România nouă, 3-Jun-1926
Zilele trecute a fost
incendiata prin trasnet o sonda de petrol dela Ceptura ( valea Prahovei )
tocmai cand era in plina eruptiune. Focul a luat proportii colosale, distrugand
la zi peste 10 vagoane de titeiu. Incercarile de stingere a focului n’au dat
rezultatul dorit si lumina se vedea noaptea la departari de 100 de chilometri.
Ultimile telegrame sosite azi dela Bucuresti vestesc ca sfortarile echipelor de specialist si ale pionierilor militari au reusit in ultimile 24 de ore sa faca sapaturi appropriate de sonda aprinsa si sa instaleze conducte speciale pentruca sa prinda titeiul erupt. In modul acesta se poate salva a treia parte din productia zilnica a sondei. Totodata s’a putut localiza si focul, care in ultimile 24 de ore a descrescut considerabil.
Sonda nr. 4 STR Urlati a
fost sapata de societatea ''Steaua Romana'' in anul 1925 la o adancime de 983 metri
‘’Romania’’, 10 Aprilie 1940, Nr. 670
Activitatea
Societăţii pe anul expirat; programul de viitor; regimul de transfer al
acţiunilor Societăţii
„Creditul Minier’’,
şi-a ţinut eri adunarea generală ordinară şi extraordinară, în sala de şedinţe
a Camerii de comerţ şi industrie.
A prezidat
d. Costin Stoicescu asistat de d. director general ing. T. Dobrescu şi ceilalţi
membri ai consiliului de administraţie.
Adunarea
generala extraordinara.
Intrând în
desbaterea ordinei de zi a adunării generale extraordinare, d. Costin Stoicescu,
desvoltă motivele cari au dus la convocare şi anume modificarea statutelor în
ceea ce priveşte: suprimarea din obiectul societatii eventualele operaţiuni de
bancă (prevăzute de art. 4), operaţiuni ce nu cadrează cu acest obiect şi pe
care de altfel niciodată nu le-a practicat. Transferul acţiunilor să se facă
numai cu aprobarea consiliului de administraţie şi numai dela români la români.
D. Stoicescu demonstrează că această măsură trebuit să fie luată, întrucât în
ultima vreme anumite grupuri străine ar fi încercat acapararea acţiunilor
Societăţii. D-sa arată că pe această cale nu se va ivi nici un fel de greutate
în libera circulaţie a acţiunilor.
Activitatea
pe anul expirat
După ce au
fost aprobate modificările propuse, s’a intrat în ordinea de zi a adunării
generale ordinare anuale.
D.
preşedinte C. Stoicescu, a făcut o expunere asupra activităţii Societăţii care
in linii mari s’a desfăşurat, astfel :
Producţia.
In cursul
anului 1939 s’au extras: ţiţei 304.067,700 tone, gazolină 13.400 tone din
94.436.500 m.c. gaze prelucrate. Producţiile acestea reprezintă 79,84%,
respectiv 60% din producţiile anului precedent, cari au fost de 380.812 t.
ţiţei şi 22.322 t. gazolină. Scăderea producţiei de ţiţei este datorită
declinului normal al terenurilor şi sondelor în exploatare şi lipsei de
rezultate în regiunile explorate. Actualmente se explorează regiunea Măgurele
şi sunt indicii serioase că această regiune va fi productivă.
Forajul.
In cursul
anului 1939 s au săpat 16.039,80 m. în 10 sonde. Au fost săpate în şantierele
de exploatare Moreni şi Plavia 7 sonde cu un total de 11.858,50 m. In regiunile
explorate Măgurele şi Chiţorani s’au forat în 3 sonde 4.181,30 m.
Din cele 7 sonde
de exploatare, 6 au fost săpate în schela Moreni. Ele au fost plasate în
intervalele sondelor existente. Sonda din schela Plavia, 256*, a fost săpată deasemenea între cele 4
sonde cari erau în producţie.
