''Argus, Decembrie 1924
Eruptia sondei 2 I.R.D.P. la Ochiuri
Pe lângă vioiciunea produsa in bursă de urcarea
cursurilor, valorilor de petrol şi de emoţiunea cu perimetrele, se mai întâmpla
coincidenţa ca în regiunea Ochiuri, o sondă I. R. D. P. să fi fost teatrul
celei mai formidabile erupţii ce s'a produs vreo dată în România. Aceasta a fost prologul distribuţiei
perimetrelor, un prolog cu tunete şi fulgere.
Să
reamintim în puţine cuvinte istoricul sondei 2 I. R. D. P, la 0chiuri. După ce
primul strat petrolifer, dacianul fusese epuizat şi părăsit, inginerii se
hotărără să meargă înainte şi la 897 metri au dat de stratul meotic. Aceasta
s‘a întâmplat în August 1924. Sonda a făcut erupţie in diferite rânduri şi apoi
s’a înisipat.
A început
curăţirea care a durat din August până acum. In ziua de 2 Decembrie, orele 3
după amiază, s'a produs erupţia cea mare care a durat 12 ore, şi a produs vr'o
150 vagoane din care 50 vagoane nisip.
Violenţa
erupţiei întrece toate închipuirile; la câţiva kilometri depărtare s‘a auzit
sgomotul detunăturilor. Linza — un capac în greutate de 1600 kgr. ataşat de un
buştean de 8 metri lungime — fu aruncată şi căzu cu buşteanul în sondă.
Societăţile vecine, Creditul Minier şi Astra Română au venit în mod colegial în
ajutorul I. R. D. P.-ului trimiţând la faţa locului echipe numeroase.
Petrolul
acelei sonde are o densitate de 867 la 15 grade, ţiţeiul e neparafinos. Inginerii
sunt mulţumiţi că erupţia a încetat la orele 3 dimineaţa, pentrucă erau temeri
de accidente grave dacă mai continua. Sonda e acum înfundată cu nisip până la
gură, înăuntru clocoteşte şi emană mereu gaze. Se profită de această linişte
relativă pentru a curăţi batalele şi a complecta instalaţiunile de captare.
Direcţia generală a dat ordin să nu se introducă nici un instrument în sondă,
să nu se facă nici o încercare până ce se vor termina toate pregătirile.
Măsurile pregătitoare fuseseră luate în vederea unei producţiuni normale,
nimeni nu prevăzuse o izbucnire atât de puternică. Din fericire nu s'a produs
nici un accident.''
Forajul sondei 2 IRDP Sud Ochiuri Gorgota a inceput in 1922 fiind apoi adancita in 1924 pana la 1021 metri.
''Argus'', Sambata 23 Iunie 1934
Eri 21
Iunie la orele 11 a. m., s‘a ţinut adunarea generală ordinară a soc. I. R. D.
P. pe exerciţiul anului 1933, care este al 13-lea de la înfiinţarea societăţii.
Adunarea a
fost prezidată de d. avocat Chiriac, fiind legal constituită cu peste o treime
de acţiuni prezentate faţă de emisiunea întreagă de 1.200.000.
Scrutători au fost desemnaţi d-nii: M.
Atias şi L. Cristescu.
ORDINEA
DE ZI
Se dă
citire raportului consiliului de administraţie asupra exerciţiului cuprins
între 1 Ianuarie 1933—31 Decembrie 1933.
Acest
raport, face o expunere a situaţiei grele prin care a trecut întreaga industrie
de petrol în acest exerciţiu, situaţie care firesc a fost resimţită de soc. I.
R. D. P.
Iată câteva
părţi esenţiale din cuprinsul raportului.
UN AN
AGITAT
Anul 1933 a
fost un an agitat pentru industria de petrol. Iniţiativa de îndreptare, pe care
către mijlocul anului trecut preşedintele Statelor Unite a concretizat-o într’un
complex de decrete şi regulamente, intitulat „Codul de petrol“ a provocat
oarecare optimism în industria de petrol şj o urcare a preţurilor. Această îndreptare
însă n'a fost de lungă durată, pe deoparte din cauza scăderii monezei americane,
iar pe de altă parte din cauza imposibilităţii ce s‘a constatat că există, de a
se pune ordine în industria americană, care este astăzi foarte desorientată.
