Petroblog: tintea

Showing posts with label tintea. Show all posts

''I have struck a good well at last''

Drader, Tintea No. 1

This is my Tzintea chanter

H.F. Drader Ploesti, Romania.

To Mr. T. Marshal 13-4 Gresham House, Old Broad Street, London

Dear Mr. Marshal

I have struck a good well at last.

I hope you are well.

My best regards

H.F. Drader

Ploesti

Romania

''Exploatarea petrolului in Romania''

I.Tanasescu & V. Tacit

At page 71 it is specified that H.F. Drader has one oil well in driling during 1905-1906

The well has erupted in February 1906 and the production reported at the end on 1906 was 6 tons of oil/day

Oil well No. 8 COL Tintea ( former 1 Drader ) from Tintea was spud in 1906 at 365 meteres depth

Location of the oil well : 45.038111, 25.900083

A DACIAN LAYER WAS NAMED AFTER H.F. DRADER BECAUSE HE WAS THE FIRST TO OPEN IT

Colored oil postcards from the past

Baicoi

Arbanasi

Sacel

Tintea

Arnold Heim photos - Tintea

ETH-Bibliothek Zürich Bildarchiv

Fotograf Heim Arnold

Tintea, 16.08.1926

ETH-Bibliothek Zürich Bildarchiv

Fotograf Heim Arnold

Tintea, 16.08.1926

ETH-Bibliothek Zürich Bildarchiv

Fotograf Heim Arnold

Tintea South, 16.08.1926

ETH-Bibliothek Zürich Bildarchiv

Fotograf Heim Arnold

Tintea South West, 16.08.1926

Incendiul sondei nr. 11 SR Tintea din 1939

Capitala, februarie 1939, (Anul 2, nr. 242-256), 12.02.1939

Regiunea petroliferă Ţintea ameninţată de un incendiu catastrofal

Sute de săteni, lucrători dela sonde şi echipele de pompieri din Câmpina şi Ploeşti lucrează la localizarea focului

PLOEŞTI, 10. — Regiunea petroliferă Ţintea, în care s’a produs zilele trecute erupţia dela sonda nr. 11 a soc. Steaua Română, era să fie astăzi teatrul unui catastrofal incendiu. Mai mulţi copii cari se aflau cu vitele la câmp vrând să se încălzească au făcut foc pe malul apei Dâmbu, care trece prin marginea satului Ţintea. Cum pe suprafaţa apei se afla un strat gros din ţiţeiul revărsat dela sondă, la un moment dat acesta a luat foc întinzându-se cu repeziciune pe toată suprafaţa râului şi ameninţând să ajungă până în sat unde, după cum se ştie, se află revărsate peste 400 vagoane ţiţeiu, care a pătruns până şi prin pivniţele caselor locuitorilor.

Dându-se imediat alarma, populaţia satului îngrozită împreună cu inginerii şi lucrătorii de la sonde au alergat la locul incendiului, procedând în grabă la facerea unui baraj de pământ peste râu, spre a opri astfel înaintarea incendiului care se mai afla abia la un kilometru depărtare de sat.

Autorităţile fiind anunţate, la faţa locului a sosit în grabă d. prim procuror Anghel Dragomirescu; lt. col. Popovici, comandantul legiunii de jandarmi si al poliţiei; procurorii Nacian şi Andreiovici; pretorul Cosmovici, jude instructor Demetrescu, ing . Stănculescu, inspector minier; personalul tehnic al soc. Steaua Română, precum şi echipele de pompieri dela Câmpina şi Ploeşti cari fuseseră chemate prin telefon.

La ora 2 jumătate, când telefonăm, la trei ore de la isbucnirea incendiului, echipele de pompieri lucrează energic la localizarea incendiului, aruncând asupra lui preparatul special „sapogen” pentru înăbuşirea flăcărilor cari ard pe o întindere de 3 kilometri dealungul râului.