In
regiunile de explorare:
a) La
Chiţorani s’a complectat explorarea prin săparea a 337 m. în sonda No. 351**.
Sonda aceasta a rămas fără rezultat.
b) La
Măgurele, regiune ce a indicat probabilităţi de productivitate rentabilă, s’a
săpat în 2 amplasamente nordice, pentru determinarea structurei, sondele No. 2
şi No. 3***.
Explorare.
Societatea
a avut o activitate de explorare excepţională, dacă se compară cu activitatea
şi posibilităţile marilor societăţi petrolifere ale tării noastre.
Astăzi
„Creditul Minier” sub acest raport, se plasează în fruntea tuturor.
Lucrări de
explorare începute de alte întreprinderi au fost suspendate; „Creditul Minier”
perseverează şi o face în stil mare, satisfăcând prin această atitudine şi o necesitate
de ordin naţional.
Prin acest
efort şi prin achiziţiile de terenuri probabil petrolifere, făcute in cursul
anului 1939, se contează pe desvoltarea producţiei în anii ce urmează, la un
nivel mai ridicat decât cel actual. Societatea a socotit necesar să-şi asigure
în primul rând, terenuri cari după părerile geologilor să prezinte cele mai mari
posibilităţi de productivitate. Astfel
Rafinaj.
Societatea
„Creditul Minier” a prelucrat în rafineria Brazi, în anul 1939, 384.090 tone
ţiţei, fată de 389.410 t. în anul 1938, deci o scădere de 1,3%. Prelucrarea
rafineriei Brazi se află la o cotă de 6,60% din prelucrarea totală a ţării.
Societatea
„Creditul Minier” a utilizat la cracare o cantitate de 143.512 tone păcură în
1939 faţă de 141.822 tone in 1938.
Randamentul
total al benzinei inclusiv White spirit-ul a fost de 37,45% faţă de 37,03% în
1938.
Toate
acestea s’au obţinut cu toată scăderea de 20 la sută a producţiei proprii.
In rafineria
Brazi se află în construcţie, urmând să fie terminată în primăvara anului 1940,
o instalaţiune pentru benzină de aviaţie, unică în felul ei în Europa.
Vânzări.
Societatea
„Creditul Minier” a contribuit la acoperirea consumului intern de 1.784.750
tone, cu o cantitate de 121.148 tone, adică 6,79% faţă de consumul intern total
al ţării. Raportate la cantitatea de 352.470 tone produse rezultate la fabrică,
vânzările la intern reprezintă o cotă de 34,38%. Cum cota de prelucrare a
rafineriei Creditului Minier este de 6,60% din prelucrarea totală, rezultă că
societatea „Creditul Minier” a depăşit livrările la consumul intern, cu 1,13%
faţă de cota de prelucrare.
In cursul
anului 1939 s’au expediat la filiale 103.262 tone produse.
In cursul
anului 1939 s’au exportat şi facturat la alţi clienţi decât filialele
Societăţii 196.482 tone faţă de 113.249 tone In 1938, deci cu o creştere de
83.233 tone.
Investiţiuni.
Acest post
se închee la 31 Decembrie 1939, cu un total de lei 1.187.871.143, faţă de
1.034.605.935 lei. Diferenţa este de lei 153.265.208, reprezentând plusul de
investiţiuni făcute în cursul anului 1939. Acest plus de investiţiuni se
descompune, la rândul său, în următoarele:
1. Investiţiuni
la sonde, şi instalatiuni noui în şantiere lei 44.023.000.
S’au făcut
investiţiuni la 6 sonde noui de exploatare şi completări la două sonde vechi,
şi investiţiuni in 3 sonde de explorare In regiunea Măgurele.
In realitate
investiţiunile totale la sonde se ridică la lei 55.977.000, însă contabil cifra
aceasta se reduce la Iei 44.023.000, pentru că s’au recuperat materiale, prin
demontare de la sonde şi instalaţiuni vechi, în valoare de lei 11.954.000.
