Arnold Heim photos - Filipesti

TH-Bibliothek Zürich Bildarchiv

Fotograf Heim, Arnold

Filipesti, 08.06.1926

Schela de Productie Petroliera Moreni

''Munca, 22 Martie 1985, nr. 8789

SCHELA DE PRODUCŢIE PETROLIERĂ MORENI

TOATE SONDELE AU REINTRAT ÎN CIRCUITUL PRODUCTIV

Sîntem în perimetrul de lucru al brigăzii I Filipeşti-Schela de Producţie Petrolieră Moreni. Pe drumul ce şerpuieşte printre sonde e linişte, cerul e senin, albastru, pămîntul miroase a reavăn încît cu greu poţi să accepţi, că natura asta darnică a putut fi cu puţin timp în urmă atît de aspră.

Ajungem împreună cu Vasile Micu, preşedintele sindicatului, la sonda 986 MP* — unde era să se producă erupţia.

— O erupţie am văzut numai în filme ...

— In primul moment, cînd sonda a perfo­rat şi a început să sufle pe o rază de 50 de metri, s-au speriat şi ei, sondori cu multă experienţă. Erupţia putea să se producă dintr-un moment în altul. Un ventil nu fusese complet închis, gazele ieşeau din zăcămînt cu presiune. Săreau scîntei. Sonda era in pericol.

— Totul a fost adus la normal în mai puţin de 4 ore. Pămîntul ăsta care ne chinuie, lucrăm pe o zonă dificilă ca presiune, ne poate face oricînd o asemenea „surpriză“. Ne-am adunat puterile şi am salvat sonda — „povesteşte “ destins maistrul Ion Bănaru.

Pentru a salva sonda şi a aduce totul la normal, au lucrat în noaptea aceea cu vînt şi ger oamenii din formaţiile sondorilor şefi Mircea Ionescu şi Ion Ciuşdel, sub îndrumarea directă a inginerului Constantin Bunea, directorul tehnic al schelei şi a inginerului Mihai Iorgandopol.

Cei cu care vorbesc despre „eveniment“, reproduc cu fidelitate cum s-a lucrat, ei despre ei au puţine cuvinte de spus. Emoţiile, tensiunea, greul, fac meseria asta „bărbătească“, cum spunea, cinstit, curat, sudorul Călin Gheorghe.

Privindu-le mîinile asprite de sare şi ger, am înţeles mai mult decît din puţinele şi modestele lor cuvinte că eforturile de a scoate din adîncul pămîntului cît mai mult ţiţei fac parte din confruntările prin care petroliştii îşi fac, zi sau noapte, fără preget, datoria.

In ianuarie, din cauza zăpezilor şi gerurilor puternice au fost, realmente, scoase din circuitul productiv al schelei 173 sonde. Deficitul : minus 300 tone ţiţei zilnic. In etapa a doua, după 10 februarie, rămăseseră neintrate în funcţiune 77 de sonde izolate şi slab productive. Actualmente se lucra intens pentru recuperarea ultimelor 11 sonde afectate de intemperii. La sondele 374 L** şi 156 L*** se făceau operaţii de curăţire. Sonda 653 L**** necesita o nouă frezare, iar la sonda 307 CM se făceau adiţionări. Pentru toate cele 11 sonde s-au întocmit programe cu măsuri ferme ce vizează recuperarea tuturor sondelor slabe şi inactive, prin care se mai pierd „la zi“ 8,5 tone ţiţei. Dincolo de măsuri (bune şi prompte) faptele oamenilor stau mărturie a eforturilor susţinute de a reda circuitului productiv fiecare sondă, de a creşte gradul de utilizare a întregului fond existent, pentru optimizarea regimului tehnologic de funcţionare a acestora.

„Sonda 396*****, Dealul Batrîn, are un debit mare. O singură zi înseamnă 345—350 tone ţiţei, minus sau plus in productia fizica a schelei. Iată de ce, înlocuirea echipamentelor de fund am făcut-o intr-o singură zi in loc de două, cum se face de regula. Acum, cind ni se cere un efort maxim, nu putem pierde nici o tonă de ţiţei“, arata Ion Vladoiu, sondor şef.

Acţionind în spiritul programului privind realizarea planului la producţia de ţiţei pe anul 1985, la Schela Moreni s-a intervenit prompt, energic, s-a lucrat şi se lucrează cu răspundere muncitorească.

Aşa cum relatau sondorii fruntaşi Gheorghe Radu, Gheorghe Perişan, sondorul şef Ion Petre şi alţii, pentru reducercea timpului, şi implicit a pierderilor de ţiţei datorate intervenţiilor, la 80 sonde se introduc pompe cu cilindru lung şi piston mecanizat, a început executarea celor 60 retrageri şi adiţionări, la strate superioare productive, se extinde injecţia cu aburi în sectoarele Cricov şi Tuicani.