Toate măsurile preconizate nu au putut fi aplicate în această tară, astfel că
eforturile de asanare au rămas fără efect până acum. Repercusiunea acestei
situaţii a fost profund resimţită la noi. Luptăm în mod continua ca cele mai
mari dificultăţi, deoarece preţurile au atins în cursul exerciţiului trecut
nivelul cel mai scăzut ce s‘a înregistrat în industria noastră.
Pe piaţa
internă, lupta fără scop şi fără explicaţie, a continuat mai intens, preţurile
fiind câteodată mai scăzute decât cele dela export, O înţelegere in vederea
asanării pieţii noastre şi care ar fi putut avea de rezultat menţinerea preturilor,
nu s‘a putut realiza până acum.
Preţul
actual de lei 3000 până la 4000 de vagon ţiţei este departe de a fi
remunerator, el neputând acoperi, chiar ţinând cont de ameliorarea condiţiunilor
de lucru nici măcar cheltuelile de foraj şi exploatare. Pe de altă parte, regimul
fiscal apasă greu in ultimii ani industria de petrol, cu toate intervenţiunile
şi demersurile făcute pe lângă guvern în diferite rânduri, de către
reprezentanţii industriei petrolifere, care au demonstrat cu cifre,
imposibilitatea de a lupta cu concurenţa străină, Societatea noastră a avut în
mijlocul acestei situaţii dificile, de făcut eforturi mari spre a putea face
faţă împrejurărilor nelipsind bine înţeles a continua politica de economii
severe, care este la baza programului sâu de câţiva ani încoace.
ACTIVITATEA
SOC. I. R. D. P.
Producţia
societăţii noastre fost în cursul anului 1933 de 15.684 vagoane ţiţei,
menţinându-se astfel, la un nivel aproape identic ca cel al anului precedent.
Această
producţie s’a repartizat în 1933 după cum urmează:
Ţiţei
neparafinos 12.551 vagoane,
Ţiţei
semi-parafinos 1.347 vagoane,
Ţiţei
parafinos 1.785 vagoane.
Total
15.684 vagoane.
Repartiţia
producţiei pe şantiere se prezintă astfel:
Moreni
Cricov kgr. 15.741,2
Moreni Pâscov
kgr. 1.023.081,0
Ochiuri
kgr. 1.347.572,0
Pietriş
kgr. 143.212,9
Merişor
kgr. 10.552.878,0
Runcu kgr.
1.102.008,0
Gorgoteni
kgr. 1.500.310,1
Total kgr.
15.684.803,2
FORAJUL
S‘a săpat
în anul 1933 un număr de 5780 mtr. faţă de 3356 m. săpaţi în 1932.
Numărul
total al sondelor sapate a fost de 5 sonde şi anume :
Schela
Merişor sonda No. 28* adâncime 716 mtr.;
Schela
Merişor sonda No. 30** adâncime 712 mtr.
Schela
Gorgoteni sonda No. 1*** adâncime 1378 mtr.;
Schela
Gorgoteni sonda No. 2**** adâncime 1521 mtr.;
Schela
Gorgoteni sonda No. 3***** adâncime 1453 mtr.
Sondele
răzbite în 1933 au fost 3 şi anume: Sonda No. 28 Merişor; Sonda No. 1
Gorgoteni; sonda No. 2 Gorgoteni.
La finele
anului se găseau în producţie un număr de 18 sonde şi anume: Sonda No. 7
Ochiuri, No. 20 Merişor, No. 24 Runcu; sonda No. 19 Ochiuri, No. 24 Merişor, No
29 Runcu; sonda No. 2 Merişor, No. 26 Merişor, No. 101 Runcu; sonda No. 10
Merişor, No. 2 Merişor, No. 30 Moreni Pâscov; sonda No. 16 Merişor, No. 1 Gorgoteni,
No. 40 Moreni Pâscov; sonda No. 18 Merişor, No. 2 Gorgoteni, No. 66 Moreni
Pâscov.
Situaţia
lucrărilor la finele anului 1933 se prezenta astfel: Sonda No. 30 Merişor în
sapă la adâncime de 712 mtr.; sonda No. 3 Gorgoteni în sapă la adâncime de 1453
mtr.