Datorită intervenţiei energice şi la timp a sătenilor, a lucrătorilor dela schele şi a echipelor de pompieri, s’a evitat o adevărată catastrofă care s’ar fi soldat cu pierderi incalculabile, dată fiind cantitatea de ţiţeiu revărsat dela sonda în erupţie precum şi regiunea care e presărată cu zeci de sonde in activitate.

Noui amănunte în legătură cu focul dela Tintea

PLOEŞTI, 10. După cum am relatat în numărul de eri al ziarului nostru, la Ţintea s’a produs o puternică erupţie de ţiţeiu, la sonda nr. 11 a soc. petrolifere „Steaua Română”, ţiţeiul, scurgându-se în cantitate de peste 400 vagoane prin pivniţele mai multor gospodării, până în şanţul şoselii, apoi în apa „Dâmbu”, care curge prin apropiere.

Azi dimineaţă pe la ora 11, copiii locuitorilor Vasil Iliе şi Vasile Băţăgoiu din Ţintea, ducându-se cu oile la păşune, care se află în apropierea râului „Dâmbu”, au aprins nişte cărbuni, pentru a încălzi mâncarea. Cu o cană găurită, ei au scos ţiţeiu din albia râului pentru a înteţi focul. Dela râu şi până la foc însă, s’a prelins o dâră de ţiţeiu, care s’a aprins îndată din neglijenţa celor doi copii. Flacăra s’a întins cu repeziciune până Ia râu, cuprinzând rezidurile şi ţiţeiul scurs dela sonda nr. 1, apoi s’a propagat pe o întindere de aproape 3 km.

Focul ameninţând să ia proporţii catastrofale, s’a cerut ajutorul companiei de pompieri din Ploeşti.

La faţa locului au pornit 3 auto-pompe, sub comanda d-lui căpitan Mihail Maneca, plut, major Giroveanu şi subofiţerii Pântea, Moraru şi Popescu, cari au început imediat operaţiile de stingere, cu spuma „Sapogen”, specială în cazuri de incendii petrolifere.

Odată cu pompierii, au sosit şi autorităţile, în frunte cu d-nii: prim procuror Anghel Dragomirescu, col. Popovici, comandantul jandarmeriei şi poliţiei, procuror Nacian, procuror Gh. Andreiovici, judecător de instrucţie Dan Demetrescu, inginer Stănculescu din partea Inspectoratului Minier şi inginerii din schelă.

S’au format mai multe diguri succesive de pământ şi după 4 ore de muncă în care timp şi-au dat concursul aproape 200 lucrători ai Societăţilor dimprejur şi compania de pompieri din Câmpina, focul a fost stins.

S’au luat măsuri pentru curăţirea terenului de ţiţeiu, iar până la terminarea lucrărilor, s’a pus pază pe întreaga întindere îmbibată cu reziduri petrolifere.

Pagube noui nu sunt, întrucât ţiţeiul care a ars astăzi, era scurs dela sonda care a erupt, şi care era pierdut pentru societatea „Steaua Română”.

I.N. - V

Universul, februarie 1939 (Anul 56, nr. 30-44), 1939-02-11, nr. 40

Universul, februarie 1939 (Anul 56, nr. 30-44), 1939-02-12, nr. 41

Universul, februarie 1939 (Anul 56, nr. 30-44),1939-02-13, nr. 42

Sonda nr. 11 SR Tintea a fost sapata in 1939 la 3169 metri adancime

Locatia sondei nr. 11 SR Tintea: 45.03454686,25.89888738

Incendiul sondei nr. 5 SR Tintea din 1910

Adevěrul, martie 1910 (Anul 23, nr. 7356-7386), 1910-03-23 nr. 7378

Incendiul din Ţintea

ŢINTEA, 21 Martie.— Un incendiu puternic s’a abătut la orele 11 dimineaţa în schela petroliferă de aci. Focul a luat naştere dela Sonda No. 5 ,,Steaua Romînă“, sondă renumită atît prin producţia ei abundentă, cît şi prin marele foc de astă iarnă.

