Videle HQ

1965
1973
2005

Primitive oil extraction from hand-dug wells

 Primitive oil extraction from hand-dug wells

Eruption of oil well no. 7 CRM Ochiuri Gorgota

 
Photo Olteanu, Campina
Oil well No. 7 CRM Ochiuri Gorgota in eruption on 12 of August 1925
Oil well no. 7 CRM Ochiuri Gorgota was spud by ''Creditul Minier'' oil company in 1925 at a depth of 884.5 m
Latitutude and longitude of location : 44.96774797,25.54866847

In fata dezastrului dela Moreni

Gazeta Transilvaniei

Brasov, Joi 27 August 1925

In fata dezastrului dela Moreni

Cateva observatii cari intereseaza si ministerul de finante si industrie

S’a evitat o catastrofa fara pereche

Prin gentileta d-lui avocat Stefan Iosif din Bucuresti, am putut vizita sonda incendiata dela Pleasa-Moreni. Plecand cu automobilul din Brasov, am ajuns noaptea pe drumul dela Filipesti ( targ ) spre Moreni, strabatand vai impadurite, urcand dealuri repezi.- Automobilul ne ducea spre cea mai incantatoare priveliste, pe cat de ingrozitoare.

Pe dealul Morenilor ni se desfasura deodata, aceasta neintrecuta priveliste: in semiobscuritate, in vale, aparusera mii de lampioane electrice cari nu desveleau, cu lumina lor, scheletele sondelor ci dadeau intregei vai largi si intinse aspectul unui oras vazut din aeroplan, cu mii de case ale caror ferestre ar straluci luminate noaptea. De dupa un piept de deal, drept in fata noastra, statea o stea uriasa rosie, cuprinzand flacarile sondei incendiate, parca imobilizate ! Lumina lor se revarsa pe cer si peste dealurile inconjuratoare – lasand in umbra coclaurilor in valea Morenilor miile de lampioane albe, constrastand cu farul rosu stralucitor al sondei in plina ardere.

Nu poate fi priveliste mai mareata, mai incantatoare ! Dar in fata sondei mi-am dat seama de dezastrul produs.

Urcand pe jos un deal pieptos, repede, pe drum de care,luminat de care, luminat de flacarile sondei, ne-am apropiat de vulcanul din Pleasa. Asa, cu drept cuvant, poate fi numita sonda incendiata. Ca un Vulcan erupe, cu puteri ce zguduie imprejurimile, cu zgomote sinister. Vedem coloana de titeiu – de vre-o doui metri, fumurie si de-asupra ei incandescenta unei valtori de flacari. Sant cate odata inalte de 40 metri.

De jur imprejur parjol. Caldura pripeste obrazul dela sute de metri. – A uscat pomi si fructe. Un prun cu fructe ne apare aproape carbonizat, la o distanta de 100 metri de vulcan. Case arse si ruinate, o vie pustiita, livezi parjolite – toate in lumina puternica a sondei incendiate. In jurul craterului resturile de fier ale trufasei sonde rezista ranite caldurei sondei.

Am asistat si la un moment dramatic, cand unul dintre cei doui ingineri americani – cel mai tanar; imbracat in costumul de asbest, cu masca pe fata, s’a apropiat la 15 metri de gura vulcanului. Cate-va clipe si o retragere grabita. Bietul om era literlamente scaldat in sudoare. La vre-o 30 de metri un damb de pamant ridicat de lucratori inlesneste munca a vre-o 15 – 20 oameni ce executa un nou plan de stingere a sondei incendiate. Lucratorii se apara cu paveze de asbest.

Trebuie sa remarcam incetineala sau mai bine zis nepasarea cu care s’a procedat la opera de stingere. Tunelul croit sa ajunga la 15 metri sub putul sondei, la coloana de eruptie – a ajuns din eroare la 4-5 metri sub put, asa ca s-a surpat si cu mari greutati s-a putut aseza tubul pentru scurgerea pacurei. Acum se lucreaza la un al doilea tunel, de randul acesta mai larg ( 2 metri si 1,8 inaltime ). Era timpul suprem – mai ales ca s-a ajuns si la convingerea ca nu trebue intaiu gaurita ( sfredelita ) coloana de fonta ci turtita, si numai in urma sa se faca perforarea – dupa ce incendiul de sus se va fi stins s’au micsorat prin turtirea cantitatei de titeiu eruptive.