INVESTIŢIUNI
Spre a
putea menţine în viitor nivelul producţiei, am fost nevoiţi, dat fiind
epuizarea vechilor perimetre, să realizăm politica de achiziţionare de terenuri
noui ce ne-o impuseseră încă de mult, adresându-ne în acest scop, atât Statului
pentru a ne atribui perimetre de explorare şi exploatare în conformitate cu
Legea Minelor, cât şi de la particulari dela cari am luat în concesiune în
cursul anului trecut, diverse parcele importante.
Perimetrul
de explorare din regiunea Colibaşi, a cărui suprafaţă este de 900 hectare a
fost prospectat în cursul ultimelor Iuni cu ajutorul câtorva puţuri de mână. O
continuare a acestor lucrări este încă necesară, înainte de a lua o deciziune
în vederea fixării locului pentru prima sondă de explorare pe acest perimetru.
In afară de
aceasta, am cerut — în urma cercetărilor geologice întreprinse de serviciul
nostru de stadii — alte 3 perimetre de explorare în regiunele pe cari lucrările
făcute în ultimul timp în zona acestor regiuni, le indică ca fiind probabil
petrolifere.
VENITURILE
ŞI BILANŢUL
Veniturile brute
ce au rezultat din vânzarea ţiţeiului, a gazelor şi gazolinei, au fost de lei
76.631.680. Preţurile cele mai ridicate pentru ţiţei au fost realizate numai în
ultimele trei luni ale anului. Ele au atins nivelul cel mai scăzut, în primele 9
luni.
Deasemenea,
tot in ultimlle 3 luni ale anului, producţia societăţii a fost în progres.
Din
examinarea bilanţului şi a contului de profit şi pierdere, rezultă că
societatea a realizat un beneficiu brut de lei 82.814.026,— din care
scăzăndu-se cheltuelile de administraţie şi exploatare, redevenţele şi
impozitele, s’a trecut la amortizări, suma de lei 40.249.005.—
Vă rugăm să
binevoiţi a admite reportarea soldului de lei 1.035.005, pe anul viitor.
DISCUŢIA
RAPORTULUI CONSILIULUI ŞI AL CENSORILOR
După
citirea raportului, iau cuvântul d-nii Rusch, Clinceami, Crivda, C. Petrescu,
Epureânu şi alţi acţionari, formulând unii diverse obiecţiuni, critici şi propuneri,
alţii elogii la adresa conducătorilor societăţii.
Se dă apoi
citire raportului censorilor, semnat de d-nii L. Catargi, Emil Ioachimovici, M.
Gr. Popescu, expert contabil, inginerii V. Secară şi P. Stroescu, care între
altele, relevează că: „in cursul exerciţiului încheiat, consiliul de
administraţie a trecut la realizarea unui vechi program al său, achiziţionând
importante parcele de terenuri, cari asigură buna desvoltare şi viitorul
societăţii, continuând cu perseverenţă această linie de conduită.
Buna
gospodărie — continuă raportul censorilor — semnalată de noi în trecut, a impus
şi anul acesta ca prin bilanţul prezentat, să se prevadă un amortisment de lei
40 milioane, în timp ce cheltuielile înscrise la profit şi perdere arată grija
consiliului de a comprima la minimum cheltuielile propriu zise, pentru a consolida
cât mai mult societatea în împrejurările grele prin cari a trecut în exerciţiul
incheiat, când preţul ţiţeiului a atins nivelul cel mai scăzut din ultimii ani.
RĂSPUNSUL
PREŞEDINTELUI ŞI AL ADMINISTRATORULUI DELEGAT
La obiecţiunile,
propunerile şl elogile acţionarilor, au dat lămuriri şi au mulţumit d-nii
Chiriak, preşedintele adunării şi Al. Donescu primarul municipiului Bucureşti,
administrator delegat şi director general al soc. I. R. D. P.
D. AL.
DONESCU, şi-a exprimat regretul sincer ce-l resimte de a nu fi putut oferi anul
acesta un divident acţionarilor. Cauza acestei situaţiuni, rezidă în faptul că
pe când producţia ţiţeiului este în creştere continuă, preţul său la export
scade necontenit, in aceste împrejurări nu este permis societăţii să scoată
numerarul din casă. Acest numerar este necesar pentru investiţii în terenuri
noui, căci in petrol nu se poate trăi fără investiţii cât mai numeroase în
terenuri şi sonde noui pentru pregătirea producţiei viitoare. Statul distribuie
noui perimetre pentru exploatare prin licitaţie publică şi societatea trebuie
să dispună în orice moment de fondurile necesare pentru a concura pentru
obţinerea lor cu celelalte societăţi.
