Eruption of oil well No. 9 AR GH Z Bana Nord

Oil well No. 9 AR GH Z Bana Nord was spud in 1912 at 263 m

Location : 44.983422, 25.662017

Eruption of oil well No. 27 SR Campina Draganeasa

Eruption of oil well No. 27 SR Campina Draganeasa. 

The well was spud in 1898 at 205 meters

Locatia sondei : 45.123024, 25.749818

''I have struck a good well at last''

Drader, Tintea No. 1

This is my Tzintea chanter

H.F. Drader Ploesti, Romania.

To Mr. T. Marshal  13-4 Gresham House, Old Broad Street, London

Dear Mr. Marshal

I have struck a good well at last.

I hope you are well.

My best regards

H.F. Drader

Ploesti

Romania

''Exploatarea petrolului in Romania''

I.Tanasescu & V. Tacit

At page 71 it is specified that H.F. Drader has one oil well in driling during 1905-1906

The well has erupted in February 1906 and the production reported at the end on 1906 was 6 tons of oil/day

Oil well No. 8 COL Tintea ( former 1 Drader ) from Tintea was spud in 1906 at 365 meteres depth

Location of the oil well : 45.038111, 25.900083

A DACIAN LAYER WAS NAMED AFTER H.F. DRADER BECAUSE HE WAS THE FIRST TO OPEN IT

Roumanian Consolidated Oilfields Limited

Roumanian Consolidated Oilfields Limited

Oil well in eruption. Bana, Moreni ( 1912-1916 )

Publishing house M. Rosu Moreni

Hiemesch photos - After the blow-out

Wooden derrick destoyed by eruption 1910-1914 )

Special thanks to Mr. Jeff Spencer

Petroleum History Institute (PHI) VP; past president

Hiemesch photos - Oil well in eruption

Oil well in eruption ( 1910-1914 )

Special thanks to Mr. Jeff Spencer

Petroleum History Institute (PHI) VP; past president

Hiemesch photos - Valea Pacurii

Oil well at Bana, Moreni - Valea Pacurii ( 1910-1914 )

Special thanks to Mr. Jeff Spencer

Petroleum History Institute (PHI) VP; past president

Aprinderea sondei nr. 26 M AR Moreni Sud

Universul, Anul XXVI.-No.211.-Dumineca 3 August 1908

Sonda No. 26 din Moreni

Un fenomen geologic

Am arătat la timp împrejurările în cari s’a aprins sonda No. 26 a soc. Regatul Român din Moreni, de curând răzbită, cari avea o nemaipomenită emanaţiune de gaze.

După 3 luni de săpat, ajungând la o adâncime de 237 metri, sonda a început să scoată gaze, amestecate cu nisip şi păcură pulverizată, cari se ridicau cu o furie de nedescris ajungând până la o înălţime de 200 metri.

Corpul sondei a fost aruncat în aer şi împrăştiat în bucăţi apoi pe apa Cricovului.

Un mare burghiu de fer, de 8 metri lungime, cântărind 800 kgr. introdus în gura sondei spre a lovi stratul de nisip care împiedică eşirea pacurei din pământ, a fost aruncată in aer la 150 metri. Nici o gură de tun nu putea să arunce in sus cu atâta putere, o aşa de mare bucată de fier !

Gazele cu nisip şi păcură ajungând la atâta înălţime, se atingeau de norii groşi cari acopereau localitatea Morenilor, în timp de ploaie.

Intr’una din zile, trăsnetul atras de emanatiunile de gaze, lovi în coloana de gaze ce se formase pe locul unde era corpul sondei, şi produse o explozie nemaipomenită. Intreaga localitate fu sguduită teribil. Oamenii eşiră speriaţi de prin case, crezând că a sosit sfârşitul lumei.

In aceste împrejurări s’a aprins şi a ars sonda No. 26, timp, de 6 zile.

Stingerea s’a făcut cu mari greutăţi şi după sforţări uriaşe.

Explicaţia gravurei

Cele două fotografii din fruntea ziarului, înfăţişează sonda No. 26 în flăcări. Prima, arată sonda la începutul incendiului, ziua. Focul eşia din gura sondei şi se pierdea în aer ca o coloană de foc.

Al doilea clişeu, e o adevărată gură de vulcan.

Corpul sondei a dispărut.

In jurul gurei, sonda varsă nisip care se depune, formând un mare depozit.

