''Romania Libera, 2 noiembrie 1988
Cuvîntul
petroliştilor de la Berca
„Sîntem
hotărîti sa fim si în acest an printre fruntasi’’
Schela de producţie
petrolieră Berca extrage ţiţei, gaze de sondă şi gazolină. A fost fruntaşă pe ramură în 1972, 1984, 1985, 1986, 1987 şi, pină
la sfirşitul anului 1988, sondorii de aici sint hotărîti să se reinstaleze pe
locurile fruntaşe din clasament. Schela Berea este o unitate complexă de sonde
care îşi extinde aria de exploatare peste graniţele judeţului Buzău, fiindcă începe
dinspre Covasna şi ţine pină spre Urziceni şi Mizil. Pentru serviciul
mecano-energetic al schelei este cam mulţişor de umblat...
Locul bun al acestei schele printre
petrolişti se datoreşte în totalitate unei foarte bune organizări, fiindcă
zăcămîntul nici pe departe nu oferă sondorilor ceva „pe de-a gata“. Sint şi
sonde care, e drept, dau cite 25 tone de ţiţei pe zi şi sonde cu o producţie
redusă, iar „cea mai săracă“ dintre ele, cea de la Arbănaşi aduce la suprafaţă
numai 100 litri pe zi. Această sondă se află în funcţiune din anul 1895. S -ar putea să fie unică in lume cu
această „vîrstă“, zăcămîntul cu cel mai lent declin.
Oricit de
spectaculoase ar fi adincimile de forare — ne spune inginerul sondor, Stefan
Miclea, directorul mecano-energetic al schelei — factorul de recuperare la noi si
in lume este situat între 25—35 la sută. Înseamnă că
posibilităţile actuale ne pun la păstrare 65—75 la sută din rezervele de ţiţei.
E bine, nu e bine ? Deocamdată
nu se poate face decit atît sau ceva mai mult. Forţa tehnologică isi rezervă
toate drepturile de a descoperi pentru viitorime metode de creştere a acestui
factor de recuperare".
— Mi se
pare o exprimare „defetistă“, tovarăşe inginer, această trimitere in viitor
tocmai de către noi, cei ce ne-am propus să învingem natura !
— Nu cred că e prea bine ceea ce spuneţi: Dacă „învingem natura", ne învingem şi pe noi şi acest lucru nu e recomandabil. Multe războaie „victorioase“ a dus omul împotriva naturii şi multe „victorii“ s-au întors asupră-i ca-un bumerang. Profesorul Gheorghe Murgoci, geologul care a cunoscut şi prospectat foarte bine zona Berca — Monteoru, atrăgea atenţia tocmai asupra acestui fapt : „Să umblăm in tainiţele pămîntului — spunea el — cu grija ce-o are plugarul Ia suprafaţa solului“. Sondele de adîncime medie din zona Grăjdana, instalate acum 25 ani, produc in continuare pentru că zăcămîntul a fost exploatat cu grijă.
—“Care este
inventarul „pădurilor de sonde“ de la schela Berca ?
— Păduri...
Sună poetic si am vrea să fie „păduri“, dar realitatea e alta. Avem doar 450 de sonde de ţiţei şi 1311 sonde pentru gaze. Încă 150
sonde pentru gaze vor fi date in producţie in anul viitor. Mai avem şi o mină
de petrol la Monteoru.
— O mină de
petrol...
— Sîntem
pionieri în această direcţie. O mină care extrage
ţiţeiul prin sonde instalate in galerii, la diverse orizonturi.
— Am auzit de ea, dar cum pentru multi
cititori e o noutate, vă rog să aduceţi toate detaliile.
— La Monteoru erau pină la începutul
secolului citeva sute de puţuri de unde se scotea ţiţeiul cu scripetele şi
găleata. Cind s-au
epuizat zăcămintele — un fel de a zice „s-au epuizat“ — cind nu s-a mai putut
extrage petrol cu scripeţii, Monteoru, ca un foarte priceput miner a trecut la
săparea unor galerii între puţuri. La diverse orizonturi a găsit iarăşi petrol.
Petrolul nu stă într-o pungă, cum se zice, ci intr-o rocă spongioasă, îmbibată
cu ţiţei. In 1965 mina producea numai 5 tone de ţiţei pe zi. Se „ventila"
ideea să facem mina muzeu şi ciţiva ani a fost închisă, părăsită. Sinistre sint minele părăsite ! Un inginer, Ivanovici, din Ministerul Minelor a
lot insistat să fie repusă mina in funcţiune. Acum zece ani el a elaborat o,
tehnologie originală de reexploatare a minei. Cu 60 milioane lei s-a făcut
acest lucru, iar procedeul a fost extins la Matiţa, Moineşti şi Buştenari. In
1979 s-a deschis finanţarea. Rezultatele sint satisfăcătoare. Monteoru este o
modalitate de exploatare ce poate aparţine şi viitorului. Produce acum 30 tone
ţiţei pe zi, cu frumoase perspective de majorare. Ivanovici a ieşit la pensie
acum 4—5 ani. El era un inginer foarte tenace, hotărit. Era miner de meserie,
abia la maturitate îşi făcuse studiile superioare. Procedeul mineresc ce l-a aplicat
în petrol il cunoştea din anii lui de miner...
— Care sint
rezultatele cu care v-aţi prezentat recent, la „Ziua petrolistului“ ?
— Producţia
netă a fost depăşită cu 5,3 milioane lei, producţia marfă cu 15 milioane lei,
iar productivitatea muncii cu 8 milioane lei. Sperăm ca, pină la finele lui
’88, să facem şi din acesta un an pentru unul dintre locurile de pe podiumul
fruntaşilor, pe care, deocamdată, le ocupă numai cei de la extracţia gazelor.
Citeva
premise sínt certe. Producţia zilnică de petrol s-a majorat in schelă cu 100
litri, in această perioadă au fost puse in funcţiune zece noi sonde de ţiţei şi
gaze ; am livrat în plus, peste 78 milioane normali metri cubi de gaze, iar la
gazolină avem un surplus de peste 300 tone, in plus, avem „arma secretă...".
— Ce „armă
secretă“ ?
— Aş dori
să citez numele unor sondori cu rezultate deosebite in muncă : Ion Oprea, Ion
Marcoşan, Costică Andrei, Costică Lovin, Ricu Manolache. loan Avram, Ion
Berbec, loniţă Grigore, Mihai loniţă, Sorin Mărculescu, Tudor Zaharia,
Laurenţiu Maroşi. Ultimii patru au predat înainte de termenul planificat trei
sonde de extracţie pentru adincimea de 2 700 metri.
— Cu atîţia
fruntaşi trebuia să vă asiguraţi încă din trimestrul II la unul din locurile
fruntaşe...
— Mai avem
două luni bune de lucru şi finişul contează mult intr-o intrecere !