''Doua sonde incendiate''
''PLOESTI, 27 August. – Astazi, pe la
9 jumatate dimineata, un puternic incendiu s’a declarat la sondele No. 4 si 6
ale societatei ‘’Regatul Romin’’ din Moreni. Sondele au fost complect nimicite. Au fost arsi 5
lucratori dintre cari trei grav. Iata
numele lor : Ion Tudose, Marin Gheorghe si Vasile Stanescu. Ei au fost adusi la Ploesti si internati la spitalul ‘’Schuller‘‘.
Provenienta focului nu se cunoaste pana acum. Sonda
No. 6, care era in eruptie si foarte productiva, continua sa arda si in acest
moment, orele 7 seara. Pagubele sint de
vre-o 150.000 lei.
Stavar''
Adevărul, 21, nr. 7177, 29
august 1909
''Dezastrul din Moreni''
''Panica printre locuitori. – Pustiirile incendiului.
–Spaima si emotie. – Curajul lucratorilor. – Ancheta prefectului. – O jumatate
million pagube. – Convorbire cu d. inginer Moldovanu. – Paza la locul
sinistrului.
PLOESTI, 29 August. – Nu pentru
prima data s’au intamplat incendii – mai mult sau mai putin dezastruoase – ca
acel de eri din localitate Moreni.Cu toate acestea, nu s’a luat nici o masura
de precautiune, nici din partea societatilor, nici din a autoritatilor, pentru
inlaturarea unor asemenea pericole.
Marele foc din Moreni ivit eri si
care a inspaimantat grozav pe petrolistii din judetul nostru, este fara
precedent in regiunile petrolifere din Romania, dupa cum afirma cei mai
competenti oameni.
Sa speram ca de-asta data, s’au
deschis ochii tuturor si pe viitor se vor lua toate masurile trebuincioase
pentru prevenirea raului de pana acum. Societatile petrolifere, sint primele
indatorate a cauta calea adevarata a remedierei acestui rau.
Eri, aceste societati priveau cu
durere cum li se nimicesc averile, dar orice ajutor era prea tardiv; afost o
minune ca regiunea petrolifera Moreni, n-a fost distrusa in intregime de foc.
Sondele sint foarte apropiate intre ele si deci, elementul distrugator ar fi
reusit sa le coprinda in citeva clipe.
Norocul a fost ca vintul care batea
cu putere la inceput, a incetat in cele din urma.
Panica printe sateni
Schela ‘’Stavropoleos’’ unde s’a
intamplat marele dezastru de eri, este situata pe o coasta pe partea dreapta a
apei Cricov. Aci sint in functiune sau in constructie, peste trei sute de
sonde. In partea de jos a sondelor, este situat in cea mai mare apropiere, catunul
Stavropoleos, iar in sus este un alt mic catun Tuicani, la aceiasi mica
distanta.
In momentul izbucnirei focului,
panica printre locuitorii din aceste doua sate era indescriptibila.
Vazindu-se amenintati de pericol,
satenii isi scosesera cu totii lucrurile din casa, mutumindu-se cel putin sa
scape cu acestea in cazul in care casele le ar arde.
Pustiirile incendiului
Focul a luat nastere de la sonda
No. 6, a societatei ‘’Regatul Romin’’. Aceasta sonda, este situate in josul
sondelor de pe deal: deci pericolul era destul de mare. Sonda aceasta era
intr’o continua eruptie si foarte productiva.
Pe fiecare zi, dadea 35 sau chiar
40 vagoane de titei, ceea ce ar insemna un venit de vre-o cincisprezece mii de
lei zilnic.
Prin frecarea lingurei de lacarire
de geamlic, s’au produs scintei si cum sonda era in eruptie, focul a luat
nastere usor. Fiind alimentat de vint, incendiul s’a intins asupra celor lalte
sonde vecine.
Incendiul s’a produs in ziua
precedenta, Joi, cind a cucerit si sonda No. 4 tot a societatei ‘’Regatul
Romin’’.
Focul nici nu incetase la sonda No.
6 si administratiile societatilor, au savirsit imprudenta de-a lasa sa continue
functionarea sondelor din imprejurimi. A doua zi, Vineri, sonda incendiata face
din nou eruptie emanind cantitati enorme de pacura, care a inceput sa curga pe
batale. Cum atmosfera era incarcata de gaze, focul s’a intins cu iuteala peste
tot. Pacura din batale fiind in flacari acestea curgeau la vale si in calea lor
cuprindea sondele sau alte constructiuni ce intalneau.
*
Au fost distruse de acest groaznic incendiu
urmatoarele sonde : No. 6, 8, 10,14, 32, 44, 45 si 48 ale societatei ‘’Romino-Americana’’
dintre cari numai doua nu erau in productie. Nici una nu era asigurata. A mai
fost distrusa sonda No. 17 a societatei ‘’Astra’’, care era in sapa, precum si
sondele No. 1, 2, 3, 4, 5 si 6, toate productive, si 7 in sapa, ale societatei
‘’Regatul Romin’’.