Noaptea se făcea atâta lumina, încât se puteau scoate  cele mai frumoase fotografii. Lumina se vedea tocmai de la Braşov !

Un asemenea fenomen nu s’a mai văzut până acum in regiunile de petrol ale ţarei noastre. In timpul incendiului sondei, se adunase în Moreni petrolişti din toate unghiurile ţarei, spre a vedea minunea sondei No. 26.

Ce zic geologii

Această sondă, ne afirmă specialiştii, a avut cea mai mare erupţie de gaze la noi. Până acum, sonda No. 26 făcea obiectul discuţiunilor între geologi: se credea in general ca regiunea păcurei in Moreni se întinde spre Sud, adică in spre Stavropoleos, unde se găsesc sondele mari cari au făcut gloria Morenilor.

Totuşi, erupţiunea sondei a dovedit că bazenul de păcură se întinde la vale, pe şesul cuprins intre cele două dealuri.

Gazele eşind cu atâta furie, antrenează păcura şi o face să isbucnească de la sine, fără nici o intervenţiune.

Terenul cuprins in această regiune, face parte din moşia statului Moreni a cărei valoare devine incalculabilă.

Când statul ar vinde aceste terenuri, ar putea câştiga multe milioane din producţiunea sondelor.

In scurt timp, petrolul va ajunge una din marile bogăţii ale ţării, cind Statul va începe exploatarea bogatelor sale terenuri petrolifere.

Sonda in prezent

Astăzi, după ce incendiul a fost stins, sonda rămâne un fenomen, de cea mai mare curiozitate pentru specialişti.

Corpul sondei a fost reconstruit.

De asupra gurei sondei s’a instalat un mare acoperiş, numit cloşe, în formă de clopot, unde se opresc păcura şi gazele.

Din această cloşă cade păcură în formă de ploaie şi se adună intr’un rezervoriu de jur împrejurul gurei, de unde apoi se scurge în marile rezervoare, cu capacitate de mii vagoane.

Se calculează ca Ia 3 vagoana în 24 ore, adică vr’o 1500 Iei.

In scurt, timp după ce se va curăţi nisipul şi se va ajunge la bazenul cel mare, această sondă va da un debit considerabil. Se crede că va fi cea mai mare sondă din ţară.

Am văzut zilele trecute sonda; seamănă cu coşul unei uzine când ard cuptoarele. Un fum negru izbucneşte necontenit şi se ridică în aer. In jurul sondei plouă cu păcură.

Măsuri de precauţiune

D. inginer Brăescu, şeful regiunei miniere, a fost în ziua de 30 Iulie c. din nou în localitate. D-sa a luat măsuri ca în caz de ploaie, când tot d’auna ploile fiind însoţite de manifestaţiuni electrice, lucrătorii să fie izolaţi şi să înceteze lucrul, spre a se cruţa vieţi omeneşti. Administratorul soc. „Regatul Român“ din localitate, d. Gh. Iosif a dispus în tocmai după recomandaţia d-lui inginer.

Sondele din Moreni fac ca ploile sa îngrozească întreaga populaţiune de lucrători şi ingineri. De câte ori plouă şi tună, pericolul este aproape inevitabil. Şi plouă din nefericire, foarte regulat. Inginerul a luat măsuri pe de altă parte de a se capta gazele, transportându-le prin conducte la cuptoare spre a le întrebuinţa la ardere, în loc de ori-ce alt combustibil. Intr’adevăr, aceste gaza ard în modul cel mai perfect în cuptoare, producând mari calorii de căldură. Se realizează astfel o mare economie la arderea combustibilului şi în acelaşi timp se înlătură pericolul unor noui incendiuri.

Adevarate mine de aur !

Sondele de petrol sunt adevărate mine de aur, cari au dat până acum bogăţii de milioane.

Privind o sondă din acestea, exclami cu drept cuvînt: iată un mare coş care plouă cu aur !

Cea maî bogată sondă cunoscută până acum, este sonda din Bacu (Rusia). Această sondă a dat 18.000 vagoane, şi continuă a. da multe vagoane de păcură pe zi. S’a evaluat la 5 milioane lei producţiunea acestei sonde până în prezent.

Ca bogăţie de producţiune mai este sonda No. 1 din Moreni, aparţinând soc. „Regatul Român“; a dat până acum în timp de 4 ani, 11.000 vagoane şi de şi bătrână şi înegrită, ca un fund de căldare, scoate încă 5—6 vagoane pe zi.