De aceia,
d. Donescu, roagă adunarea să consimtă la acest efort şi sacrificiu necesar în
interesul propăşirei societăţii. Cu privire la obiecţiunile formulate de unii
acţionari, că nu s’a aplicat sancţiuni aspre conducătorilor din trecut ai
societăţii, d. Al. Donescu lămureşte că trecuta gospodărie a societăţii n’a
fost incorectă şi deci nu atrăgea după ea nici un fel de sancţiuni penale. Ea a
fost numai greşită, din cauza investiţiilor şi aprovizionărilor prea
costisitoare şi in parte inutile.
Mai departe
d. Donescu, s'a asociat la părerea majorităţii acţionarilor, cari s’au opus la
o reducere a capitalului societăţii, neoportună în împrejurările actuale.
Incheiănd
cuvântarea sa, d. Donescu a mulţumit acţionarilor pentru cuvintele elogioase ce
i-au adresat, făgăduind că va sta şi în viitor de veghe cu toată grija pentru a
apăra şi asigura interesele acţionarilor la această societate. Punându-se la
vot ordinea de zi ea este aprobată în unanimitate de adunare. Adunarea realege
în consiliul de administraţie pe d. Al. Donescu şi J. Vasilescu Valjean, precum
şi întreagă comisie de censori.
I. Radu
*Sonda 28 IRDP
Nord Ochiuri Gorgota sapata
in anul 1933 la o adancime de 716 metri pe zacamantul comercial Ochiuri-Gorgota
**Sonda 30 IRDP
Nord Ochiuri Gorgota
sapata in anul 1933 la o adancime de 712 metri pe zacamantul comercial Ochiuri-Gorgota
***Sonda 1 RVS
Viforata sapata in anul 1933 la
o adancime de 1384 metri pe zacamantul comercial Viforata-Razvad-Gura Ocnitei
Vest.
**** Sonda 2 IRDP 8 RVS Viforata sapata in anul 1933 la o adancime de 1512 metri pe
zacamantul comercial Viforata-Razvad-Gura Ocnitei Vest.
''Scînteia, Anul XXXII, Nr. 5697, Marti 30 Octombrie 1962
Au fost oare numai cauze ‘’obiective’’ ?
In primele
9 luni ale anului, planul producţiei globale şi al producţiei-marfă al
Trustului de extracţie Tîrgovişte a fost îndeplinit şi depăşit. Productivitatea
muncii a sporit simţitor, iar prin reducerea preţului de cost au fost obţinute
economii suplimentare în valoare de peste 2 000 000 de lei.
O
experienţă valoroasă în realizarea sarcinilor de plan au dobîndit petroliştii
schelei Gura Ocnitei. Pentru creşterea debitului de ţiţei la sonde, aici au
fost aplicate numeroase măsuri : tratamente cu diferite substanţe, injecţii de
pietriş în strat pentru combaterea viiturilor de nisip, retrageri, adiţionări
etc. Un număr însemnat de sonde inactive au fost
reparate şi puse în producţie. In acest fel, colectivul schelei a livrat rafinăriilor cantităţi
însemnate de petrol peste plan şi a redus preţul de cost pe tona de ţiţei
extras, realizînd 1 752 000 de lei economii suplimentare.
Dar, dacă
în ce priveşte producţia globală şi marfă lucrurile stau bine la acest trust,
deoarece s-au obţinut depăşiri, prevederile de plan privind unele sortimente de
ţiţei nu au fost îndeplinite. In spatele cauzelor „obiective“, pe care le invocă
conducerea trustului, stau numeroase deficienţe interne ce puteau fi înlăturate
dacă se luau măsuri la timp. Despre ce este vorba ?
Lucrări şi
măsuri neglijate
In schelele
trustului metodele avansate de lucru nu sínt extinse pe măsura posibilităţilor.