Din cauza vîntului care bătea spre SV focul s'a întins imediat la sondele vecine No. 5 Koster, No. 3 ,,Steaua Romînă“, ambele productive; a ars apoi sonda No. 18 Koster în sapă, toate batalele pline cu ţiţei, cari erau în apropierea acestor sonde, precum şi batalul de lingă sonda No. 3 Koster. Pagubele sínt mari. Din fericire nu sînt de înregistrat victime omeneşti. Fiind Duminică, activitatea din Schelă a fost foarte redusă.

Asupra cauzei incendiului ceI doi lucrători, cari erau ocupaţi la sonda No. 5 în momentul izbucnirei, spun următoarele: sonda era pînă eri în instrumentaţie, azi dimineaţă avea să înceapă licăritul. După ce s’a băgat lingura de licărit, ţiţeiul însoţit de cantităţi enorme de gaze s’a urcat pe coloană, producind un zgomot îngrozitor.

Lucrătorii au fugit crezind că sonda va face erupţie, în acest moment limbi puternice de foc eseau din gura puţului. Probabil că lingura, izbită de gaze în pereţii burlanelor de tubaj, a produs scîntei aprinzînd gazele.

Sonde distruse de incendiu :

Sonda nr. 5 SR Tintea sapata in anul 1909 la adancimea de 360 metri

Sonda nr. 3 SR Tintea sapata in anul 1910 la adancimea de 396 metri

Sonda nr. 5 UN OR Tintea sapata in anul 1910 la adancimea de 358 metri

Sonda nr. 18 UN OR Tintea aflata atunci in sapa si terminate din foraj in anul 1911 la adancimea de 411 metri

Locatia incendiului : 45.03897174,25.8976571

Incendiul sondei nr. 5 SR Tintea din 1909

Dimineaţa, septembrie 1909 ( Anul 6, nr. 1985-2014 ), 1909-09-11 nr. 1995

Sonde incendiate

Campina, 9 Septembrie .— Aseară , din cauza trăznetului, a luat foc sonda No . 5 a societătei „Steaua Romina" din Ţintea, care era in erupţie.

Focul s'a comunicat şi la sonda No . 1 a d-lui Koster, distrugand cu desăvirşire ambele sonde. Cu toate silinţele depuse, focul nu s’a putut stinge, din cauza eruptiei sondei No. 5. El a distrus un batal cu păcură de 20 vagoane.

Pagubele trec de 120.000 lei. Accidente de persoane nu s'au intimplat.

Cor.

Asupra acestui incendiu corespondentul nostru din Ploeşti ne-a telefonat următoarele la orele 12: PLOEŞTI, 9 Septembrie.— In acest moment focul din Ţintea continuă. După comunicările oficiale ce le avem de acolo, el nu se va putea potoli decit la terminarea erupţiei.

In privinţa cauzelor cari au produs incendiul, unii susţin că ar fi provocat de trăznet, iar alţii dela scinteile emanate de la lingura de lacarit.

Stavăr.

Dimineaţa, septembrie 1909 (Anul 6, nr. 1985-2014), 1909-09-12 nr. 1996

Incendierea sondelor din Ţintea

PLOEŞTI, 10 Septembrie.—Marti noaptea, un puternic incendiu s’a declarat la sondele din localitatea petroliferă Ţintea. Focul a izbucnit la sonda No. 5 a societătei „Steaua Romînă“, care producea zilnic o cantitate de păcură foarte mare.

Cerînd relaţiuni la Ţintea persoanelor oficiale, ni s’a comunicat că această sondă dedea mai mult de două vagoane de păcură pe oră, ceia ce ar însemna în mediu 48 vagoane pe zi.

Sonda fiind necontenit în erupţie păcura emanată, pe măsură ce eşia la suprafaţă, era incendiată.