— Comitetul sindicatului, preciza Vasile Micu, — a pus un deosebit accent pe mobilizarea grupelor sindicale la întărirea ordinii şi disciplinei, pe generalizarea iniţiativei muncitoreşti : „Fiecare sondă exploatată la parametri maximi“, pe aplicarea propunerilor făcute în adunarea de dare de seamă anuală a sindicatului şi a programului de măsuri geologo-tehnologice aprobat de consiliul oamenilor muncii. De la 1 ianuarie pînă în prezent am aplicat astfel 326 măsuri, care ne-au asigurat un plus de 13 000 tone ţiţei ; în primele 10 zile din luna martie am aplicat 82 măsuri prin care am sporit producţia fizică cu 2 250 tone ţiţei.

Sînt fapte prin care petroliştii dintr-un tradiţional oraş al aurului negru, descoperă zilnic resursele subpămîntului şi, totodată, luminile din înaltul unei vocaţii aspre, tenace, bărbăteşti, ce a unit prin istorie petroliştii intr-un puternic detaşament muncitoresc.

Paula IORDACHE''

*Sonda nr. 986 MP Cervenia Filipesti a fost sapata in anul 1982 la o adancime de 1605,5 metri.

**Sonda nr. 374 L Moreni Sud a fost sapata in anul 1979 la o adancime de 330 metri.

***Sonda nr. 156 L Moreni Sud a fost sapata in anul 1980 la o adancime de 300 metri.

****Sonda nr. 307 CRM Moreni Sud a fost sapata in anul 1930 la o adancime de 1618 metri.

*****Sonda nr. 396 MP Viforata a fost sapata in anul 1983 la o adancime de 1460 metri.

Bogăţia ţărei noastre: Petrolul

''Ziarul Stiintelor şi al Călătoriilor,

ANUL XXXII No. 23.

5 Iunie 1928

Bogăţia ţărei noastre: Petrolul

Cu toate că existenţa petrolului era cunoscută din cele mai vechi timpuri, exploatarea petrolului n'a început decât prin anul 1857, când colonelul Dracke, în Pensilvania (Statele Unite), a răsbit primul puţ productiv, la adâncimea de 48 metri. Valoarea celor 3.818.000 vagoane de titei extrase din subsolul tarii noastre, socotita după pretul titeiului din anii respectivi, când s’a extras porţiunile ce formează acest total, este de 31 de miliarde lei, care în hârtii de câte 1000 lei ar face un teanc inalt aproape cât vârful muntelui Omul.

In Rusia petrolul era cunoscut din cele mai vechi timpuri. Călătorul Marco-Polo, povesteşte că locuitorii din Baku (actualmente importantă regiune petroliferă a Rusiei), vindeau în Asia Mică, un ulei mineral care nu putea fi altul decât petrolul.

Primele începuturi ale exploatărei petrolului la noi în ţară, datează din anul 1856, Pe atunci petrolul se extrăgea din puţuri primitive şi servea numai la unsul roţilor şi la cătrănitul lemnelor, spre a nu putrezi. Cu timpul, printr’o distilaţie primitivă, se reuşi să se extragă din el un produs care se ardea în lămpi. Atunci a început ca petrolul să aibă mai multă căutare şi s’au făcut numeroase puţuri de exploatare în regiunile Glodeni (Dâmboviţa) şi Băicoi (Prahova).

Cu cât necesitatea petrolului de iluminat se simţea mai mult, cu atât exploatarea ţiţeiului lua o desvoltare mai mare, însă sistemul de extracţie rămăsese tot puţurile.

Prin anul 1880 technica descoperind în ţiţeiu şi alte produse afară de petrolul lampant, exploatarea începe să intereseze şi capitalurile străine. Astfel, pentru prima oară, se formează o societate străină cu capital Austro-Ungar, care începe exploatarea în regiunea Câmpina. Această societate instalează prima sondă mecanică.

Atrase de perspectiva beneficilor mari, noui capitaluri străine fură învestite în industria petrolului. Se construesc rafinerii mari cu cele mai moderne instalaţiuni. Treptat s’au descoperit noui regiuni petrolifere, astfel că astăzi avem în ţara noastră, următoarele regiuni :

Moreni (jud Prahova) este situat în şesul Munteniei lângă apa Cricovului. Morenii a fost şi va mai fi încă mărgăritarul regiunei noastre petrolifere. Din această regiune se scoate zilnic cam 40 la sută din totalul producţiei ţărei.