2. Una din
investiţiile cele mai importante făcute în cursul acestui an, a fost
achiziţionarea de terenuri noui. Valoarea terenurilor noui achiziţionate se
ridică la lei 68.724.428.
3. In
sfârşit, o a treia investiţie de mare importanţă este instalaţia pentru
fabricarea benzinei isooctanice pe lângă Rafineria Brazi. S’au investit în
această lucrare nouă până azi lei 21.814.882. Lucrările de construcţiune sunt
aproape complet terminate şi materialele în cea mai mare parte aduse pe
şantier; urmează ca în următoarele două luni să se facă montarea lor.
Adunarea a
aprobat darea de seamă, bilanţul şi contul de profit şi pierdere, dând
descărcare consiliului de administraţie de gestiunea sa pe exerciţiul 1939.
Complectarea
locurilor de consilieri vacante, a fost lăsată la latitudinea consiliului de
administraţie care va lucra către acest scop, prin cooptări.
*Sonda
256 CRM Urlati sapata in anul 1939 pe zacamantul commercial Ceptura-Urlati
la o adancime de 1180 metri.
**Sonda 351
Schiau Chitorani Valea Orlei
***Sonda
1 NP Magurele sapata
in anul 1938 la o adancime de 2564 metri
si Sonda 2 NP Magurele sapata in 1939 pe la o adancime de 1330 metri,
ambele pe zacamantul commercial Pacureti-Magurele.
''Romania libera, 28 februarie 1983
La
Boldeşti sondorii accelerează ritmul
In zile de
iarnă cîmpiile ţiţeiului nu hibernează deloc precum alte cîmpii. Citeva zile
petrecute în cîmpia Boldeştiului mi-au dat posibilitatea să redau, imagini ale
unui asemenea loc fierbinte de „foc continuu“. Cîmpie e un fel de a spune căci
covorul sondelor care pompează ţiţei în conducte îmbracă dealuri, coboară
pante, se aşterne pe vâi şi urcă iar pe dealuri. Dacă l-am întinde, acest covor
ar măsura peste 15 000 kilometri pătraţi, adică aproximativ 5 la sută din
suprafaţa ţării. Pe el activează 560 de sonde supravegheate şi întretinute de
mica armată a sondorilor schelei, dublată în ultima vreme de mijloace moderne,
electronice, de supraveghere care funcţionează deocamdată la secţia I Boldeşti
şi ''priveşte'' in acelaşi timp la 70 de sonde.
In timp ce
sondele execută ritmica lor mişcare, creînd impresia că întreaga cîmpie se află
înţr-o fierbere lentă, la statul major, adică la schelă, se înregistrează cu
lux de amănunte rezultatele acestei mişcări. In tone, în metri cubi, în metri
de ţevi, în volum de piese şi repere consumate, în ultimă, instanţă in lei-eficienţă. Pentru a afla unele detalii
suplimentare l-am abordat sîmbătă pe şeful acestui stat major, ing. Nicolae
Metea, directorul schelei.
— Aveţi
in faţă raportul zilei asupra activităţii de intervenţii. Ce arată el şi cum vă
satisface ?
— La reparaţii: sonda 5 Zimbroaia* avea program de pistonat 5 m.c. S-a îndeplinit. Sonda 75 Cărbuneşti**, cu potenţial de 7 tone pe zi, avea coloana defectă. S-a executat azi 80 la sută din lucrare, însemnînd că mîine va da din nou ţiţei. In loc de 4 zile cît ne aşteptam, lucrarea se face în mai puţin de 2 zile. Deci, vom avea un plus de cel puţin 14 tone ţiţei de la ea. La sonda 706 Boldeşti***, cu potenţial de 10 tone pe zi, instrumentarea tubingului a decurs cu succes : s-au extras 6 bucăţi de ţeava în loc de una. Avem şi sonde în probe. La sonda 235 Urziceni****, estimată la 30 tone pe zi, sîntem la a doua probă. S-a reuşit pistonarea a 20 m.c., cantitate dublă faţă de normal, deci un adevărat record. Potenţialul ei fiind mare şi graba sondorilor de a o repune în funcţiune este tot mare. Iată şi un success eveniment : sonda 102 Păcureţi*****, abia preluată de la foraj, a intrat azi în producţie şi a şi dat 6 tone de ţiţei.