Din această cauză, focul a durat eri toată ziua şi poate că nu se va fi potolit nici acum. Cum se vede, pagubele produse sint considerabil de mari pentru societatea „Steaua Romînă“ căreia i-a ars tocmai sonda No. 5, despre al cărei produs se dusese faima.

Focul ivit la sonda No. 5 s’a întins şi la sonda No. 1 a societăţei I. Koster, distrugînd'o şi pe aceasta complect.

Sonda d-lui Koster era productivă, deci şi aci pagubele sint mari.

D. Tacit, inginerul regiunel miniere din Ţintea, anchetînd cazul, a stabilit că focul s-a declarat întîi la sonda No. 5 a societăţei „Steaua Romînă“ din cauza trăznetului.

Despre cele constatate, d. inginer Tacit a comunicat cazul telegrafic ministerului de industrie. Parchetul a delegat cu facerea anchetei pe administratorul plăşiei Doftăneţ.

Astăzi, dacă timpul va fi favorabil va pleca la faţa locului şi d. prim-procuror Al. Deladecima.

PLOEŞTI, 10 septembrie.—Sonda No. 5 a societăţei „Steaua Romînă“ din Ţintea, care a luat foc Miercuri noaptea, continuă să ardă şi în acest moment.

Aseară, d. prim-procuror Alex. Deladecima, a fost la Ţintea unde a anchetat cazul.

Cerînd relaţiuni d-lui prim-procuror asupra celor constatate de d-sa, mi-a spus că focul a provenit din cauza trăznetului căzut asupra sondei No. 1 a societăţei „Koster“.

Din cauză că sonda No. 5 a societăţei ,,Steaua Romînă“ se află în erupţie, focul va continua atita timp pînă ce sonda nu va mai emana păcură.

Societatea „Steaua Romînă“ are pagube foarte mari. Societatea oferă un premiu de 10.000 de lei aceluia ce va putea să stingă focul.

Stavăr.

Dimineaţa, septembrie 1909 (Anul 6, nr. 1985-2014), 1909-09-13 nr. 1997

Incendiul din Ţintea

ŢINTEA, 11 Septembrie. — Incendiul de la sonda No. 5 a soc. „Steaua Romînă“ continuă fără speranţe pentru moment de a putea fi stins, căci erupţia sondei continuă mereu.

Dat fiind că sonda aruncă între 30—50 vagoane ţiţei zilnic, pagubele se pot evalua la vreo 15.000 lei pe fiecare zi.

Dimineaţa, septembrie 1909 (Anul 6, nr. 1985-2014), 1909-09-18 nr. 2002

Incendiul din tintea — O întreagă comună în primejdie

PLOEŞTI, 16 Septembrie. — Din comuna Ţintea se anunţă că sonda No. 5 a societăţei „Steaua Romînă“ care a fost incendiată acum opt zile, se află încă în flăcări şi, făcini erupţiune păcura în cantitate multă mai mare decit pînă acum, focul ameninţă să se întindă asupra caselor locuitorilor din acea comună.

Autorităţile au luat măsuri pentru a se înlătura un dezastru.

Stavăr.

Sondele distruse in incendiu :

Sonda 5 SR Tintea a fost sapata in anul 1909 la o adancime de 360 metri.

Sonda 1 UN OR Tintea a fost sapata in anul 1908 la o adancime de 371 metri.

Locatia incendiului : 45.03897174,25.8976571

Bogăţia ţărei noastre: Petrolul

''Ziarul Stiintelor şi al Călătoriilor,

ANUL XXXII No. 23.

5 Iunie 1928

Bogăţia ţărei noastre: Petrolul

Cu toate că existenţa petrolului era cunoscută din cele mai vechi timpuri, exploatarea petrolului n'a început decât prin anul 1857, când colonelul Dracke, în Pensilvania (Statele Unite), a răsbit primul puţ productiv, la adâncimea de 48 metri. Valoarea celor 3.818.000 vagoane de titei extrase din subsolul tarii noastre, socotita după pretul titeiului din anii respectivi, când s’a extras porţiunile ce formează acest total, este de 31 de miliarde lei, care în hârtii de câte 1000 lei ar face un teanc inalt aproape cât vârful muntelui Omul.