Filipeşti de pădure (Prahova) este schela care leagă Morenii de Băicoi; dar din cauza dificultăţilor de săpare a fost lăsată în părăsire. Totuşi mai produce încă 0,3 la sută din producţia totală a ţărei. Dacă cantitatea totală de ţiţei extrasă din România dela 1838 până la începutul anului 1928 ar fi vărsată în lacul Cahul din Basarabia, l-ar acoperi pe o grosime de 60 centimetri. Aceeaşi cantitate de ţiţei dacă ar fi aşezată într'un rezervor cilindric cu diametrul de 1 km., acel rezervor ar trebui să aibe înălţimea de 50 metri.

Câmpina (Prahova), una din cele mai vechi schele, merge spre declin zăcămintele de tiţeiu fiind epuizate. Apogeul acestei regiuni a fost prin anul 1909, când violentele erupţiuni de ţiţeiu ale sondelor din Câmpina aruncau afară mii de vagoane. Astăzi Câmpina nu mai produce decât 1,8 la sută din productia tărei.

Buştenari (Prahova) se subîmparte în mai multe schele : Călinet, Burloiu, Telega, Grâuşor, Mislişoara, Făget şi Stejar. Această regiune petroliferă a fost adevăratul Eldorado al întreprinderilor mici. Sute de capitalişti au exploatat şi exploatează schelele din Buştenari, unde ţiţeiul se găseşte Ia adâncimi mici (100—300 m.) Buştenarii produc 4 la sută din producţia totală a ţârei.

Ceptura (Prahova) este o regiune nouă aşezată în partea de Est a judeţului, la Vest de Mizil, lângă comuna Urlaţi. Această regiune este în floare, producând 6 la sută din producţia totală a tărei.

Runcu şi Chiciura sunt situate la Sud-Est de Buştenari şi au o producţie de 8 la sută din producţia totală a tarei.

Băicoi şi Ţintea sunt situate la Sud de Buştenari şi la Est de Moreni. Aceste regiuni au aproape aceeaşi vechime ca şi Câmpina. Stratele de tiţei fiind şi aci secătuite, ele merg spre declin, nemai producând decât 6 la sută din producţia totală a tărei.

Bordeni-Recea este o regiune slab productivă cu 0,3 la sută din producţia tărei. Mai sunt în Prahova şi regiunile Copăceni, Drăganeasa, Udreşti şi Păcureşti cari împreuna au 0,5 la sută din producţia totală a tarei.

Ochiuri (Dâmbovita), situat la 10 km. spre Est de Târgovişte, este o regiune din care se scoate zilnic 13 la sută din producţia totală a tărei.

Gura Ocniţei (Dâmbovita) este situat între Ochiuri şi Moreni. Deţine al doilea loc, având o producţie de 17 la sută din producţia totală a ţărei.

Arbănaşi (Buzău), are o producţie constantă de 3 la sută din producţia tărei.

In Moldova avem în jud. Bacău, regiunile : Zemes, Solont şi Moineşti cari împreună produc 1.6 la suta din producţia totala a tărei.

Adâncimea la care se găseste ţiţeiul, variază după regiune. Astfel după cum am văzut, la Buştenari se găseşte la suprafaţă pe când la Filipeşti se găseşte între 1600 şi 1200 metri. Actualmente în multe regiuni din ţara noastră se exploatează terenuri până Ia 1500 metri, în căutarea de noui straturi petrolifere. Astfel în regiunea Moreni, avem sonde la 1400 metri cari produc prin erupţie, câte 20 vagoane pe zi.

Cea mai productivă sondă din tara noastră a fost sonda No. 1 „Colombia“, din regiunea Moreni. Această sondă a produs cantitatea enormă de 42.800 vagoane ţiţeiu. Dacă. aceste vagoane ar fi aşezate cap în cap, în linie dreaptă, ar face un şir lung dela Bucureşti până la Botoşani.

Valoarea acestui ţiţei ar fi actualmente un miliard lei.

Se întâmplă de multe ori însă, ca sondele să nu dea rezultate şi în loc de titei să întâlnească apă sărată, care în unele cazuri este eruptivă. Astfel în Regiunea Filipeşti s’a întâlnit la o sondă, în anul 1914, la adâncimea de circa 200 metri un strat eruptiv de apă caldă care a făcut erupţie timp de câteva luni, temperatura apei fiind de 80 grade.

Alte dăţi din cauza gazelor emanate şi o scânteie, o explozie urmează iar după ea incendii grozave. Ilustratia noastră de pe copertă, reprezintă incendiul dela Moreni isbucnit acum o săptămână şi pentru stingerea căruia se lucrează din răsputeri.

A. V. Leeca''

Fenomene caracteristice din exploatare petrolului

 I. Eruptiunile de petrol si gaze – In majoritatea cazurilor atunci cand sonda a atins un zacamant de titei la o adancime oarecare, in interiorul pamantului, lichidul se urca pe coloana si poate fi extras, fie prin pompare, fie prin lacarire cu ajutorul unui burlan numit lingura.

