Petroblog: bucsani

Showing posts with label bucsani. Show all posts

Bucsani drilling rig in 1937

Eruptia sondei nr. 572 MP Caragiale

''Scînteia Tineretului, ianuarie 1983, Anul 39, 1983-01-05, nr. 10452

Oamenii sondelor

Lumea petrolului nu e atît de spectaculoasă, pe cît e de dură. Fascinaţia ei stă în adîncuri, acolo unde nu se vede nimic. La suprafaţă sînt noroiul şi frigul, şi mizeria, şi soarele, şi cîmpia, şi dealul, şi zilele fierbinţi, şi nopţile pierdute şi adesea pericolul. Mai aproape sau mai departe de suprafaţă, petrolul se oferă greu, cu chin, pe dibuite. Pămîntul se acoperă cu falii de mistere, iar omul, scormonitorul, îi caută in adîncuri, îl ascultă şi-l fură. Omul domoleşte puterea pămintului, iar petrolul, sursă primordială de energie, de lumină, de căldură şi de hrană, nu se lasă uşor supus şi se ascunde şi migrează sau erupe în duşmănie şi atunci face prăpăd şi nu mai poate fi potolit. Dar prea ne-am obişnuit cu petrol ca să putem renunţa dintr-o dată la el şi-l căutăm cu disperare, îl aducem la suprafaţă.

MICĂ LECŢIE DE TEHNOLOGIE

Totul pare foarte simplu. Mergi la staţia de benzină, acţionezi pompa şi rezervorul se umple. Te urci la volan şi porneşti. Uneori, mergind pe şosea zăreşti niste sonde. Sînt atit de banale, atît de intrate in peisaj că nici nu le mai bagi în seamă. Toţi avem impresia că ştim ce este o sondă, doar se vede, e la suprafaţă, nu-i aşa ? Ei bine, nu-i aşa. Ceea ce se vede e doar schela, sonda e în miezul pămîntului, este însăşi gaura, restul sînt accesorii. Cum se naşte o sondă ? Se sapă un canal, în funcţie de formaţiile geologice. Pe măsură ce se forează, se introduce un fluid cu densitate mare, în aşa fel ca pereţii găurii să nu se strîngă. Apoi, se introduc tuburi sau burlane metalice care se cimentează la exterior. In dreptul stratului considerat productiv, burlanul se perforează. Dacă petrolul e leneş şi nu iese singur se introduce fluidul de extracţie sau aburi sub presiune care au rolul să-l împingă la suprafaţă. Dar petrolul e şi capricios, trebuie in permanenţă supravegheat, azi iese, mîine nu iese, poimîine erupe. Ceea ce vedem, noi este turla sondei care ajunge la înălţimi considerabile, pină la 60 de metri. Tot la suprafaţă se află întreaga instalaţie de pompare, burlanul lubricator, capetele de erupţie, prevenitoarele, robineţi, supape, etc.

RADIOGRAFIA UNUI INCIDENT

Directorul tehnic al Schelei de extracţie Moreni, inginerul lorgandopol E., are peste douăzeci de ani de experienţă în domeniul petrolului. E un om blajin, calm, de o modestie rar întilnită. Vorbeşte despre sonde, despre tehnici, despre oameni, despre locuri, numai despre el nu ne spune nimic. Aflăm că a suferit o grea pierdere familială, irecuperabilă şi ne exprimăm pe această cale regretul. In ceea ce priveşte detaliile tehnice ne năuceşte. Totul s-a intimplat la Sonda 572 acum, de curînd, în toamnă. Sonda respectivă încă n-a intrat în exploatare, este o sondă de adîncime mare. După calcule şi măsurători stratigrafice, bănuiam că există petrol la peste 2 000 de metri. Drept care am perforat coloana de burlan intre 2 437 şi 2 420 metri. In 17 metri folosim trei aparate de perforare. La prima perforare nu s-a intimplat nimic, nici la a doua, de abia la ultima perforare fluidul de foraj a început să fugă in formaţie, practic se vedea cum scade coloana. Să reţinem că lichidul folosit avea o densitate mare de 2,2 tocmai pentru a înlătura orice risc. La ultimul strat care ori era gol ori avea o densitate redusă, lichidul de foraj se strecoară în el, producindu-se o decompresiune. Observînd amănuntul, ne-am grăbit să extragem perforatorul cu cablu, închizind parţial sonda. N-am mai apucat, stratul de dedesubt, avind o densitate mare, a început să debiteze cu o presiune de 300 atm., ieşind la suprafaţă o coloană de marnă şi gaze de vreo 60 de metri. Pericolul era iminent, trebuia neapărat să închidem sonda şi pină la urmă am reuşit. Aici inginerul lorgandopol se poticneşte şi tace. Nu ne spune de consecinţele incalculabile dacă nu s-ar fi închis sonda, de faptul că operaţia era dificilă şi riscantă, de faptul că a participat şi el umăr la umăr de ceilalţi oameni, prăpădindu-şi hainele şi punindu-şi in pericol viaţa. Categoric, cu modestie nu se pot face reportaje.

Oamenii sondelor

Fotograf Gheorghe Cucu

SCAPA SONDA !