Nu întîmplător sarcinile de plan nu au fost realizate tocmai la sondele vechi,
unde producţia poate creşte prin aplicarea procedeelor moderne menite să
contribuie la sporirea factorului de recuperare a ţiţeiului din zăcăminte. La
schelele Moreni şi Ochiuri, de pildă, începînd din anul trecut au fost forate
panouri experimentale de sonde în vederea recuperării secundare a ţiţeiului
prin injecţie de apă. Termenul stabilit prin plan pentru începerea injecţiei
n-a fost însă respectat şi nici acum nu se aplică această metodă.
La Moreni,
Ochiuri şi Tîrgovişte sínt de asemenea posibilităţi pentru executarea unui
număr sporit de fisurări hidraulice, pentru extinderea metodelor de combatere a
coroziunii echipamentului de pompaj, a depunerilor de parafină şi a altor
procedee înaintate de lucru.
— In
unităţile trustului, ne spune Iov. Diţu Decebal, secretar al comitetului de
partid de la schela Ochiuri, lucrează cadre de specialişti cu multă experienţă,
care pot aduce o contribuţie însemnată la găsirea unor noi soluţii tehnice, la
extinderea procedeelor avansate de extracţie a ţiţeiului. Dar iniţiativa
acestor cadre nu este întotdeauna sprijinită ; se iau unele măsuri fără
consultarea prealabilă a specialiştilor.
O analiză a
activităţii trustului arată că în schele pierderile de producţie datorită
intervenţiilor şi altor opriri la sonde se menţin la un nivel ridicat.
— In secţia
noastră, a arătat tov. Ion Nistor, trolist în schela Moreni, echipele de
intervenţii aşteaptă uneori mult timp pînă li se fixează programul de lucru.
Sondorii
Gheorghe Ogrezeanu şi Neagu Tudose, din această schelă, au ţinut să adauge că
aprovizionarea echipelor cu scule potrivite şi cu materiale se face de multe
ori cu întîrziere. Lipsesc de obicei cablurile pentru curăţit, curelele
trepezoidale, cleştii pentru tubing şi becurile de Iluminat. Fără îndoială că
aceste deficienţe, care la prima vedere par mărunte, influenţează asupra
bunului mers aI funcţionării sondelor.
Experienţa
schelelor fruntaşe arată că acolo unde a existat preocupare pentru combaterea
viiturilor de nisip, pierderile de ţiţei din intervenţii s-au redus faţă de
anii anteriori (viiturile de nisip duc la uzarea prematură a pompelor de
adîncime şi chiar la înfundarea sondelor). In schelele Cîmpina şi Gura Ocniţei,
de pildă, s-au executat operaţii de injecţie cu pietriş în strat şi s-au
introdus filtre la numeroase sonde. Drept urmare, timpul de oprire a sondelor
pentru intervenţii a fost redus cu 45 şi respectiv 30 la sută faţă de anul
1961.
Nu tot aşa
se prezintă situaţia la schelele Moreni şi Ochiuri, unde abia în ultimul timp
s-au luat măsuri pentru combaterea viiturilor de nisip.
In toate
schelele trustului trebuie luate măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii
intervenţiilor, deoarece numărul operaţiilor repetate şi al accidentelor
tehnice este încă mare. Inlocuirile de pompe să fie executate cu mai multă
grijă şi numai după ce la sondele respective s-au făcut etalonări sau dinamometrări.
Control de
partid mai sistematic şi eficient
Organizaţiile
de partid din schelele trustului respectiv au analizat în mai multe rînduri de
ce nu se realizează sarcinile de plan la extracţia de ţiţei şi au stabilit
unele măsuri pentru recuperarea rămînerii în urmă. Totuşi lucrurile nu au
intrat încă pe făgaşul dorit. De ce ? Pentru că de obicei la analizarea
situaţiei dintr-o schelă sau alta n-a fost atras larg activul comitetelor de
partid. Analizarea judicioasă a stărilor de lucruri din schele ar fi dat
posibilitatea să se scoată la iveală importante rezerve interne, să se stabilească
mijloacele de înlăturare a deficienţelor. Slab se desfăşoară şi controlul de
partid asupra felului cum se aplică prevederile planurilor de măsuri
tehnico-organizatorice întocmite la începutul anului.