Se gasesc si sonde, care in loc de titei exaleaza numai gaze. Acestea insotesc de obiceiu titeiul in toate sondele productive. Exceptional, am putea zice ca 10-20% din sondele productive erup la inceput, adica arunca singure lichidul negru pe gura sondei.

E foarte interesant aspectul unei sonde eruptive. Din turnul sondei tasnesc nori de titei de culoare neagra sau cafenie, ridicandu-se panala 50 sau 100 m. In regula generala coloana de lichid este impedicata de a se inalta prea sus pentru a nu risipi productia.

In acest scop un corp de tuciu enorm numit linsa, este asezat in turnul sondei la o inaltime de 5 – 7 m. deasupra gurii putului. Coloana de titei intalnind aceasta jumatate de sfera se imprastie si lovindu-se de acoperisul turnului, titeiul se scurge in urma in interiorul sondei, de unde prin jgheaburi este condus la bataluri si rezervoare.

In apropiere de 30 – 50m. dela sonda, chiar pe timp linistit, se simte o ploaie fina de titei. Nu e de mirare, ca la aceasta distanta, gulerile si mansetele sa devie pestrite. Cand bate insa un vant catre oras, cum se intampla adesea in Campina, acei, care din intamplare au rufe intinse pe afara pentru uscat, cunosc efectele eruptiei, dupa stropitul total al rufelor cu pete negre, chiar daca sonda se afla la o distanta de 3 sau 4 kilometri.

Locuitorii din vecinatate banuesc eruptiile de titei sau gaze dupa sgomotul lor, asemanator unui huruit inadusit, insotit de nenumarate si puternice troznituri, usor de auzit dela distanta de zeci de kilometrii.

In primul moment al deschiderii zacamantului eruptiile sunt foarte violente.. Daca gaura de sonda este plina cu apa, chiar daca coloana de apa este de 700 – 800 m, ea este in intregime aruncata afara impreuna cu aparatele de sapa, care au adesea o greutate de 5000 kgr. Prajinile de fier cu un diametru de 30 m.m., de care atarna aparatele de sapat in timpul aruncarei sunt facute ghem si incolacite: Daca linsa de aparare nu s’a pus la timp, capul turnului de sonda este distrus si aruncat impreuna cu celelalte aparate.

De notat este faptul, ca aproape nici o data eruptiuniile nu tin continuu. Mai rar ca durata lor sa fie de doua sau trei saptamani fara intrerupere. Dupa prima furie eruptiuniile se fac cu intermitenta. Sunt sonde din care titeiul curge la intervale de 20, 15, 3 sau 5 minute cu absoluta regularitate. Pentru fiecare perioada cantitatea de titei ce curge este aceeas, cat timp eruptiile se suced cu regularitate.

Cantitatiile de titei captate din sondele eruptive au atins cifre de necrezut mai ales in tara noastra. Este cunoscuta sonda Societatii Columbia dela Moreni*, care pana in prezent a erupt peste 40.000 vagoane in valoare de circa 30 milioane de lei.

O sonda care n’a costat mai mult de 200.000 lei dadu o productie de 30 de milioane si facu ca actiuniile acestei societati sa se ridice dela 250 lei bucata valoare nominala la 2660 lei ! Totusi cati Romani intind mana norocului pentru a plasa ceva si din capitalul lor national in exploatarea petrolului ?!

In Romania aceasta a fost sonda cea mai bogata. Dintre celelalte tari singur Mexicul a avut o sonda care a intrecut pe aceasta, dand enorma cantitate de peste 100.000 vagoane.

De unde este mult curge si pentru altii. In regiunea Moreni, ca si la Campina, mare parte din titeiul imprastiat prin eruptive se infiltreaza in pamant si prin prundul de la suprafata se scurge in proprietatiile vecine.Proprietarii, in de obste tarani, facand puturi pe bucatiile lor de pamant, extrag acest titei, si-l vand la randul lor rafinorilor.

Eruptiunile de titei se explica prin inmagazinarea gazelor. Gazele se produc in interiorul pamanatului in zacamantul de titei in urma combustiunii lente a materiilor vegetale sau animale din care se pretinde ca s’ar fi format petrolul. Ele stau sub o mare presiune, care scade cu cat se exaleaza mai multa cantitate din ele in timpul exploatarii, asa in cat o regiune veche din care s’a extras un sir mai mare de ani titei bogat in gaze, nu mai poate avea sonde eruptive.