Aceste sonde produc fără să necesite nici o cheltuială de întreţinere.

Nu trebue nici mecanic, nici motor ; ele funcţionează absolut singure şi cer numai rezervoare pentru îmagazinat păcura şi conducta pentru transportul ei la gări.

Starea spiritelor în Moreni

Oamenii din Moreni s’au îmbogăţit în cea mai mare parte de pe urma petrolului. Preţurile cu cari se, vând terenurile se ridică la sume fabuloase, în afară de redevenţa asupra producţiunei, la care concedenţii îşi rezervă dreptul. Cei mai mulţi locuitori, în afară de cei cari lucrează la sonde, nu se ocupă de cât de afaceri petrolifere.

Luând parte pe la consolidări, au învăţat de la avocaţi toate mijloacele de a se înşela unii pe alţii; „teoria propietăţei aparente“ a avut rezultate dezastruoase pentru locuitori, dându-le calea de a se înşela unii pe alţii. Samsarii mişună ca viermii prin localităţile petrolifere şi pun la cale tot felul de combinaţii, cari nu le profită de cât lor. Mulţi oameni sunt împinşi să cumpere terenuri neexistente şi cum locuitorii iau parte cu toţii la afaceri, greu poate cineva sa se pună la adăpostul fraudelor. Primarul, notarul şi toţi ceilalţi mici dregători, sunt o apă cu locuitorii, mai mult chiar, iau parte la consolidări în paguba celor interesaţi şi une-ori chiar în contra Stalului.

Din această cauză a fost destituit primarul Teodorescu din Ţintea, primarul Stătescu din Moreni şi mulţi alţii.

E nevoe de măsuri urgente şi de o administraţie energică şi vigilentă, care să curăţe regiunile petrolifere de aceşti indivizi, periculoşi agenţi de fraude. Ar trebui de asemeni să se ia măsuri contra ţăranilor cari pun la cale afaceri de acest soiu în unire cu samsarii.

Marin.

Sonda nr. 26 M AR Moreni Sud a fost sapata in anul 1908 la adancimea de 272 m

Eruptia sondei nr. 572 MP Caragiale

''Scînteia Tineretului, ianuarie 1983, Anul 39, 1983-01-05,  nr. 10452

Oamenii sondelor

Lumea petrolului nu e atît de spectaculoasă, pe cît e de dură. Fascinaţia ei stă în adîncuri, acolo unde nu se vede nimic. La suprafaţă sînt noroiul şi frigul, şi mizeria, şi soarele, şi cîmpia, şi dealul, şi zilele fierbinţi, şi nopţile pierdute şi adesea pericolul. Mai aproape sau mai departe de suprafaţă, petrolul se oferă greu, cu chin, pe dibuite. Pămîntul se acoperă cu falii de mistere, iar omul, scormonitorul, îi caută in adîncuri, îl ascultă şi-l fură. Omul domoleşte puterea pămintului, iar petrolul, sursă primordială de energie, de lumină, de căldură şi de hrană, nu se lasă uşor supus şi se ascunde şi migrează sau erupe în duşmănie şi atunci face prăpăd şi nu mai poate fi potolit. Dar prea ne-am obişnuit cu petrol ca să putem renunţa dintr-o dată la el şi-l căutăm cu disperare, îl aducem la suprafaţă.

MICĂ LECŢIE DE TEHNOLOGIE

Totul pare foarte simplu. Mergi la staţia de benzină, acţionezi pompa şi rezervorul se umple. Te urci la volan şi porneşti. Uneori, mergind pe şosea zăreşti niste sonde. Sînt atit de banale, atît de intrate in peisaj că nici nu le mai bagi în seamă. Toţi avem impresia că ştim ce este o sondă, doar se vede, e la suprafaţă, nu-i aşa ? Ei bine, nu-i aşa. Ceea ce se vede e doar schela, sonda e în miezul pămîntului, este însăşi gaura, restul sînt accesorii. Cum se naşte o sondă ? Se sapă un canal, în funcţie de formaţiile geologice. Pe măsură ce se forează, se introduce un fluid cu densitate mare, în aşa fel ca pereţii găurii să nu se strîngă. Apoi, se introduc tuburi sau burlane metalice care se cimentează la exterior. In dreptul stratului considerat productiv, burlanul se perforează. Dacă petrolul e leneş şi nu iese singur se introduce fluidul de extracţie sau aburi sub presiune care au rolul să-l împingă la suprafaţă. Dar petrolul e şi capricios, trebuie in permanenţă supravegheat, azi iese, mîine nu iese, poimîine erupe. Ceea ce vedem, noi este turla sondei care ajunge la înălţimi considerabile, pină la 60 de metri. Tot la suprafaţă se află întreaga instalaţie de pompare, burlanul lubricator, capetele de erupţie, prevenitoarele, robineţi, supape, etc.