Ne oprim aici cu raportul la zi care dă suficiente argumente practice despre intensitatea muncii sondorilor la început de an, fără a neglija să notăm că in această schelă brigăzile de intervenţie readuc zilnic la potenţialul normal 15—20 sonde din cele 560 care, pe rînd, din diverse motive, au nevoie de intervenţii, pentru că, acest cîmp de sonde poate fi asemuit cu un agregat cu 560 de repere, repere care, din cînd în cînd, mai şi obosesc. Dar să continuăm discuţia cu directorul schelei.
— Cum aţi încheiat anul 1982 ?
— Cu depăşiri
la gaze utilizabile — peste 8 milioane N.m.c. şi la gazolină — 25 tone. Am depăşit,
de asemenea, producţia netă cu circa 8 milioane lei.
— Cum
aţi reuşit să obţineţi aceste depăşiri ?
—
Evidenţiez doi dintre factorii importanţi : reducerea consumurilor materiale
(ţevi, piese auto, carburanţi, energie, apă, gaze, etc.) şi recuperarea,
recondiţionarea, refolosirea. Atelierele mecanice au fost la înălţime : au
realizat 5 milioane lei economii pe această cale. Am rămas puţin datori la
ţiţei, dar sperăm ca anul acesta să ne onorăm şi datoria.
—Ce se poate spune despre anul în care am
intrat ?
— Avem un
plan puţin mai mare la ţiţei şi cu 70 milioane N.m.c. la gaze. Sîntem, însă,
pe drumul cel bun căci faţă de 1 ianuarie 1982 producţia realizată in aceste
două luni este cu 160 tone pe zi mai mare. Dăm patriei zilnic 1 700 tone ţiţei
şi avem condiţii să mai creştem producţia .
— Cum ?
— Prin
punerea in funcţiune a unor noi sonde, avem acum pe agendă 8 asemenea sonde, şi
prin noi măsuri geologo-tehnologice, dintre care menţionez consolidarea
nisipărilor, o mare problemă cu care ne confruntăm în formaţiunile geologice în
care activăm, reactivarea sondelor vechi şi altele .
—
Programul de măsuri pe care l-am ascultat în adunarea generală era mai
concret...
— Am prevăzut reactivarea a 5 sonde care ieşiseră din producţie datorită avariei coloanelor, sonde de la care vom obţine 35 tone ţiţei. Consolidarea nisipărilor, adică împiedicarea nisipului să vină la coloană, o vom face prin injecţii cu răşini sintetice iar operaţia de curăţire a coloanelor perforate — denisiparea — va fi executată la fiecare sondă. In trei zone: Predealul Sărari, Cărbuneşti şi Mălăeşti, extindem procedeul tehnologic de injecţie cu apă de pe urma căruia vom obţine cite 2 000 tone ţiţei in plus de la fiecare zonă, adică 6 000 pe total. La 4 sonde noi, preluate de la foraj am intrat cu instalaţia forajului, ca să scurtăm termenele, adică n-am mai aşteptat să se piardă timp cu demontarea instalaţiilor lor şi montarea instalaţiilor noastre care ar fi durat oricum circa 20 de zile.
— Pe
drumurile schelei, la sonde, in parcuri şi ateliere am intilnit oameni care
lucrau la minus 18 grade pentru ca ţiţeiul să se adune cit mai repede in
rezervoare. Vorbiţi-ne despre ciţiva dintre cei mai buni în meseria lor.