Inainte de eruptia titeiului pana in momentul in care gaura de sonda a atins zacamantul de titei se intalneste de multe ori o serie de straturi de apa, dintre care unele sunt arteziene. Aceste ape trebuesc izolate prin coloane de tabla ermetice ca sa nu poata ajunge la titei si sa-l impiedice, prin contrapresiune, de a esi la suprafata. Prin aceasta operatiune, apa inchisa in dosul coloanei ermetice, daca e arteziana poate sa iasa afara. Titeiul va erupe prin interiorul coloanei. In astfel de cazuri una si aceeasi sonda erupe in acelasi timp apa si titei, fara ca lichidele sa se amestice intre ele. De ex. Sonda No. 16 a Concordiei la Runcu**.

Eruptiuni linistite au loc in cazurile cand titeiul in loc sa se ridice cu furie la mari inaltimi, se urca la anumite intervale de timp numai pana la gura burlanului peste care se revarsa ca un isvor. In asemenea cazuri titeiul se poate capta mult mai usor fara risipa.

II. Eruptiunile de nisip si bolovani – Multi exploatatori s’au deceptionat, atunci cand punand sonde pentru pacura au intalnit in locul eruptiei de pacura eruptii de nisip si bolovani.Sunt societati ca Galo-Romana, care au pierdut intreg capitalul in urma cheltuielilor facute cu astfel de sonde. O sonda a acestei societati la Ditesti langa Filipestii-de-targ*** a inceput sa arunce nisip si bolovani de la adancimea de 200 m. Locuitorii din Ditesti la circa 4 km. distanta de sonda nefiind obisnuiti cu sgomotul eruptiuniilor, mai ales in timpul noptii, s’au trezit din somn speriati si numai cu greu s’au putut linisti.

Putem afirma ca aceasta sonda a dat cea mai mare cantitate de nisip dintre toate sondele asemanatoare din tara. Intreaga instalatiune de sapat si toate masinile erau acoperite in total cu nisip. Cantitatea de nisip aruncata in jurul sondei s’a calculat la circa 4000 m.c., aproape un deal de nisip.

O data cu nisipul ies si bolovani din sonda, rupti de sigur de pe peretii netubati ai gaurii. Pietrele sunt aruncate cu atata furie in cat isi micsoreaza cu mult volumul prin presiune in timpul trecerii prin gaura de sonda. Inaltimea la care erau aruncati bolovanii trecea de 200 m.

Efectele eruptiuniilor de nisip sunt si mai puternice ca acele ale eruptiuniilor de titei. Turnul a fost complect distrus, toate aparatele impreuna cu coloana de apa aruncate afara din sonda, iar peretii coloanei de 400 m.m. ca diametru cu care fusese tubata sonda, s’au ros prin frecare pana au ajuns la dimensiunea unei foite de tigara.

Eruptiuniile de nisip au aceiasi explicatie ca si cele de titei, adica acumularea gazelor, ajunse in stratul de nisip cu timpul din regiuniile inferioare in care s’au format odata cu titeiul. In toate regiunile pacura groasa se gaseste in straturile inferioare, pe urma vin straturile cu titei usor, de multe ori chiar de calitatea celui din Campeni-Bacau, care poate arde direct in lampa si in fine mai sus gazele. Aceasta insa numai in regula generala.

Sonda din Ditesti a fost adancita pana la 600 m. totusi ea n’a dat nici o productie.

III. Eruptiuni de apa fierbinte. – Inca un fenomen curios pentru sondele de petrol este eruptia de apa fierbinte, cum este cazul la Filipestii-de-padure. Sonda care erupe mai puternic este No. 10 a Societatii ‘’Astra Romana’’****. Adancimea dela care vine apa e de 1199 metri pe coloana de 175 m.m. diametru. Eruptia a inceput la data de 24 Octombrie 1913 si continua si in prezent. Cantitatea de apa ce sonda o arunca zilnic este de circa 100 de vagoane.. Apa contine mari cantitati e sare si urme de iod. Violenta eruptiilor se poate judeca dupe sgomotul lor, care se aude la zeci de kilometric si dupa efectele ei. Turnul sondei este complect distrus. Linsa, enormul corp de fonta, care serveste sa impedice eruptiuniile la inaltimi mari a fost complect gaurita si aruncata. La gura sondei s’a format prin depunere un mare crater de sare. Sarea e raspandita panala 500 m. de jur imprejurul sondei. Toti pomii din vecinatate au fost distrusi de apa fierbinte, care are o temperatura de 60°-70°.

O alta sonda, cu aceleasi efecte, este acea a societatii Steaua Romana No. 3***** din aceiasi localitate. Adancimea sondei este de 1069 m. si coloana cu care este tubata gaura  este 255 m.m. diametru. Eruptia a inceput la 5 Decembrie 1913. Arunca la inceput circa 100 vagoane apa sarata. In ultimul timp atat cantitatea cat si temperatura apei a inceput sa mai scada si odata cu aceste scaderi s’au aratat urme de pacura. La 19 Decembrie arunca si bucati solide de parafina, iar la 22 Decembrie eruptia din interiorul coloanei s’a oprit, ivindu-se gaze si pacura printre coloane.