RADIOGRAFIA UNUI INCIDENT

Directorul tehnic al Schelei de extracţie Moreni, inginerul lorgandopol E., are peste douăzeci de ani de experienţă în domeniul petrolului. E un om blajin, calm, de o modestie rar întilnită. Vorbeşte despre sonde, despre tehnici, despre oameni, despre locuri, numai despre el nu ne spune nimic. Aflăm că a suferit o grea pierdere familială, irecuperabilă şi ne exprimăm pe această cale regretul. In ceea ce priveşte detaliile tehnice ne năuceşte. Totul s-a intimplat la Sonda 572 acum, de curînd, în toamnă. Sonda respectivă încă n-a intrat în exploatare, este o sondă de adîncime mare. După calcule şi măsurători stratigrafice, bănuiam că există petrol la peste 2 000 de metri. Drept care am perforat coloana de burlan intre 2 437 şi 2 420 metri. In 17 metri folosim trei aparate de perforare. La prima perforare nu s-a intimplat nimic, nici la a doua, de abia la ultima perforare fluidul de foraj a început să fugă in formaţie, practic se vedea cum scade coloana. Să reţinem că lichidul folosit avea o densitate mare de 2,2 tocmai pentru a înlătura orice risc. La ultimul strat care ori era gol ori avea o densitate redusă, lichidul de foraj se strecoară în el, producindu-se o decompresiune. Observînd amănuntul, ne-am grăbit să extragem perforatorul cu cablu, închizind parţial sonda. N-am mai apucat, stratul de dedesubt, avind o densitate mare, a început să debiteze cu o presiune de 300 atm., ieşind la suprafaţă o coloană de marnă şi gaze de vreo 60 de metri. Pericolul era iminent, trebuia neapărat să închidem sonda şi pină la urmă am reuşit. Aici inginerul lorgandopol se poticneşte şi tace. Nu ne spune de consecinţele incalculabile dacă nu s-ar fi închis sonda, de faptul că operaţia era dificilă şi riscantă, de faptul că a participat şi el umăr la umăr de ceilalţi oameni, prăpădindu-şi hainele şi punindu-şi in pericol viaţa. Categoric, cu modestie nu se pot face reportaje.

Oamenii sondelor

Fotograf Gheorghe Cucu

SCAPA SONDA !

Muncitorul Ghergiaş Gh. are numai 37 de ani, dar vântul, frigul şi poate gazele i-au săpat adînci tranşee pe faţă. Lucrează la întreţinere, fiind petrolist cu state vechi. Are aceeaşi discreţie şi modestie ale petroliştilor şi cu greu îl convingem să ne spună ceva : Eu nu lucrez la 572, ci la o sondă apropiată, eram cu un coleg Roncea şi au trimis după mine. Să ştii că oamenii au scăpat sonda ! M-am gîndit şi am alergat şi eu să dau o mînă de ajutor. Pe la vreo doi kilometri am auzit vuietul jetului ca o sirenă. Tine geanta ! i-am spus lui Roncea şi am luat-o la fugă. Oamenii erau tineri şi nu se întîmplă in fiecare zi aşa ceva, nu mai văzuseră, s-au speriat, priveau neputincioşi, doar Bănaru, maistrul, el voia să facă ceva, el e mai bătrîn, dar era singur. Macaraua juca ca o minge de ping-pong, nu puteam să asigurăm sonda, deoarece presiunea azvîrlise tubingul, am încercat să închid prevenitorul manual, dar mi-a fost imposibil din cauza presiunii. Vroiam să întreb unde au umblat, dar nu se auzea nimic din cauza zgomotului, intr-o jumătate de oră marna ajunsese pină la genunchi de nu te puteai mişca, din trepidaţie exista pericolul să fugă tubingul, plus focul, focul nu-l mai putea domoli nimeni. Şi am sărit eu şi cu Bănaru să ridicăm pompa, are peste 200 de kilograme si atunci au sărit şi băieţii, venise şi directorul şi pompa era mai grea din cauza noroiului. Nu pornea, căci motorina era îmbibată cu marnă şi înfundase supapele, am început s-o manevrăm manual. N-a durat mult, cam o oră şi jumătate, dar am reuşit să închidem sonda. Da, ma simţeam puţin emoţionat şi obosit, dar nu munca fizică m-a obosit, ci spaima, spaima că dacă scapă sonda şi ia foc nu mai poţi s-o domoleşti. N-am făcut mare lucru, am ridicat un pic moralul oamenilor. Dacă scăpa sonda ? E ca şi cum aş pierde copilul meu, căci pîinea mea e petrolul...