In total 17 sonde.
*
Au mai ars : casele de locuit ale
personalului societatii ‘’Romino-Americana’’, 6 rezervoare goale si diferite
masinarii.
Pagubele se evalueaza la suma de 500.000 lei.
Spaima si emotie
A fost cea mai mare fericire ca eri
n’a cazut victime ale urgiei focului nici unul din sutele de lucratori ce se
aflau in acele momente la lucru.
D. Paul Rue, chirovnic la societatea
‘’Regatul Romin’’ alfindu-se linga sonda No. 6, pe cind incerca sa ia masurile
de salvare, a fost cuprins de flacari. Inainte de a i se aprinde hainele,
lucratorii cari azistau la acest spectacol infiorator, s’au repezit la dinsul
si luindu-l in brate l’au salvat de la o moarte pe cit de sigura pe atit de
tragica.
Am avut ocazia sa vad pe d. Paul
Rue, la vreo trei ore dupa ce se petrecuse aceasta scena. Era foarte palid si
indurerat.
Infiorat de grozavia ce-l
amenintase, d. Paul Rue nu stia unde se mai gaseste. Nu mai putea nici chiar sa
raspunda la intrebarile ce i se puneau. D-na Rue, de asemenea se gasea intr’o
stare de puternica emotie.
*
Cind flacarile fugeau in toate
partile in jurul lucratorilor cari munceau la localizare, ei, curagiosi, isi
continuau activitatea pentru stapinirea elementului distrugator, aruncind
pamint si nisip peste sonde, sau apa peste cele aflate in constructii.
Primejdia era mare pentru dinsii;
dela un moment la altul se puteau astepta la un sfirsit tragic. Era cea mai
ingrozitoare situatie.
Ancheta prefectului.- Pagubele
Cel dintii si singurul si singurul care a sosit la locul
dezastrului din Moreni, din partea autoritatilor, a fost, dupa cum am spus in
corespondenta anterioara, d.C.D. Anghel, prefectul judetului.
In convorbirea ce am avut cu d-sa,
d. prefect mi-a afirmat ca asemenea dezastre, se datoresc faptului ca sondele
sint prea apropiate intre ele. Crede ca este fara precedent dezastrul izbucnit
la Moreni.
D. prefect a facut o ancheta
minutioasa, pentru a stabili asupra cui cad responsabilitatile..
Despre toate cele constatate, d.
prefect Anghel a comunicat cazul d-lor I. Bratianu, prim-ministru si Al.
Djuvara, ministrul domenilor. Pagubele le-a evaluat circa la jumatate million
lei.
Convorbire cu d. inginer Moldovanu
D. Lazar M. Moldovanu, inginerul
regiunei schelei Moreni, in tot timpul focului, a stat la fata locului,
observind si dispunind masurile de salvare.
A obligat pe toti sefii de echipa
sa-i prezinte pe toti lucratorii si a constatat ca nu este nici o victima. Asta
noapte, d. inginer Moldovanu, a continuat sa supravegheze lucrarile pentru
localizarea focului.
Am avut urmatoarea convorbire cu d.
inginer Moldovanu :
-
Cit costa construirea
unei sonde, d-le inginer ?
-
‘‘In
medie treizeci de mii de lei, cu masinarii. Se
exclude insa pacura. Ar costa deci cele 19 sonde distruse de foc, cam vreo
cinci sute de mii de lei’’.
D. Moldovanu, invinovateste
societatile, cari, inainte de actualul regulament al exploatarilor regiunilor
petrolifere, asezau sondele apropiate unele de altele.
In sensul celor aratate de d.
Moldovanu, mi-au vorbit si d-nii G. Iosif, administratorul societatei
‘‘Romino-Americana‘‘ si Negri, administratorul societatei ‘’Astra’’.
Cea mai pagubita societate pe urma
incendiului de eri, a fost ‘’Romano-Americana’’. I s’au distrus noua sonde cari
erau neasigurate.
Paza la locul sinistrului.
In cursul noptei, a sosit la Moreni
si d. Ciocirdel, administratorul plasei respective, care a luat toate masurile
de ordine. La ora 1 noaptea, cind am plecat din Moreni, timpul era linistit si
focul de la sonda No. 6 se potolise.
Nu e exclusa putinta ca focul sa se
iveasca din nou, de oarece, sonda No. 6 a ‘’Regatului Romin’’ va face, probabil,
din nou eruptie, avind multa pacura. Afara de aceasta, in apropiere de ea, in
partea dreapta, este sonda No. 21 a societatei ‘’ Romino-Americana’’ care se
astepta sa faca eruptie dintr’un moment intr’altul.
Linga aceste sonde, sint celelalte,
ale caror motoare functioneaza neintrerupt.
Sondele din Moreni, se gasesc inca
sub paza jandarmilor rurali, spre a evita un nou pericol, caci sint multi
lucratori cari umbla cu foc prin acele parti.
Stavar''
Adevărul, 21, nr. 7178, 30 august 1909