Faptul ca prima sonda sapata de Astra Romana in aceasta regiune a dat prin eruptiuni la inceput peste 100 vagoane de titei pe zi, fara sa fi intalnit mai sus ape termale ; iar pe de alta parte, fenomenele din sonda precedenta care arata titei intre coloane, indata dupa incetarea eruptiuniilor de apa, ne da convingerea unei probabile treceri a stratului de titei si chiar a tubarii lui.. Ar rezulta, ca apa fierbinte se afla sub stratul de titei la o mica distanta. Adica, regiunea ramane tot una din cele mai bogate cu titei, insa lucrarea trebuie condusa mai cu atentiune, in special cand se executa cu curent de apa, pentru ca atunci titeiul se afla pus sub presiunea unei coloane de apa de peste 100 atmosfere.

Temperatura de 60°-70° a stratului este temperatura pamantului in adancimile unde zace apa. Nu e nevoie ca apa sa vie prin crapaturi din adancimi necunoscute. La adancimea de 1200 m. temperatura, conform gradientului geotermic, socotind 1° grad de fiecare 30 m. se ridica la 36°-37° numai. Trebue insa sa luam in consideratie, ca apa vine din anticlinal, deci din partea mai ridicata a stratului. Acelasi strat poate ajunge in sinclinal la adancime de peste 2000 m. si poate 3000 m.

Apa din anticlinal poate fi incalzita prin urmare de apa mult mai fierbinte din sinclinal, care devenind mai usoara si capatand vapori se ridica catre anticlinal, prin porii nisipului, infierbantand-o intocmai cum se face fierberea intr’un vas pus la foc.

Se spera ca, inaintand mai adanc, sub aceasta panza de apa sa se intalneasca noi zacaminte de titei.

IV. Incendiile sondelor eruptive de titei si gaze. – Sonda cu cele mai multe eruptiuni, care luand foc, a ars un timp indelungat, este sonda Concordiei de la Moreni******. Aceasta sonda erupea inainte de ardere 150 vagoane de titei pe zi, umpland atmosfera dinprejur cu gaze.

Se presupune, ca focul ar fi pornit de la sonda Colombiei No. 2, prin aprinderea gazelor venita in contact cu o schintee, produsa de un intrerupator de lumina electrica. Batalele si sondele prinprejur incendiate, au comunicat focul Concordiei.

Toate mijloacele de stingere incercate n’au dat rezultat, caldura mare nepermitand o apropiere de cat de 100 m.cu ajutorul aparatorilor de asbest.

Un batalion de pompieri a lucrat la facerea transeelor de apropiere. In cele din urma s’a bombardat gura sondei cu 45 de proiectile in scopul turtirei burlanilor la gura, dar tocmai atunci intamplator arderea deveni mai puternica.

S’a  proiectat apoi saparea unui tunel la o adancime de circa 8 m. langa sonda in scopul turtirei coloanelor sau pentru a le pune in comunicatie cu un conduct lateral, asa fel in cat sa inceteze eruptia.

Abia se incepuse lucrarea si eruptia s-a oprit brusc, astupandu-se gaura cu un dop puternic de nisip, dupa 16 zile de ardere.

Aspectul unei sonde eruptive incendiate e maret. O coloana de foc, care tasneste in sus, in directiune verticala, la inaltime de 50 -100 m. lumineaza imprejurimile pana la 3 – 4 kilometri, asa de bine ca poti citi un jurnal cu usurinta, iar caldura se simte la o distanta mai mare de 200 metri.

Cand sonda erupe numai gaze, atunci focul lumineaza si mai viu, se vede de la distanta si mai mare, neproducandu-se fum negru. Sonda cu gaze No. 26******* a societatii <Regatul Roman> de la Moreni, luind foc in urma unui traznet a ars timp de o saptamana ca o nebuloasa vizibila numai noaptea.

O sonda eruptiva in flacari a societatii Steaua Romana in Tintea, care ameninta aprinderea a o serie de sonde apropiate productive, a fost stinsa dupa o munca de 3 zile prin intrebuintarea sacilor cu nisip uzi. Construindu-se baricade cu ast-fel de saci si reusindu-se a se apropia de gura sondei s’a putut stinge focul prin aruncarea sacilor uzi deasupra ei.

O sonda eruptiva incendiata demna de privit a fost si sonda societatii Traian din Valea Prahovei in Poiana.O noapte intreaga o coloana de foc inalta de 150 m., cat dealul Pitigaia, arunca lumina asupra intregului oras Campina, adunand pe malul Prahovei, feeric luminat, o multime de spectatori.