IULIAN COSTANDACHE.''

Locatie sonda nr. 572 MP Caragiale : 44.89914144,25.67251114

Sonda de explorare preliminara nr. 572 MP Caragiale a fost sapata in perioda 18 August 1981 – 14 Iulie 1982, pana la adancimea de 2887 metri, pe zacamantul commercial Bucsani-Comisani, de pe raza UAT I.L. Caragiale, in scopul cercetarii miocenului inferior. Dupa ce s-a efectuat oglinda de ciment la adancimea de 2499 metri, pe data de 25 Octombrie 1982, s-a perforat coloana de burlane ɸ 5’’, cu dispozitiv cu jet ɸ 80mm ( 17 m x 12 jeturi/metru liniar adica 204 jeturi in total), in retragere la Miocen pe intervalul 2437-2420 m. In timpul extragerii ultimului tronson de pusca, sonda a inceput sa manifeste aruncand bucati de gresie, marna compacta, fragmente metalice, gaze si putin condens. S-au schimbat legaturile de la prevenitor de la inchidere pe total la inchidere pe partial si s-au introdus 39 metri de tubing ɸ 2 7/8’’ cu sabot ɸ 2 7/8’’. Sonda a inceput sa erupa violent aruncand afara tubingul din sonda. S-a reusit cu mare greutate inchiderea pe total a prevenitorului din cauza viiturilor puternice de marna. Dupa o ora de eruptie libera sonda a fost inchisa iar la 3 ore de la inchidere presiunea crescuse la 160 bari. In perioada urmatoare s-a incercat omorarea sondei cu noroi de densitate 2200 kg/m³, iar dupa pauzele respective de lubricare la scurgerea coloanei iesea noroi cu densitate de 1800 kg/m³. S-au pierdut în strat aproximativ 8 m³ noroi de foraj. Sonda a fost inchisa si tinuta sub supraveghere , constatandu-se o crestere treptata a presiunii pana la un maxim de 340 de bari la coloana si 90 de bari intre coloane. Sonda a ramas inchisa si sub supraveghere pana in data de 6 Iulie 1993 cand la o presiune de 0 bar la coloana si 45 bar intre coloanele de 5 1/2’’ si 9 5/8’’ se intervine la sonda. Se introduce la put 1000 litri apa sarata, se gaseste pod la control tehnologic la 104 metri si se efectueaza proba de etansare cap coloana la 230 bar – tine. Doi ani mai tarziu se gaseste pod la 164 metri iar in 1996 la 142 de metri presiuniile fiind de 50 de bari atat la coloana cat si intre coloane ( comunicatie evidenta ). Se incearca in toamna anului 1996 revenirea la Miocen prin deblocare prin spalare si frezare cu tubing flexibil insa nu se avanseaza mai jos de 191 metri de unde iese pilitura de fier. Se considera evidenta deteriorarea grava a coloanei in timpul perforarii. Probarea statului nu se mai poate efectua in conditiile existentei unor puternice viituri de marna ca urmare a spargerii coloanei. Se decide trecerea la categoria sonda abandonabila din teste de productie fara recuperare de coloana.

Incendiul sondei nr. 6 PH Viforata din 1930

''Universul, Anul XLVIII, Nr. 105 Bis Luni 12 Mai 1930

EXPLOZIE LA O SONDĂ DIN GURA OCNIŢEI

— 4 morţi şi 6 răniţi —

Târgovişte, 9 Mai

Eri, la 7 ½ d. a., sonda n-rul 6, a soc „Prahova“, din Gura Ocniţei, care se găseşte în lucru, din cauza exploziei pricinuite, din cauze necunoscute, s’a aprins şi a ars cu desăvârşire.

Maiştri sondori Matei Ion, din Gura Ocniţei şi Radu Soare din Dragomireşti, au fost carbonizaţi. Maistrul sondor Badea Gheorghe şi mecanicul Pârjol Nicolae, cari au fost duşi la spitalul din Târgovişte, au murit, după două ore.

