''Romania libera, 28 februarie 1983
La
Boldeşti sondorii accelerează ritmul
In zile de
iarnă cîmpiile ţiţeiului nu hibernează deloc precum alte cîmpii. Citeva zile
petrecute în cîmpia Boldeştiului mi-au dat posibilitatea să redau, imagini ale
unui asemenea loc fierbinte de „foc continuu“. Cîmpie e un fel de a spune căci
covorul sondelor care pompează ţiţei în conducte îmbracă dealuri, coboară
pante, se aşterne pe vâi şi urcă iar pe dealuri. Dacă l-am întinde, acest covor
ar măsura peste 15 000 kilometri pătraţi, adică aproximativ 5 la sută din
suprafaţa ţării. Pe el activează 560 de sonde supravegheate şi întretinute de
mica armată a sondorilor schelei, dublată în ultima vreme de mijloace moderne,
electronice, de supraveghere care funcţionează deocamdată la secţia I Boldeşti
şi ''priveşte'' in acelaşi timp la 70 de sonde.
In timp ce
sondele execută ritmica lor mişcare, creînd impresia că întreaga cîmpie se află
înţr-o fierbere lentă, la statul major, adică la schelă, se înregistrează cu
lux de amănunte rezultatele acestei mişcări. In tone, în metri cubi, în metri
de ţevi, în volum de piese şi repere consumate, în ultimă, instanţă in lei-eficienţă. Pentru a afla unele detalii
suplimentare l-am abordat sîmbătă pe şeful acestui stat major, ing. Nicolae
Metea, directorul schelei.
— Aveţi
in faţă raportul zilei asupra activităţii de intervenţii. Ce arată el şi cum vă
satisface ?
— La reparaţii: sonda 5 Zimbroaia* avea program de pistonat 5 m.c. S-a îndeplinit. Sonda 75 Cărbuneşti**, cu potenţial de 7 tone pe zi, avea coloana defectă. S-a executat azi 80 la sută din lucrare, însemnînd că mîine va da din nou ţiţei. In loc de 4 zile cît ne aşteptam, lucrarea se face în mai puţin de 2 zile. Deci, vom avea un plus de cel puţin 14 tone ţiţei de la ea. La sonda 706 Boldeşti***, cu potenţial de 10 tone pe zi, instrumentarea tubingului a decurs cu succes : s-au extras 6 bucăţi de ţeava în loc de una. Avem şi sonde în probe. La sonda 235 Urziceni****, estimată la 30 tone pe zi, sîntem la a doua probă. S-a reuşit pistonarea a 20 m.c., cantitate dublă faţă de normal, deci un adevărat record. Potenţialul ei fiind mare şi graba sondorilor de a o repune în funcţiune este tot mare. Iată şi un success eveniment : sonda 102 Păcureţi*****, abia preluată de la foraj, a intrat azi în producţie şi a şi dat 6 tone de ţiţei.
Ne oprim aici cu raportul la zi care dă suficiente argumente practice despre intensitatea muncii sondorilor la început de an, fără a neglija să notăm că in această schelă brigăzile de intervenţie readuc zilnic la potenţialul normal 15—20 sonde din cele 560 care, pe rînd, din diverse motive, au nevoie de intervenţii, pentru că, acest cîmp de sonde poate fi asemuit cu un agregat cu 560 de repere, repere care, din cînd în cînd, mai şi obosesc. Dar să continuăm discuţia cu directorul schelei.
— Cum aţi încheiat anul 1982 ?
— Cu depăşiri
la gaze utilizabile — peste 8 milioane N.m.c. şi la gazolină — 25 tone. Am depăşit,
de asemenea, producţia netă cu circa 8 milioane lei.
— Cum
aţi reuşit să obţineţi aceste depăşiri ?
—
Evidenţiez doi dintre factorii importanţi : reducerea consumurilor materiale
(ţevi, piese auto, carburanţi, energie, apă, gaze, etc.) şi recuperarea,
recondiţionarea, refolosirea. Atelierele mecanice au fost la înălţime : au
realizat 5 milioane lei economii pe această cale. Am rămas puţin datori la
ţiţei, dar sperăm ca anul acesta să ne onorăm şi datoria.
—Ce se poate spune despre anul în care am
intrat ?
— Avem un
plan puţin mai mare la ţiţei şi cu 70 milioane N.m.c. la gaze. Sîntem, însă,
pe drumul cel bun căci faţă de 1 ianuarie 1982 producţia realizată in aceste
două luni este cu 160 tone pe zi mai mare. Dăm patriei zilnic 1 700 tone ţiţei
şi avem condiţii să mai creştem producţia .
— Cum ?
— Prin
punerea in funcţiune a unor noi sonde, avem acum pe agendă 8 asemenea sonde, şi
prin noi măsuri geologo-tehnologice, dintre care menţionez consolidarea
nisipărilor, o mare problemă cu care ne confruntăm în formaţiunile geologice în
care activăm, reactivarea sondelor vechi şi altele .