Eruptia fiind violenta si timpul linistit,coloana de foc era perfect cilindrica si verticala.Numai o parte, cam un metru distanta de la gura, focul era aproape intrerupt, acolo nu se vedea flacara. Iuteala cea mare a gazelor, in momentul esirii din gaura de sonda, face ca oxigenul sa nu patrunda in cantitate suficienta in aceasta parte.

Incendiile sondelor au ca efect in foarte multe cazuri si ardere de oameni. Rar cand se intampla insa sa arda la petrol prin ardere mai mult de 3 – 6 oameni. Cand in minele de carbuni au loc explozii si aprinderi de gaze, se intampla ca de odata 300 – 500 oameni sa cada victime. Exploatarea petrolului este insa departe de pericolele ce insotesc exploatarile de carbuni. Dintre toti lucratorii mineri, acei de petrol au viata cea mai buna, acestia respira aer curat., traind in acelasi timp la suprafata pamantului, la lumina zilei, nu sub pamant la lumina slaba a lampii fara aer suficient, si amestecat cu praf. Numai neobisnuinta face sa se creada ca la sondele de petrol sunt pericole mai mari ca la celelalte mine. Pagubele produse de incendii, sunt cate odata foarte mari. Sonda Concordiei in urma incetarii eruptiei n‘a mai putut fi pusa in functiune, in schimb sonda Columbiei din apropiere este aceea, care a incasat 30 de milioane lei in locul Concordiei.

Cauzele incendiilor nu s’au putut nici o data stabili cu preciziune. Ori in ce caz ele au loc in majoritatea cazurilor cand atmosfera este plina cu gaze. O schinteie produsa, fie printr’un circuit electric scurt, prin o ciocnire a lingurii de burlan, in timpul lacaritului, o frana incalzita, un lagar infierbantat prin lipsa de unsoare, si de multe ori neglijenta ( fumatul in zona periculoasa ) dau nastere la incendii.

Eruptile si incendiile in general sunt periculoase mersului normal al exploatarii, totusi insa ele stau in legatura stransa si nedespartit.

Doctor-Inginer V.Iscu********

Campina, 31 Ianuarie 1914

Lucrare publicata in Natura, Revista Stintiifica De Popularizare, Anul IX, 1913-1914. 

*sonda 1 COL Moreni Sud sapata in 1912 la o adancime de 633 de metri

**sonda 16 Concordia Bustenari sapata in 1913 la o adancime de 306 metri.

***sonda 3 Galia ROM sapata la o adancime de 560 de metri.

****sonda 10 AR Silistea sapata in 1913 la o adancime de 1192 metri.

*****sonda 3 STR Silistea sapata in 1913 la 1060 de metri.

******sonda 3 CC COL Moreni Sud sapata in 1912 la o adancime de 650 de metri.

*******sonda 26 M AR Moreni Sud sapata in 1908 la o adancime de 272 de metri.

********profesor definitiv la catedra de Industria, comerţul şi legislaţia petrolului. Doctor inginer de mine de la Academia din Freiberg şi de la Scoala Tehnică din Dresda, numit conferenţiar cu titlu provizoriu prin Decizia Ministerială nr.16.524, din 15 iunie 1916, conferenţiar definitiv prin Decret Regal nr.2163, profesor definitiv prin Decret Regal nr.2163, din 1 Aprilie 1920.

Unirea oil well gusher at Filipesti

Oil well No. 4 RCOL UN Bana from Filipesti spud in 1912 at 587 meters.

Romanian oil industry

Creditul Minier oil refinery.

 Oil wells in Schela Mare, Moreni.

 Campina oil wells.

Oil wells at Cricov, Moreni.

 Wooden derrick at Moreni.

 Gura Ocnitei oil field.

 Oil well in drilling.

Oil wells at Filipesti, Prahova.

Oil wells at Cricov, Moreni.

Oil wells with number 1 drilled on Gura Ocnitei-Moreni-Piscuri-Filipesti

Oil wells with number 1 drilled by the petroleum companies and independent entrepreneurs on the commercial field Gura Ocnitei-Moreni-Piscuri-Filipesti