Lucrătorii Cristea Ion, Anghel Gheorghe, Butu Theodor, Safta Gyula şi Beja Iosif, cari au suferit arsuri mai uşoare, sunt în cura spitalului din Târgovişte.

Lucrătorul Borja Gheorghe, rănit uşor, a fost lăsat la domiciliul său din Gura Ocniţei. Parchetul şi inspectoratul muncii din Târgovişite au fost sesizate de aceasta groaznică nenorocire şi a dispus facerea cercetărilor, spre a stabili responsabilităţile.

CUM S’A PRODUS EXPLOZIA

Moreni, 9 Mai

Astăzi un puternic incendiu a izbucnit la sonda nr. 6 a societăţii „Prahova” din schela Gura Ocniţei, care era în erupţia stratului 3 meotic.

Sonda producea 20 vagoane pe zi.

Focul a luat naştere în următoarele împrejurări:

Din cauza cantităţii mari de nisip, care eşia din sondă împreună cu ţiţeiul, coloana sondei s’a înfundat, iar erupţia a încetat.

O echipă de 10 lucrători a început lucrările de desfundare.

Au încercat întâi cu un piston, dar n’au reuşit. In urmă au montat o pompă puternică, cu care au început să pompeze apă în sondă, pentru curăţirea coloanei înnisipată. Neobseorvându-se că nisipul a fost complet scos din coloană şi că o mare cantitate de gaze a început să apară la gura sondei, lucrătorii au continuat operaţia de desfundare.

După câteva minute a început o puternică erupţie de ţiţei; atmosfera s’a încărcat de gaze, iar ploaia da ţiţei a prins sub ea echipa de lucrători. Nu se poate preciza dacă focul s’a produs dela vre-un motor cu explozie sau dela vre-un chibrit aprins.

La un moment dat, lucrătorii dela sondele învecinate au fost isbiţi de o groaznică explozie, care s’a întins deodată pe o rază de două sute metri.

Scheletul de lemn al sondei, a fost prefăcut în cenuşe, iar aparatele din jur au fost complet distruse. In vâltoarea de foc au fost prinşi şi cei 10 lucrători.

Doi au fost complet carbonizaţi.

Cei 8 răniţi au fost imediat transportaţi la spitalul din Târgovişte.

Dintre aceştia, doi, cu toate îngrijirile date au încetat din viaţă.

Pagubele se evaluează la 6 ½ milioane.

Focul a putut fi stins prin închiderea ventilelor de siguranţă abia după doua ore dela isbucnire.''

Locatie : 44.96119038 25.5790067

Sonda 6 PH Viforata a fost sapata in anul 1930 la o adancime de 987 metri

Incendiul sondei nr. 82 CRM Gura Ocnitei din 1926

"Dimineata, Miercuri 22 Septembrie 1926

Groaznica explozie dela Pârscov-Moreni

Două sonde distruse de incendiu.

-4 lucrători omorîti.-Numeroşi răniti.- Pagube de milioane-

— Dela trimisul nostru special—

MORENI, 20— Sosind astăzi în localitate, am căutat să căpătăm amănunte asupra groaznicei nenorociri întâmplate Sâmbătă dimineaţă la sondele No. 72* şi 82**, proprietate a societăţii „Creditul Minier".

Iată rezultatul anchetei făcută la faţa locului.

Societatea „Creditul Minier’’ are instalate pe un perimetru al statului, în regiunea petroliferă Pârscov, pendinte de comuna Moreni, două sonde şi anume : sonda nr. 82 în plină erupţie dând 40 — 50 de vagoane şi sonda nr. 72 care este in licărit şi dă 5 — 6 vagoane pe zi.

Ambele sonde sunt aşezate pe un dâmb la distantă de circa 150 — 200 metri.

Din cauza erupţiei violente a sondei 82 întreaga regiune a acestei sonde pe o rază de peste 100 metri, precum şi întreaga vâlcea din apropiere erau pline de gaze, lucru de altfel obişnuit la sondele în erupţie.

Dat fiind inflamabilitatea teribilă a acestor gaze şi pentru a se evita o nenorocire care se putea întâmpla în orice moment, societatea „Creditul Minier” în mod obişnuit luase toate măsurile de prevenire a oricărei nenorociri.