—
Programul de măsuri pe care l-am ascultat în adunarea generală era mai
concret...
— Am prevăzut reactivarea a 5 sonde care ieşiseră din producţie datorită avariei coloanelor, sonde de la care vom obţine 35 tone ţiţei. Consolidarea nisipărilor, adică împiedicarea nisipului să vină la coloană, o vom face prin injecţii cu răşini sintetice iar operaţia de curăţire a coloanelor perforate — denisiparea — va fi executată la fiecare sondă. In trei zone: Predealul Sărari, Cărbuneşti şi Mălăeşti, extindem procedeul tehnologic de injecţie cu apă de pe urma căruia vom obţine cite 2 000 tone ţiţei in plus de la fiecare zonă, adică 6 000 pe total. La 4 sonde noi, preluate de la foraj am intrat cu instalaţia forajului, ca să scurtăm termenele, adică n-am mai aşteptat să se piardă timp cu demontarea instalaţiilor lor şi montarea instalaţiilor noastre care ar fi durat oricum circa 20 de zile.
— Pe
drumurile schelei, la sonde, in parcuri şi ateliere am intilnit oameni care
lucrau la minus 18 grade pentru ca ţiţeiul să se adune cit mai repede in
rezervoare. Vorbiţi-ne despre ciţiva dintre cei mai buni în meseria lor.
— Chiar
zilele trecute s-a spart o conductă la Predealul Sărari. Ei bine, in 15 minute
întreaga defecţiune a fost înlăturată de oamenii maistrului Ion Marin, in frunte
cu el. Electricienii lui Gh. Marin au lucrat o noapte întreagă la minus 18 grade
pentru înlăturarea unei avarii la reţeaua electrică. Mecanicii secţiei a 3-a Urlaţi
în frunte cu maistrul Şt. Ciovîrgă, au montat cu forţe proprii, deci in regie proprie,
6 km de conductă înlocuind pe cea care avînd spărturi pierdea ţiţei. Şi exemplele sînt multe.
Şeful schelei vorbeşte cu respect de oamenii
săi despre cei pe umerii cărora stă planul de producţie. De fapt, aici se află şi cheia
succeselor, în climatul bun, în armonia cu care se munceşte în colectivul de la
Boldeşti. I-am ascultat pe mulţi dintre aceşti oameni şi lingă sonde şi în ateliere
şi în adunarea generală a oamenilor muncii atunci cînd au definitivat un amplu
şi concret program de măsuri pentru a smulge adîncurilor cit mai mult ţiţei. Şi
le-am apreciat spiritul de răspundere, înaltă conştiinţă profesională. Victor
Mălinescu din zona Urlaţi, care dă acum zilnic cu 110 tone ţiţei mai mult ca anul
trecut, era nemulţumit de pildă că 7 sonde noi n-au intrat în funcţiune la termen,
ca şi de faptul că troliile nu întotdeauna sint bune. Ion Tomescu, din zona Boldeşti
era îngrijorat că anul trecut au plecat 123 oameni, şi sublinia nevoia unei
şcoli profesionale de sondori. In adunarea generală el propunea şi modificarea
claviaturii de la compresor pentru , a obţine o presiune mărită la injecţie. Marin
Ion a prezentat şi el un set de probleme pentru zona petroliferă Copăceni-Predealul
Sărari „care are mai mult ţiţei decit credem noi" iar Ion Manole era supărat
pe bună dreptate că la utilajele care-i vin in atelier „prea stricate“ trebuie
să lucrezi trei zile în loc de trei ore. Sint probleme care şi-au găsit locul cuvenit
in funcţie de importanţă şi urgenţă, în programul care a şi intrat în aplicare
după adunarea generală .
Al.
Mihai’’
*Sonda 5
MP Zambroaia a fost sapata in anul 1982 la adancimea de 1608 metri
**Sonda 75
MPC Carbunesti a fost sapata in anul 1963 la adancimea de 954 metri.
Reparatia coloanei se pare ca nu a reusit deoarece sonda nu avea sa mai produca
nimic de atunci si pana in prezent.
***Sonda 706
SRP Boldesti a fost sapata in anul 1950 la adancimea de 2037 metri iar in
1983 in urma acelei operatii de instrumentatie a fost in sfarsit pusa in
productie. Pana in 1992 s-au obtinut aproximativ 7 to titei pe zi, productia
scazand apoi treptat pana la ultima productie inregistratra - 1,5 tone in anul
2007.
****Sonda 235
MMPG Urziceni a fost sapata in anul 1982 la adancimea de 2570 de metri.
*****Sonda 102
MP Pacureti a fost sapata in anul 1982 la adancimea de 2529 metri si a
produs pana in anul 1987 cu o productie medie de 2 tone/zi.