O bună
perioadă de timp, la schela Moreni au existat serioase deficienţe în urmărirea
producţiei pe parcuri de separatoare şi pe sonde. S-au executat unele operaţii
de slabă calitate. Comitetul de partid de aici nu s-a sesizat de aceste lipsuri
spre a interveni operativ pentru înlăturarea lor. Tot astfel, la schela
Ochiuri, la sondele de intervenţie şi la cele în reparaţii capitale, au avut
loc anul acesta mai multe defecţiuni. Organizaţiile de bază din secţii nu au
pus în discuţia sondorilor aceste cazuri, pentru a se găsi căile de prevenire a
defecţiunilor.
*
Pînă la
sfîrşiful anului mai sínt două luni. Există posibilităţi ca schelele trustului
Tîrgovişte să-şi îmbunătăţească activitatea, să lichideze rămînerea în urmă la
extracţia de ţiţei. O atenţie deosebită trebuie dată aplicării măsurilor
stabilite cu ocazia discutării cifrelor de plan pe anul 1963 pe ramuri de
producţie şi celor din planurile M.T.O. întocmite la începutul acestui an.
Conducerea
trustului va trebui să urmărească îndeaproape activitatea sectorului de foraj
de la Moreni, pentru ca acesta să pună la timp în producţie sondele planificate
în acest trimestru. Aceeaşi atenţie trebuie acordată şi sondelor din fondul
activ şi inactiv, planificate să fie reparate ín trimestrul IV.
In
rezolvarea diferitelor probleme care depăşesc posibilităţile locale, este
nevoie de sprijinul activ al Direcţiei generale foraj-extracţie din Ministerul
Industriei Petrolului şi Chimiei. Este vorba de îmbunătăţirea aprovizionării cu
material tubular, tije, unităţi de pompare, aparatură de măsură şi control.
Direcţia generală va trebui să studieze şi situaţia instalaţiilor şi utilajelor
pentru reparaţii capitale la sonde şi pentru intervenţii care, în multe locuri,
nu mai dau randamentul necesar.''
N. PANTILIE
coresp. „Scînteii"
Sonda
Nr. 49 AR Ochiuri Gorgota a societăţii petrolifere „Astra Romana" din schela Ochiuri ( jud.
Dâmbovita a fost prima sondă care a atins straturile petrolifere din formaţiunea meotică.
Aceste strate au dat în decurs de 2 ani (1925—1927) peste
85.000 vagoane de ţiţei la un număr de 16 sonde, ceeace revine, în medie, peste
5000 vagoane de titei de sondă.
Oil well no. 49 of the oil company "Astra Romana" from the Ochiuri field ( Dâmbovita county ) was the first well that reached the oil layers of the Meotic formation. These layers yielded over 85,000 wagons of crude oil in the course of 2 years (1925—1927) of 16 wells, which is, on average, more than 5000 wagons of well oil.
''Ziarul Stiintelor şi al Călătoriilor,
ANUL XXXII
No. 23.
5 Iunie
1928
Bogăţia
ţărei noastre: Petrolul
Cu toate că
existenţa petrolului era cunoscută din cele mai vechi timpuri, exploatarea
petrolului n'a început decât prin anul 1857, când colonelul Dracke, în Pensilvania
(Statele Unite), a răsbit primul puţ productiv, la adâncimea de 48 metri.
Valoarea celor 3.818.000 vagoane de titei extrase din subsolul tarii noastre,
socotita după pretul titeiului din anii respectivi, când s’a extras porţiunile
ce formează acest total, este de 31 de miliarde lei, care în hârtii de câte
1000 lei ar face un teanc inalt aproape cât vârful muntelui Omul.
In Rusia
petrolul era cunoscut din cele mai vechi timpuri. Călătorul Marco-Polo,
povesteşte că locuitorii din Baku (actualmente importantă regiune petroliferă a
Rusiei), vindeau în Asia Mică, un ulei mineral care nu putea fi altul decât
petrolul.
Primele
începuturi ale exploatărei petrolului la noi în ţară, datează din anul 1856, Pe
atunci petrolul se extrăgea din puţuri primitive şi servea numai la unsul
roţilor şi la cătrănitul lemnelor, spre a nu putrezi. Cu timpul, printr’o
distilaţie primitivă, se reuşi să se extragă din el un produs care se ardea în
lămpi. Atunci a început ca petrolul să aibă mai multă căutare şi s’au făcut
numeroase puţuri de exploatare în regiunile Glodeni (Dâmboviţa) şi Băicoi
(Prahova).