Inginerii americani sant cam exclusivisti: nu admit experimentarea mijloacelor altora. Si aci au lucrat dupa voia lor – fara sa dea socoteala.

Prietenul meu, d-l avocat Iosif, un om cu simt practic-mecanic deosebit imi spusese pe drum fara sa stie de lucrarile tunelului al doilea ca inca de-acum doua saptamani exprimase parerea ca, prin tunel, sa se turteasca coloana iar nu sa se perforeze. Lucrare exact ce se face acum, - Tocmai aceasta parere se executa, desi americanii au ajuns la ea fara sa consulte pe nimeni, dar numai dupa esuarea primei incercari care a costat viata a trei oameni.

Deci, o intarziere foarte pagubitoare.

Aci vrem sa facem observatiile cari credem ca intereseaza si organele de aici superioare, in special ministerele de finante si industrie.

Incendiul dureaza de mai bine de o luna consumand o avutie de sute de milioane fiindca dupa parerea specialistiilor, eruptia da circa 150 vagoane la zi. Si inca titeiu de prima calitate. Prin tunelul facut intaiu  - printr’o perforatie de sfredel, se preling circa 8-10 vagoane la zi, ceea-ce arata cantitativ eruptiunea sondei, care in afara nici nu se resimte de scurgerea celor 8-10 vagoane prin tunel.

Ori-cine pagubeste de pe urma acestui dezastru ? Nu numai societatea Romano-Americana, de sigur. Bogatia statului se iroseste in zadar si statul perde taxe insemnate dela aceasta exploatare bogata, extraordinara.

Nu crede oare autoritatea respective ca stingerea acestei sonde nu este numai in interesul societatii proprietara ? De ce s’a lasat numai la vrerea si mijloacele proprii societatea in chestiune, care pare ca nu pune tot zelul pentru a stinge acest incendiu urias, extrem de pagubitor ?

Oare lucrarile de stingere nu se puteau executa cu 200-300 oameni in plin lucru, cand terenul permitea aceasta munca ?

Oare nu era absolut nevoie de interventia statului pentru epuizarea tuturor mijloacelor de stingere?

Proprietarii terenului inconjurator se tem ca acest incendiu le va face pagube incalculabile deoarece celelalte sonde ce se vor pune, - cred ei – vor fi secatuite de pacura prin eruptia aceasta extraordinara.

Nu facem de cat sa inregistram in treacat aceasta temere – dar credem ca a fost o grava neglijenta pagubitoare dezinteresarea aratata de autoritatile in drept la opera de stingere.

Stim ca se intrebuintau soldati la munca campului. De ce nu s’ar fi adus aci pentru lucrari de sapaturi sistematice ?

Oare ideia tunelului larg si turtirea coloanei cerea timp de o luna, ca sa se evidentieze necesara ?

Ca incheere un amanunt care a scapat ziarelor pana acum : daca sonda nu ar fi luat foc prin accidentul survenit, o mare catastrofa s’ar fi abatut la Moreni.

Eruptia gazelor a fost asa de formidabila incat ar fi acoperit vai si dealuri. Cum sant case locuite la 50 de metri de sonda – un chibrit si totul era o mare flacara purtata de vant ca un parjol. Prin faptul ca sonda a fost incendiata in primul moment al eruptiei, gazele s’au aprins si nu s’au mai putut raspandi. Prin eruptia regulata – gazele acestea ar fi acoperit imprejurimile. Ceeace insemneaza ca sunt inca multe masuri de luat la noi in exploatarea sondelor petrolifere.

22 August 1925

Vizitator

Pompieri incercand stingerea sondei 1 RA Moreni Nord de pe dealul Pleasa in August 1925