— Chiar
zilele trecute s-a spart o conductă la Predealul Sărari. Ei bine, in 15 minute
întreaga defecţiune a fost înlăturată de oamenii maistrului Ion Marin, in frunte
cu el. Electricienii lui Gh. Marin au lucrat o noapte întreagă la minus 18 grade
pentru înlăturarea unei avarii la reţeaua electrică. Mecanicii secţiei a 3-a Urlaţi
în frunte cu maistrul Şt. Ciovîrgă, au montat cu forţe proprii, deci in regie proprie,
6 km de conductă înlocuind pe cea care avînd spărturi pierdea ţiţei. Şi exemplele sînt multe.
Şeful schelei vorbeşte cu respect de oamenii
săi despre cei pe umerii cărora stă planul de producţie. De fapt, aici se află şi cheia
succeselor, în climatul bun, în armonia cu care se munceşte în colectivul de la
Boldeşti. I-am ascultat pe mulţi dintre aceşti oameni şi lingă sonde şi în ateliere
şi în adunarea generală a oamenilor muncii atunci cînd au definitivat un amplu
şi concret program de măsuri pentru a smulge adîncurilor cit mai mult ţiţei. Şi
le-am apreciat spiritul de răspundere, înaltă conştiinţă profesională. Victor
Mălinescu din zona Urlaţi, care dă acum zilnic cu 110 tone ţiţei mai mult ca anul
trecut, era nemulţumit de pildă că 7 sonde noi n-au intrat în funcţiune la termen,
ca şi de faptul că troliile nu întotdeauna sint bune. Ion Tomescu, din zona Boldeşti
era îngrijorat că anul trecut au plecat 123 oameni, şi sublinia nevoia unei
şcoli profesionale de sondori. In adunarea generală el propunea şi modificarea
claviaturii de la compresor pentru , a obţine o presiune mărită la injecţie. Marin
Ion a prezentat şi el un set de probleme pentru zona petroliferă Copăceni-Predealul
Sărari „care are mai mult ţiţei decit credem noi" iar Ion Manole era supărat
pe bună dreptate că la utilajele care-i vin in atelier „prea stricate“ trebuie
să lucrezi trei zile în loc de trei ore. Sint probleme care şi-au găsit locul cuvenit
in funcţie de importanţă şi urgenţă, în programul care a şi intrat în aplicare
după adunarea generală .
Al.
Mihai’’
*Sonda 5
MP Zambroaia a fost sapata in anul 1982 la adancimea de 1608 metri
**Sonda 75
MPC Carbunesti a fost sapata in anul 1963 la adancimea de 954 metri.
Reparatia coloanei se pare ca nu a reusit deoarece sonda nu avea sa mai produca
nimic de atunci si pana in prezent.
***Sonda 706
SRP Boldesti a fost sapata in anul 1950 la adancimea de 2037 metri iar in
1983 in urma acelei operatii de instrumentatie a fost in sfarsit pusa in
productie. Pana in 1992 s-au obtinut aproximativ 7 to titei pe zi, productia
scazand apoi treptat pana la ultima productie inregistratra - 1,5 tone in anul
2007.
****Sonda 235
MMPG Urziceni a fost sapata in anul 1982 la adancimea de 2570 de metri.
*****Sonda 102
MP Pacureti a fost sapata in anul 1982 la adancimea de 2529 metri si a
produs pana in anul 1987 cu o productie medie de 2 tone/zi.
On the 25th of November 1931 a fire ignited oil well 83 AR Urlati in gas eruption at that time. A spark who came from the electical engines was the source af the blast. The derrick and the electrical installations were destroyed and 6 oilmen were injured. The fire column reached 25 meteres and the gas pressure was estimated to be around 80 bars. Several works were carried out, which included cleaning the well from debris and preparing many bags of wet sand to smother the fire at the appropriate time. A large quantity of dynamite was ordered to be used as needed. After 48 hours of preparations under supervison of engineers Catochvil and Cost they were ready to stop the eruption. Mr. Miron the chef engineer led a special team who cut the tubing string in order to fall into the well and stop the eruption. The operation was a succes.