CUM S’A PRODUS EXPLOZIA

Pe la orele 5 dimineaţa încep să vie echipele de lucrători care schimbă pe cei ce lucrează în cursul nopţei. Lucrătorii acestor echipe conform consemnului ce au şi a clopotului de alarmă ce bate mereu intrând în zona periculoasă, trebuiau să arunce ţigările, nefiindu-le permis nici de a aprinde chibrituri.

Cum gazele sunt mai grele decât aerul s’au lăsat în jos şi antrenate de curent au umplut vâlceaua.

Cu toate acestea probabil ca vreunul din lucrători, a aruncat o ţigară aprinsă sau poate s’a oprit în vâlcea să aprindă o ţigară.

In acest moment, adică la orele 5 şi jumătate o puternică bubuitură s’a auzit în vale, care a făcut să se cutremure întreaga regiune. Gazele au făcut explozie şi apoi s’au aprins.

PANICA PRINTRE LUCRĂTORI

Focul a pornit din vale şi s'a întins în direcţiunea de unde porneau gazele, adică spre sondă. Cei peste 30 de muncitori care lucrau împrejurul sondei căutând să scape de cercul de foc care îi înconjura din toate părţile, fugeau îngroziţi care încotro putea, scoţând strigăte disperate.

Din cauza vântului care bătea cu furie focul a cuprins cu o mare repeziciune sonda No. 82 care după cum am spus era în plină erupţie. Sonda a luat foc imediat şi o mare de flăcări cuprinse lotul pe rază din vâlcea şi până la sondă.

Au fost concentraţi imediat la faţa locului toţi inginerii societăţii, personalul technic şi lucrătorii care au făcut sforţări eroice pentru oprirea focului.

Graţie ventilului de siguranţă, sistemul d-lui ing. Virgil Tacit, care era adoptat la sondă, s'a putut închide imediat, de la distanţă de 100 metri, erupţia sondei şi astfel o şi mai mare nenorocire a fost evitată.

Flacările au mistuit scheletul de lemn al sondei ca şi întreaga cantitate de ţiţei aflată în jurul sondei, în butoaie.

Din cauza vântului care bătea cu furie, focul a fost propagat şi la sonda No. 72 ca se găsea la distanţă de 150 metri. Şi această sondă a ars complect.

Gratie ajutoarelor sosite şi a instalaţiunilor puternice de stins incendiile ce le poseda societatea, focul a putut fi localizat complect dupa o ora si jumatate.

Victimile

 Incă din primul moment când s'a produs explozia, doi lucrători aflaţi chiar în drumul gazelor aprinse au fost complecţi carbonizaţi. Din cele două fiinţe omeneşti n'a mai rămas decât o grămadă de cenuşe. Cele două victime sunt lucrătorii: Rapoteanu Gheorghe şi Aurel Joltea, ambii din judeţul Bihor.

Alţi doi lucrători au fost surprinşi chiar lângă sondă de flăcări. Cu hainele aprinse au isbutit să fugă din zona focului. Corpurile lor erau pline de arsuri. Duşi la spitalul Schüler din Ploeşti, după câteva ore de groaznice chinuri ei au încetat din viaţă. Aceste victime sunt tot din Bihor şi anume Andrei Grigorescu şi Toma I. Tudor.

RĂNIŢII

Trei lucrători care se găseau în apropiere au scăpat cu viaţă dar au pe cap şi corp răni grave, din care Budoiu loan din judeţul Bihor, şi Coman Stelian din comuna Adâncata, jud. Dârnboviţa, au fost internaţi la spitalul Schuler din Ploeşti şi Vasilescu Vasile, logofătul schelei, în infirmeria din Moreni.

ANCHETA

Din partea centralei societăţii din Ploeşti au sosit d-nii ing. Moldoveanu şi Stoica care împreună cu autorităţile au început imediat cercetările, de faţă fiind un reprezentant al parchetului şi d. ing. Andreescu, inspectorul minier al regiunii.

PAGUBELE

Pagubele cauzate de acest incendiu sunt foarte mari şi se ridică la peste 5 milioane lei.

Au ars pe lângă cele două sonde şi instalaţiunile de licărit, cu motoarele lor precum şi o mare cantitate de ţiţei.

Ambele sonde erau asigurate .

ÎNMORMÂNTAREA VICTIMELOR

Azi după amiază s’a făcut înmormântare a celor doi lucrători: Gh. Rapoteanu şi Aurel Joltea, cari au fost carbonizaţi pe loc în chiar momentul când a izbucnit explozia. Mii de muncitori au condus până la cimitirul comunei pe foştii lor tovarăşi de muncă. La morga spitalului Schuler din Ploeşti se află depuse cadavrele celorlalţi doi lucrători, Andrei Grigorescu şi Toma Tudor, cari au murit în spital.