Cu cât
necesitatea petrolului de iluminat se simţea mai mult, cu atât exploatarea
ţiţeiului lua o desvoltare mai mare, însă sistemul de extracţie rămăsese tot
puţurile.
Prin anul
1880 technica descoperind în ţiţeiu şi alte produse afară de petrolul lampant,
exploatarea începe să intereseze şi capitalurile străine. Astfel, pentru prima
oară, se formează o societate străină cu capital Austro-Ungar, care începe
exploatarea în regiunea Câmpina. Această societate instalează prima sondă
mecanică.
Atrase de
perspectiva beneficilor mari, noui capitaluri străine fură învestite în
industria petrolului. Se construesc rafinerii mari cu cele mai moderne
instalaţiuni. Treptat s’au descoperit noui regiuni petrolifere, astfel că
astăzi avem în ţara noastră, următoarele regiuni :
Moreni (jud Prahova) este situat în şesul
Munteniei lângă apa Cricovului. Morenii a fost şi va mai fi încă mărgăritarul
regiunei noastre petrolifere. Din această regiune se scoate zilnic cam 40 la
sută din totalul producţiei ţărei.
Filipeşti
de pădure (Prahova)
este schela care leagă Morenii de Băicoi; dar din cauza dificultăţilor de
săpare a fost lăsată în părăsire. Totuşi mai produce încă 0,3 la sută din
producţia totală a ţărei. Dacă cantitatea totală de ţiţei extrasă din România
dela 1838 până la începutul anului 1928 ar fi vărsată în lacul Cahul din
Basarabia, l-ar acoperi pe o grosime de 60 centimetri. Aceeaşi cantitate de
ţiţei dacă ar fi aşezată într'un rezervor cilindric cu diametrul de 1 km., acel
rezervor ar trebui să aibe înălţimea de 50 metri.
Câmpina (Prahova), una din cele mai vechi
schele, merge spre declin zăcămintele de tiţeiu fiind epuizate. Apogeul acestei
regiuni a fost prin anul 1909, când violentele erupţiuni de ţiţeiu ale sondelor
din Câmpina aruncau afară mii de vagoane. Astăzi Câmpina nu mai produce decât
1,8 la sută din productia tărei.
Buştenari (Prahova) se subîmparte în mai
multe schele : Călinet, Burloiu, Telega, Grâuşor, Mislişoara, Făget şi Stejar. Această
regiune petroliferă a fost adevăratul Eldorado al întreprinderilor mici. Sute
de capitalişti au exploatat şi exploatează schelele din Buştenari, unde ţiţeiul
se găseşte Ia adâncimi mici (100—300 m.) Buştenarii produc 4 la sută din
producţia totală a ţârei.
Ceptura (Prahova) este o regiune nouă
aşezată în partea de Est a judeţului, la Vest de Mizil, lângă comuna Urlaţi.
Această regiune este în floare, producând 6 la sută din producţia totală a
tărei.
Runcu şi
Chiciura sunt
situate la Sud-Est de Buştenari şi au o producţie de 8 la sută din producţia
totală a tarei.
Băicoi
şi Ţintea sunt
situate la Sud de Buştenari şi la Est de Moreni. Aceste regiuni au aproape
aceeaşi vechime ca şi Câmpina. Stratele de tiţei fiind şi aci secătuite, ele
merg spre declin, nemai producând decât 6 la sută din producţia totală a tărei.
Bordeni-Recea este o regiune slab productivă cu
0,3 la sută din producţia tărei. Mai sunt în Prahova şi regiunile Copăceni,
Drăganeasa, Udreşti şi Păcureşti cari împreuna au 0,5 la
sută din producţia totală a tarei.
Ochiuri (Dâmbovita), situat la 10 km. spre
Est de Târgovişte, este o regiune din care se scoate zilnic 13 la sută din
producţia totală a tărei.
Gura
Ocniţei (Dâmbovita)
este situat între Ochiuri şi Moreni. Deţine al doilea loc, având o producţie de
17 la sută din producţia totală a ţărei.
Arbănaşi
(Buzău), are o
producţie constantă de 3 la sută din producţia tărei.