In Rusia petrolul era cunoscut din cele mai vechi timpuri. Călătorul Marco-Polo, povesteşte că locuitorii din Baku (actualmente importantă regiune petroliferă a Rusiei), vindeau în Asia Mică, un ulei mineral care nu putea fi altul decât petrolul.

Primele începuturi ale exploatărei petrolului la noi în ţară, datează din anul 1856, Pe atunci petrolul se extrăgea din puţuri primitive şi servea numai la unsul roţilor şi la cătrănitul lemnelor, spre a nu putrezi. Cu timpul, printr’o distilaţie primitivă, se reuşi să se extragă din el un produs care se ardea în lămpi. Atunci a început ca petrolul să aibă mai multă căutare şi s’au făcut numeroase puţuri de exploatare în regiunile Glodeni (Dâmboviţa) şi Băicoi (Prahova).

Cu cât necesitatea petrolului de iluminat se simţea mai mult, cu atât exploatarea ţiţeiului lua o desvoltare mai mare, însă sistemul de extracţie rămăsese tot puţurile.

Prin anul 1880 technica descoperind în ţiţeiu şi alte produse afară de petrolul lampant, exploatarea începe să intereseze şi capitalurile străine. Astfel, pentru prima oară, se formează o societate străină cu capital Austro-Ungar, care începe exploatarea în regiunea Câmpina. Această societate instalează prima sondă mecanică.

Atrase de perspectiva beneficilor mari, noui capitaluri străine fură învestite în industria petrolului. Se construesc rafinerii mari cu cele mai moderne instalaţiuni. Treptat s’au descoperit noui regiuni petrolifere, astfel că astăzi avem în ţara noastră, următoarele regiuni :

Moreni (jud Prahova) este situat în şesul Munteniei lângă apa Cricovului. Morenii a fost şi va mai fi încă mărgăritarul regiunei noastre petrolifere. Din această regiune se scoate zilnic cam 40 la sută din totalul producţiei ţărei.

Filipeşti de pădure (Prahova) este schela care leagă Morenii de Băicoi; dar din cauza dificultăţilor de săpare a fost lăsată în părăsire. Totuşi mai produce încă 0,3 la sută din producţia totală a ţărei. Dacă cantitatea totală de ţiţei extrasă din România dela 1838 până la începutul anului 1928 ar fi vărsată în lacul Cahul din Basarabia, l-ar acoperi pe o grosime de 60 centimetri. Aceeaşi cantitate de ţiţei dacă ar fi aşezată într'un rezervor cilindric cu diametrul de 1 km., acel rezervor ar trebui să aibe înălţimea de 50 metri.

Câmpina (Prahova), una din cele mai vechi schele, merge spre declin zăcămintele de tiţeiu fiind epuizate. Apogeul acestei regiuni a fost prin anul 1909, când violentele erupţiuni de ţiţeiu ale sondelor din Câmpina aruncau afară mii de vagoane. Astăzi Câmpina nu mai produce decât 1,8 la sută din productia tărei.

Buştenari (Prahova) se subîmparte în mai multe schele : Călinet, Burloiu, Telega, Grâuşor, Mislişoara, Făget şi Stejar. Această regiune petroliferă a fost adevăratul Eldorado al întreprinderilor mici. Sute de capitalişti au exploatat şi exploatează schelele din Buştenari, unde ţiţeiul se găseşte Ia adâncimi mici (100—300 m.) Buştenarii produc 4 la sută din producţia totală a ţârei.

Ceptura (Prahova) este o regiune nouă aşezată în partea de Est a judeţului, la Vest de Mizil, lângă comuna Urlaţi. Această regiune este în floare, producând 6 la sută din producţia totală a tărei.

