''Munca, 22 Martie 1985, nr. 8789
SCHELA DE PRODUCŢIE PETROLIERĂ MORENI
TOATE SONDELE AU REINTRAT ÎN CIRCUITUL
PRODUCTIV
Sîntem în perimetrul de lucru al brigăzii I
Filipeşti-Schela de Producţie Petrolieră Moreni. Pe drumul ce şerpuieşte
printre sonde e linişte, cerul e senin, albastru, pămîntul miroase a reavăn încît
cu greu poţi să accepţi, că natura asta darnică a putut fi cu puţin timp în
urmă atît de aspră.
Ajungem împreună cu Vasile Micu,
preşedintele sindicatului, la sonda 986 MP* — unde era să se producă erupţia.
— O erupţie am
văzut numai în filme ...
— In primul
moment, cînd sonda a perforat şi a început să sufle pe o rază de 50 de metri,
s-au speriat şi ei, sondori cu multă experienţă. Erupţia putea să se producă
dintr-un moment în altul. Un ventil nu fusese complet închis, gazele ieşeau din
zăcămînt cu presiune. Săreau scîntei. Sonda era in pericol.
— Totul a
fost adus la normal în mai puţin de 4 ore. Pămîntul ăsta care ne chinuie,
lucrăm pe o zonă dificilă ca presiune, ne poate face oricînd o asemenea
„surpriză“. Ne-am adunat puterile şi am salvat sonda — „povesteşte “ destins
maistrul Ion Bănaru.
Pentru a
salva sonda şi a aduce totul la normal, au lucrat în noaptea aceea cu vînt şi
ger oamenii din formaţiile sondorilor şefi Mircea Ionescu şi Ion Ciuşdel, sub
îndrumarea directă a inginerului Constantin Bunea, directorul tehnic al schelei
şi a inginerului Mihai Iorgandopol.
Cei cu care
vorbesc despre „eveniment“, reproduc cu fidelitate cum s-a lucrat, ei despre ei
au puţine cuvinte de spus. Emoţiile, tensiunea, greul, fac meseria asta
„bărbătească“, cum spunea, cinstit, curat, sudorul Călin Gheorghe.
Privindu-le
mîinile asprite de sare şi ger, am înţeles mai mult decît din puţinele şi
modestele lor cuvinte că eforturile de a scoate din adîncul pămîntului cît mai
mult ţiţei fac parte din confruntările prin care petroliştii îşi fac, zi sau
noapte, fără preget, datoria.
In
ianuarie, din cauza zăpezilor şi gerurilor puternice au fost, realmente, scoase
din circuitul productiv al schelei 173 sonde. Deficitul : minus 300 tone ţiţei
zilnic. In etapa a doua, după 10 februarie, rămăseseră neintrate în funcţiune
77 de sonde izolate şi slab productive. Actualmente se lucra intens pentru
recuperarea ultimelor 11 sonde afectate de intemperii. La
sondele 374 L** şi 156 L*** se făceau operaţii de curăţire. Sonda 653 L****
necesita o nouă frezare, iar la sonda 307 CM se făceau adiţionări. Pentru toate
cele 11 sonde s-au întocmit programe cu măsuri ferme ce vizează recuperarea
tuturor sondelor slabe şi inactive, prin care se mai pierd „la zi“ 8,5 tone
ţiţei. Dincolo de
măsuri (bune şi prompte) faptele oamenilor stau mărturie a eforturilor
susţinute de a reda circuitului productiv fiecare sondă, de a creşte gradul de
utilizare a întregului fond existent, pentru optimizarea regimului tehnologic
de funcţionare a acestora.
„Sonda 396*****,
Dealul Batrîn, are un debit mare. O singură zi înseamnă 345—350 tone ţiţei,
minus sau plus in productia fizica a schelei. Iată de ce, înlocuirea echipamentelor
de fund am făcut-o intr-o singură zi in loc de două, cum se face de regula.
Acum, cind ni se cere un efort maxim, nu putem pierde nici o tonă de ţiţei“,
arata Ion Vladoiu, sondor şef.
Acţionind
în spiritul programului privind realizarea planului la producţia de ţiţei pe
anul 1985, la Schela Moreni s-a intervenit prompt, energic, s-a lucrat şi se
lucrează cu răspundere muncitorească.
Aşa cum
relatau sondorii fruntaşi Gheorghe Radu, Gheorghe Perişan, sondorul şef Ion
Petre şi alţii, pentru reducercea timpului, şi implicit a pierderilor de ţiţei
datorate intervenţiilor, la 80 sonde se introduc pompe cu cilindru lung şi
piston mecanizat, a început executarea celor 60 retrageri şi adiţionări, la
strate superioare productive, se extinde injecţia cu aburi în sectoarele Cricov
şi Tuicani.
— Comitetul
sindicatului, preciza Vasile Micu, — a pus un deosebit accent pe mobilizarea
grupelor sindicale la întărirea ordinii şi disciplinei, pe generalizarea
iniţiativei muncitoreşti : „Fiecare sondă exploatată la parametri maximi“, pe
aplicarea propunerilor făcute în adunarea de dare de seamă anuală a
sindicatului şi a programului de măsuri geologo-tehnologice aprobat de
consiliul oamenilor muncii. De la 1 ianuarie pînă în prezent am aplicat astfel
326 măsuri, care ne-au asigurat un plus de 13 000 tone ţiţei ; în primele 10
zile din luna martie am aplicat 82 măsuri prin care am sporit producţia fizică
cu 2 250 tone ţiţei.
Sînt fapte
prin care petroliştii dintr-un tradiţional oraş al aurului negru, descoperă
zilnic resursele subpămîntului şi, totodată, luminile din înaltul unei vocaţii
aspre, tenace, bărbăteşti, ce a unit prin istorie petroliştii intr-un puternic
detaşament muncitoresc.
Paula
IORDACHE''
*Sonda
nr. 986 MP Cervenia Filipesti a fost sapata in anul 1982 la o adancime de 1605,5
metri.
**Sonda nr. 374 L Moreni Sud a fost sapata in anul 1979
la o adancime de 330 metri.
***Sonda nr. 156 L Moreni Sud a fost sapata in anul 1980
la o adancime de 300 metri.
****Sonda nr. 307 CRM Moreni Sud a fost sapata in anul
1930 la o adancime de 1618 metri.
*****Sonda nr. 396 MP
Viforata a fost sapata in anul 1983 la o adancime de 1460 metri.