In Moldova
avem în jud. Bacău, regiunile : Zemes, Solont şi Moineşti
cari împreună produc 1.6 la suta din producţia totala a tărei.
Adâncimea
la care se găseste ţiţeiul, variază după regiune. Astfel după cum am văzut, la
Buştenari se găseşte la suprafaţă pe când la Filipeşti se găseşte între 1600 şi
1200 metri. Actualmente în multe regiuni din ţara noastră se exploatează
terenuri până Ia 1500 metri, în căutarea de noui straturi petrolifere. Astfel
în regiunea Moreni, avem sonde la 1400 metri cari produc prin erupţie, câte 20 vagoane
pe zi.
Cea mai
productivă sondă din tara noastră a fost sonda No. 1 „Colombia“, din regiunea
Moreni. Această sondă a produs cantitatea enormă de 42.800 vagoane ţiţeiu.
Dacă. aceste vagoane ar fi aşezate cap în cap, în linie dreaptă, ar face un şir
lung dela Bucureşti până la Botoşani.
Valoarea
acestui ţiţei ar fi actualmente un miliard lei.
Se întâmplă
de multe ori însă, ca sondele să nu dea rezultate şi în loc de titei să
întâlnească apă sărată, care în unele cazuri este eruptivă. Astfel în Regiunea
Filipeşti s’a întâlnit la o sondă, în anul 1914, la adâncimea de circa 200
metri un strat eruptiv de apă caldă care a făcut erupţie timp de câteva luni,
temperatura apei fiind de 80 grade.
Alte dăţi
din cauza gazelor emanate şi o scânteie, o explozie urmează iar după ea
incendii grozave. Ilustratia noastră de pe copertă, reprezintă incendiul dela
Moreni isbucnit acum o săptămână şi pentru stingerea căruia se lucrează din răsputeri.
A. V. Leeca''
Dimineata, Joi 17 Mai 1928
Operatiuniile de
stingere ale sondei
Utilizarea sistemului
Fratiilor Andreescu
OCHIURI 15.- Inca de
Duminica, - dupa ce restul sondelor si batalurilor cu pacura s’au stins, iar
cele din vecinatatea sondei de gaze 108, au fost puse in stare de aparare, - s’a
procedat la incercarea de a fi stins si focul dela aceasta din urma sonda.
S’au pus in practica
mai multe sisteme de stingere, intre cari si acela cu musamale, pentru
astuparea gazelor, ca sa nu mai ia contact cu aerul si flacara sa se stinga.
Sistemele n’au dat nici un
rezultat.
Coloana de foc este tot
asa de vie, ca la inceputul ei.
In general, un sistem
eficace, permanent, de stingere a sondelor aprinse, nu exista. Se pare ca nici
in Americanu este un singur sistem, care sa fie dat vreodata, rezultate bune.
De aceea se intrebuinteaza diferite sisteme, - dintre cari cel mai uzitat este
cel cu tunelul.
Dar pentru stingerea
focului dela Ochiuri, nu este nevoie de tunel. Desi sonda e de gaze si prezinta
pericol, iar coloana de foc e destul de mare, dogoarea permite totusi
apropierea de ea. Noi in-sine, am putut veni pana la 20-25 metri apropiere de
sonda arzanda.
Dupa toate
probabilitatile, se va utiliza aci, sistemul de stingere al fratiilor
Andreescu, care a dat rezultatul asteptat anul trecut, in Iunie, cu prilejul
marelui incendiu al sondelor dela Gura-Ocnitei.
Fratii Andreescu au si
sosit ieri in localitate, cu aparatele si echipa lor de stingere, urmand sa
procedeze la completa stingere a focului, pentru o plata de 60.000 lei. Sistemul fratiilor Andreescu, ei insasi maestrii sondori
si mecanici de sonde, - a dat intodeauna rezultatele asteptate.
Partea de pagube a societatii ‘’ Astra-Romana’’, - numai pentru schela Ochiuri, intrece suma de peste 10 milioane lei, plus aparatele, masinile deteriorate, dintre cari cele mai multe sunt asigurate.
Dimineata, Sambata 19 Mai
1928
Sonda dela Ochiuri a fost
stinsa
Sonda dela Ochiuri,
care arde de Vineri, a fost stinsa aseara prin metodele fratiilor Andreescu.