Runcu şi Chiciura sunt situate la Sud-Est de Buştenari şi au o producţie de 8 la sută din producţia totală a tarei.

Băicoi şi Ţintea sunt situate la Sud de Buştenari şi la Est de Moreni. Aceste regiuni au aproape aceeaşi vechime ca şi Câmpina. Stratele de tiţei fiind şi aci secătuite, ele merg spre declin, nemai producând decât 6 la sută din producţia totală a tărei.

Bordeni-Recea este o regiune slab productivă cu 0,3 la sută din producţia tărei. Mai sunt în Prahova şi regiunile Copăceni, Drăganeasa, Udreşti şi Păcureşti cari împreuna au 0,5 la sută din producţia totală a tarei.

Ochiuri (Dâmbovita), situat la 10 km. spre Est de Târgovişte, este o regiune din care se scoate zilnic 13 la sută din producţia totală a tărei.

Gura Ocniţei (Dâmbovita) este situat între Ochiuri şi Moreni. Deţine al doilea loc, având o producţie de 17 la sută din producţia totală a ţărei.

Arbănaşi (Buzău), are o producţie constantă de 3 la sută din producţia tărei.

In Moldova avem în jud. Bacău, regiunile : Zemes, Solont şi Moineşti cari împreună produc 1.6 la suta din producţia totala a tărei.

Adâncimea la care se găseste ţiţeiul, variază după regiune. Astfel după cum am văzut, la Buştenari se găseşte la suprafaţă pe când la Filipeşti se găseşte între 1600 şi 1200 metri. Actualmente în multe regiuni din ţara noastră se exploatează terenuri până Ia 1500 metri, în căutarea de noui straturi petrolifere. Astfel în regiunea Moreni, avem sonde la 1400 metri cari produc prin erupţie, câte 20 vagoane pe zi.

Cea mai productivă sondă din tara noastră a fost sonda No. 1 „Colombia“, din regiunea Moreni. Această sondă a produs cantitatea enormă de 42.800 vagoane ţiţeiu. Dacă. aceste vagoane ar fi aşezate cap în cap, în linie dreaptă, ar face un şir lung dela Bucureşti până la Botoşani.

Valoarea acestui ţiţei ar fi actualmente un miliard lei.

Se întâmplă de multe ori însă, ca sondele să nu dea rezultate şi în loc de titei să întâlnească apă sărată, care în unele cazuri este eruptivă. Astfel în Regiunea Filipeşti s’a întâlnit la o sondă, în anul 1914, la adâncimea de circa 200 metri un strat eruptiv de apă caldă care a făcut erupţie timp de câteva luni, temperatura apei fiind de 80 grade.

Alte dăţi din cauza gazelor emanate şi o scânteie, o explozie urmează iar după ea incendii grozave. Ilustratia noastră de pe copertă, reprezintă incendiul dela Moreni isbucnit acum o săptămână şi pentru stingerea căruia se lucrează din răsputeri.

A. V. Leeca''

Romanian oil. Newspaper articles from 1899.

1899 Opinia, august 1899 Anul 3, nr. 74-98 1899-08-18 nr. 87

1899 Telegraful Roman, 1899 Anul 47, nr. 1-138 1899-09-28 nr. 103 22 COL Tintea spud in 1898 at 457 meters

1899 Telegraful Român Telegraful Roman, 1899 Anul 47, nr. 1-138 1899-09-25 nr. 102

Tribuna poporului 9-Oct-1899

Unirea-Orion oil wells at Tintea

In the above photo are five oil wells of ''Unirea-Orion Company'' from Tintea. From left to right are 131, 151, 119, 150 and 129 Unirea-Orion Tintea oil wells. Maur & Co interwar photo.

Name Spud date Depth, m

119 UN OR Tintea 1925 613

129 UN OR Tintea x 717

131 UN OR Tintea x 737

150 UN OR Tintea x 701

151 UN OR Tintea 1927 767