât
cei dela regiunea minieră cât şi tehnicienii societăţilor petrolifere au
început să studieze mijloacele de stingere a sondei.
Urmează să
se vadă dacă sonda va putea fi stinsă pe Ia suprafaţă sau se va întrebuinţa
mijlocul tunelului.
Mâine
dimineaţă va avea loc la inspectoratul minier din Mislea o consfătuire a
tehnicienilor societăţilor petrolifere din Runcu cu conducătorii
inspectoratului spre a se hotărî asupra mijloacelor de stingere a sondei No.
31.
★
Pagubele
cauzate până acum de erupţia incendiată, sunt enorme.
★
Am arătat
că, luând foc gârla de petrol care trece prin mijlocul comunei Scorţeni, 8
gospodării săteşti au fost distruse de incendiu.
Soc. Steaua
Română, proprietara sondei No. 31, a hotărât ajutorarea sinistraţilor pentru
a-şi putea reface gospodăriile mistuite de flăcări.
I. VERMONT
Un
comunicat al ministerului de Industrie şi comerţ
Privitor la
aprinderea sondei No. 31 din schela Runcu aparţinând soc. Steaua Română”,
ministerul de industrie şi comerţ ne comunică următoarele :
In ziua de
15 Mai la sonda No. 31 soc. „Steaua Română”, care era în erupţie închisă, din
cauza marei presiuni a gazelor, a explodat coloana de burlane omorând un
lucrător si rănind trei ingineri.
Erupţia
liberă de cca. 100 vag. ţiţei pe zi şi nisip în mare cantitate ce a urmat, au
rupt pentru moment barajele de reţinere ale ţiţeiului inundând gârla care trece
prin satul Scorţeni. Concentrându-se numeroase echipe de lucrători, foarte
curând barajele au fost restabilite, astfel că ţiţeiul a fost iarăşi oprit de a
mai curge prin sat.
O SCÂNTEIE
NENOROCITĂ
A doua zi,
1 Mai , din cauza unei pietre aruncate de sonda si care a cazut peste un stâlp
de fer din vecinătate, s’a produs o scântee, care a incendiat un copac stropit
cu ţiţei în timpul erupţiei şi care era în imediata apropiere a acestui stâlp.
De aci
focul s’a propagat la sondă, care a exploadat, continuând să ardă cu extremă
violenţă. Imediat focul s’a comunicat şi la batalele cu ţiţei formate de baraje.
Deşi numai
la 1 1/2 kilometri, satul Scorţeni a fost pentru moment salvat, focul
oprindu-se la acele baraje.
OPERA UNUI
INCENDIATOR
Cu toate
măsurile luate, însă, în sat, de autorităţile miniere şi de jandarmerie de a se
stinge focul prevenind aprinderea ţiţeiului care se fixase pe malurile gârlei,
totuşi, in dimineaţa zilei de 17 Mai la orele 3, o mână criminală sau un inconstient
a dat foc gârlei in dreptul satului. Focul s’a întins cu repeziciune pe gârlă
in jos in mijlocul satului. Urmările acestui incendiu au fost distrugerea unei
cazarme pentru lucrătorii soc. Româno-Americană si a trei gospodării din ale
locuitorilor, iar altor trei locuitori le-au fost distruse unele dependinţe şi
gardurile precum şi pomii din lungul gârlei.
După câteva
ore focul a fost stins de pompierii veniţi din Ploeşti şi locuitorii satului.
In sat n’a
fost nici o victimă omenească.
In schelă,
actualmente, ard gazele şi ţiţeiul ce erup din sondă, formând o coloană de foc
de cca. 40-50 metri înălţime.
S’au luat
măsurile necesare pentru stingerea focului şi captarea ţiţeiului, urmând ca
după aceasta să se procedeze la oprirea sondei pentru a reface instalatiunile
distruse de incendiu.
Opinia, mai
1930 (Anul 26, nr. 6893-6915), 18.05.1930
FOCUL DE LA
RUNCU ia proporţii catastrofale
Ploeşti
17.— Focul dela Runcu se întinde îngrozitor.
S’au aprins trei
noui rezervoare. Toată regiunea este o mare de foc, coloanele de flăcări
atingând înălţimea de 60 metri.
1000 de lucrători
au fost aduşi pentru oprirea dezastrului.
★
Populaţia
din Scoţeni a început să evacueze casele.
Au fost
părăsite sala cinematografului şi casa preotului din Scorţeni.
Locuitorii
au construit un zid pentru scurgerea ţiţeiului. Primarul a cerut noui ajutoare.
Până acum
pagubele se urcă la zece milioane lei. Dar pericolul se întinde, focul ia proporţii
catastrofale. Nu se ştie exact numărul victimelor
Opinia, mai
1930 (Anul 26, nr. 6893-6915), 21.05.1930
Curioase
fenomene naturale au stins sonda dela Runcu - Scorţeni
Ploeşti 20—
Sonda No. 31 dela Scorţeni-Runcu, s’a stins ieri dupa amiază, în împrejurari
curioase.
La un
moment dat, terenul s’a zguduit pe o rază de câţiva km ; apoi s’a prăbuşit
chiar lângă sondă. Pământul a căzut în gura sondei şi flacăra s’a stins brusc.
Orce
pericol pare evitat.
Numeroşi tehnicieni lucrează la normalizarea locului.
Sonda nr. 31 Viitorul
Mislea a fost sapata in anul 1930 la o adancime de 933 metri.
Sonda nr. 30 Gallia
Bustenari a fost sapata in anul 1930 la o adancime de 910 metri.
Sonda nr. 71 11 Iunie
Bustenari a fost sapata in anul 1930 la o adancime de 848 metri.