Starea celor doi răniţi internaţi în spitalul Schuler, este destul de gravă şi sunt puţine speranţe că vor scăpa cu viaţă.

I. Vermont''

*Sonda Nr. 72 CRM Moreni Sud a fost sapata in anul 1926 la adancimea de 855 metri.

**Sonda Nr. 82 CRM Gura Ocnitei a fost sapata in anul 1926 la adancimea de 919 metri.

Locatia incendiului : 44.96947165,25.61792474

Eruption of oil well no. 7 CRM Ochiuri Gorgota

 

Photo Olteanu, Campina

Oil well No. 7 CRM Ochiuri Gorgota in eruption on 12 of August 1925

Oil well no. 7 CRM Ochiuri Gorgota was spud by ''Creditul Minier'' oil company in 1925 at a depth of 884.5 m

Latitutude and longitude of location : 44.96774797,25.54866847

Moreni wooden derricks

Oil well in eruption photo at Moreni in the 1910s.

Photographer Hiemesch from Moreni

Moreni wooden derricks.

Romanian oilmen standing at the wooden derrick entrance. 

Wooden derricks on Pascov Valley.

Photographer Olteanu from Campina.

Campina oil gusher

Interwar oil well in eruption at Campina, Prahova.

Eruption of oil well No. 62 Steaua Romana

Oil well No. 62 SR Campina was spud by Steaua Romana Company in 1903 at 360 meters on Bucea oilfield.

Longitude and latitude of location : 45.11832634,25.7439405

Eruption of oil well No. 49 Steaua Romana

Oil well No. 49 SR Campina Draganeasa was spud by Steaua Romana Company in 1902 at a depth of 379 meters. It was situated on left shore of Prahova river in Gahita oilfield and in the middle of actual city center of Campina.

Latitude and longitude of location : 45.12136927,25.74370499 

Eruption of oil well No. 30 SR Campina

Oil well No. 30 SR Campina Draganeasa was spud by Steaua Romana Company in 1898 at a depth of 311 meters. It was situated on left shore of Prahova river in Gahita oilfield and in the middle of actual city center of Campina.

Latitude and longitude of location : 45.12008369,25.74322671

Unirea oil well gusher at Filipesti

Oil well No. 4 RCOL UN Bana from Filipesti spud in 1912 at 587 meters.

''Eruptia unei sonde la Runcu''

''Eruptiuni de o violenta extraordinara s'au produs la Runcu in  zilele de 13 si 14 Februarie. 

Sonda 5 ''Unirea-Soarele'' intrata in productie acum 10 zile cu 40 vagoane si-a reluat eruptiunile producand in zilele de mai sus 71 si 100 vagoane pe zi. 

Eruptiunea continua cu o furie asemanatoare sondei americanilor, care cum se stie, producea acum o luna 300 vagoane pe zi. 

Toate batalurile societatii, precum si batalurile pe cari societatea Steaua Romana le-a pus la dispozitie sunt pline cu titei.

 Ne mai putand dovedi cu depozitarea titeiului, s'a recurs la rezervorele soc. ''Concordia'' si ''Romano-Americana''.

Sonda a aruncat mormane de nisip. S'au luat toate masurile impuse de imprejurari. Sonda este imbracata intr'un nor de abur spre a stavili intinderea gazelor. Sondele vecine ale soc, ''Orion'' si ''Romano-Belgiana'' au fost oprite de a lucra, iar drumurile de acces pentru carute au fost barate.

Intregul personal a fost concentrat in jurul sondei si al batalelor.

Ceea ce e de remarcat este ca sonda aceasta este cea mai adanca din Runcu ( 684m. ) si a intrat in strat cu cea mai mica coloana cunoscuta in localitate ( 11 cm ).

Garnitura de foraj a ramas in put fiind taiata de nisipul aruncat in sonda, asa ca eruptia isi face loc printr-o gaura si mai redusa si printre coloane.

Eruptia continua cu furie''

Adevărul, 38, nr. 12623, 17 februarie 1925

Sonda 5 Soarele Runcu Bustenari a societatii Unirea

Locatie sonda 5 Soarele Runcu Bustenari

Latitudine si longitudine : 45.12011276,25.83769781