1 A B AR Moreni Bana – Spud date 1/1/1911 – TD 391m

1 A RCOL UN Moreni Sud - Spud date  1/1/1927 – TD 585m

1 AR Moreni Bana - Spud date  1/1/1911 – TD 195m

1 AR Moreni Nord - Spud date unknown – TD 413m

1 AR Moreni Sud - Spud date  1/1/1904 – TD 237m

1 Alpha Moreni Nord - Spud date unknown – TD 760m

1 Bis Cal Moreni Nord - Spud date  1/1/1942 – TD 438m

1 CC Cesianu Gura Ocnitei - Spud date unknown – TD 185m

1 CC Explorare Gura Ocnitei - Spud date 1/1/1937 – TD 102m

1 CC Gura Ocnitei Moreni Piscuri Filipesti - Spud date & TD unknown

1 CC IJ Filipesti - Spud date 30-11-1934 – TD 2100m

1 CC L Gura Ocnitei - Spud date unknown – TD 180m

1 CC Lazarescu Gura Ocnitei - Spud date 1/1/1916 – TD 234m

1 CC Rucareanu - Spud date 1/1/1902 – TD 380m

1 CC SCORT Gura Ocnitei - Spud date 1/1/1916 – TD 234m

1 CC SI Gura Ocnitei - Spud date unknown – TD 418m

1 CC SII Gura Ocnitei - Spud date 1/1/1903– TD 417m

1 COL Moreni Sud - Spud date 1/1/1912 – TD 633m

1 CRM B Ghirdoveni - Spud date 1/1/1929 – TD 944m

1 CRM Moreni Sud - Spud date 1/1/1918 – TD 454m

1 Calarasu Ciuf Moreni Nord - Spud date 1/1/1938 – TD 1094m

1 Cotinentala Moreni Sud - Spud date 1/1/1929 – TD 1237m

1 DR CR Bana Nord - Spud date 1/1/1923 – TD 860m

1 DR Moreni - Spud date 1/1/1929 – TD 892m

1 Galia Romana - Spud date 1/1/1925 – TD 362m

1 Guess Moreni Bana - Spud date 1/1/1926 – TD 1047m

1 IOP Moreni - Spud date 1/1/1924 – TD 964m

1 IRDP Cervenia - Spud date 1/1/1937 – TD 1109m

1 IRDP Gura Ocnitei - Spud date 1/1/1927 – TD 1601m

1 IRDP Moreni Sud - Spud date 1/1/1924 – TD 769m

1 Kenedy Jones Bana Nord - Spud date 1/1/1922 – TD 286m

1 L Moreni Sud - Spud date 1/1/1985 – TD 310m

1 MP Pleasa Gura Ocnitei - Spud date 1/1/1966 – TD 2004m

1 MP Razvad - Spud date unknown – TD unknown

1 MP Razvad - Spud date unknown – TD unknown

1 MPC Bana Nord - Spud date 1/1/1962 – TD 920m

1 Minerva Moreni Nord - Spud date 1/1/1927 – TD 986m

1 Mod Bana Nord - Spud date 1/1/1936 – TD 355m

1 Olea Moreni Sud - Spud date 1/1/1924 – TD 978m

1 P RA Moreni Sud - Spud date 1/1/1905 – TD 159m

1 PB Bana Nord - Spud date 1/1/1941 – TD 792m

1 PB Moreni Sud - Spud date 1/1/1925 – TD 914m

1 PR Moreni - Spud date 1/1/1927 – TD 899m

1 Petrolea Moreni Nord - Spud date 1/1/1924 – TD 881m

1 Petrolul Bana Nord - Spud date unknown – TD 445m

1 RA Moreni Nord - Spud date 1/1/1925 – TD 1146m

1 RCOL UN Moreni Sud - Spud date unknown – TD 612m

1 Reg ROM Filipesti - Spud date unknown – TD 530m

1 Ren ROM Moreni Nord - Spud date 1/1/1922 – TD 340m

1 Rev Sicle Bana Nord - Spud date unknown – TD 823m

1 Rev Sicle Moreni Nord- Spud date unknown– TD 860m

1 S AR Moreni Sud - Spud date 1/1/1907 – TD 237m

1 SOSP Cervenia - Spud date unknown– TD 362m

1 SP RA Moreni Sud - Spud date 1/1/1905 – TD 172m

1 ST N Piscuri - Spud date 1/1/1930 – TD 937m

1 ST RA Moreni Sud - Spud date 1/1/1916 – TD 714m

1 STR Bana Nord - Spud date 1/1/1937 – TD 1118m

1 STR Moreni Sud - Spud date 1/1/1912 – TD 888m

1 STR Moreni Sud - Spud date 1/1/1912 – TD 888m

1 Sarveg 90 Plina Gura Ocnitei - Spud date 26-10-1932 – TD 1158m

1 Sonda Moreni - Spud date 1/1/1925 – TD 1069m

1 Sospiro RA Moreni Nord - Spud date unknown – TD 362m

1 Subs ROM Moreni Sud - Spud date 1/1/1927 – TD 854m

1 UN Cometa Moreni Sud - Spud date 1/1/1937 – TD 1857m

1 UN Exp Moreni Nord - Spud date 1/1/1948 – TD 1483m

1 UN Gura Ocnitei - Spud date 1/1/1925 – TD 971m

1 UN Piscuri - Spud date 1/1/1929 – TD 952m

1 UN RCOL Moreni Nord - Spud date 1/1/1921 – TD 958m

Filipesti de padure oil well

Oil well at Filipesti de Padure in 1924