Muncitorul Ghergiaş Gh. are numai 37 de ani, dar vântul, frigul şi poate gazele i-au săpat adînci tranşee pe faţă. Lucrează la întreţinere, fiind petrolist cu state vechi. Are aceeaşi discreţie şi modestie ale petroliştilor şi cu greu îl convingem să ne spună ceva : Eu nu lucrez la 572, ci la o sondă apropiată, eram cu un coleg Roncea şi au trimis după mine. Să ştii că oamenii au scăpat sonda ! M-am gîndit şi am alergat şi eu să dau o mînă de ajutor. Pe la vreo doi kilometri am auzit vuietul jetului ca o sirenă. Tine geanta ! i-am spus lui Roncea şi am luat-o la fugă. Oamenii erau tineri şi nu se întîmplă in fiecare zi aşa ceva, nu mai văzuseră, s-au speriat, priveau neputincioşi, doar Bănaru, maistrul, el voia să facă ceva, el e mai bătrîn, dar era singur. Macaraua juca ca o minge de ping-pong, nu puteam să asigurăm sonda, deoarece presiunea azvîrlise tubingul, am încercat să închid prevenitorul manual, dar mi-a fost imposibil din cauza presiunii. Vroiam să întreb unde au umblat, dar nu se auzea nimic din cauza zgomotului, intr-o jumătate de oră marna ajunsese pină la genunchi de nu te puteai mişca, din trepidaţie exista pericolul să fugă tubingul, plus focul, focul nu-l mai putea domoli nimeni. Şi am sărit eu şi cu Bănaru să ridicăm pompa, are peste 200 de kilograme si atunci au sărit şi băieţii, venise şi directorul şi pompa era mai grea din cauza noroiului. Nu pornea, căci motorina era îmbibată cu marnă şi înfundase supapele, am început s-o manevrăm manual. N-a durat mult, cam o oră şi jumătate, dar am reuşit să închidem sonda. Da, ma simţeam puţin emoţionat şi obosit, dar nu munca fizică m-a obosit, ci spaima, spaima că dacă scapă sonda şi ia foc nu mai poţi s-o domoleşti. N-am făcut mare lucru, am ridicat un pic moralul oamenilor. Dacă scăpa sonda ? E ca şi cum aş pierde copilul meu, căci pîinea mea e petrolul...

IULIAN COSTANDACHE.''

Locatie sonda nr. 572 MP Caragiale : 44.89914144,25.67251114

Sonda de explorare preliminara nr. 572 MP Caragiale a fost sapata in perioda 18 August 1981 – 14 Iulie 1982, pana la adancimea de 2887 metri, pe zacamantul commercial Bucsani-Comisani, de pe raza UAT I.L. Caragiale, in scopul cercetarii miocenului inferior. Dupa ce s-a efectuat oglinda de ciment la adancimea de 2499 metri, pe data de 25 Octombrie 1982, s-a perforat coloana de burlane ɸ 5’’, cu dispozitiv cu jet ɸ 80mm ( 17 m x 12 jeturi/metru liniar adica 204 jeturi in total), in retragere la Miocen pe intervalul 2437-2420 m. In timpul extragerii ultimului tronson de pusca, sonda a inceput sa manifeste aruncand bucati de gresie, marna compacta, fragmente metalice, gaze si putin condens. S-au schimbat legaturile de la prevenitor de la inchidere pe total la inchidere pe partial si s-au introdus 39 metri de tubing ɸ 2 7/8’’ cu sabot ɸ 2 7/8’’. Sonda a inceput sa erupa violent aruncand afara tubingul din sonda. S-a reusit cu mare greutate inchiderea pe total a prevenitorului din cauza viiturilor puternice de marna. Dupa o ora de eruptie libera sonda a fost inchisa iar la 3 ore de la inchidere presiunea crescuse la 160 bari. In perioada urmatoare s-a incercat omorarea sondei cu noroi de densitate 2200 kg/m³, iar dupa pauzele respective de lubricare la scurgerea coloanei iesea noroi cu densitate de 1800 kg/m³. S-au pierdut în strat aproximativ 8 m³ noroi de foraj. Sonda a fost inchisa si tinuta sub supraveghere , constatandu-se o crestere treptata a presiunii pana la un maxim de 340 de bari la coloana si 90 de bari intre coloane. Sonda a ramas inchisa si sub supraveghere pana in data de 6 Iulie 1993 cand la o presiune de 0 bar la coloana si 45 bar intre coloanele de 5 1/2’’ si 9 5/8’’ se intervine la sonda. Se introduce la put 1000 litri apa sarata, se gaseste pod la control tehnologic la 104 metri si se efectueaza proba de etansare cap coloana la 230 bar – tine. Doi ani mai tarziu se gaseste pod la 164 metri iar in 1996 la 142 de metri presiuniile fiind de 50 de bari atat la coloana cat si intre coloane ( comunicatie evidenta ). Se incearca in toamna anului 1996 revenirea la Miocen prin deblocare prin spalare si frezare cu tubing flexibil insa nu se avanseaza mai jos de 191 metri de unde iese pilitura de fier. Se considera evidenta deteriorarea grava a coloanei in timpul perforarii. Probarea statului nu se mai poate efectua in conditiile existentei unor puternice viituri de marna ca urmare a spargerii coloanei. Se decide trecerea la categoria sonda abandonabila din teste de productie fara recuperare de coloana.

Incendiul sondei nr. 16 AR Eforie Bucsani din 1937

Universul, Anul al 54-lea Nr. 21, Vineri 22 Ianuarie 1937

Mare incendiu la schela Bucşani

Schela-Mare-Prahova. 19 Ian. Astăseară la ora 5 şi un sfert, a izbucnit un mare incendiu la sonda nr. 16 a societăţii „Astra Română“ din schela Bucşani, pe când lucrătorul loan Badea încerca să desgheţe o conductă de apă, ce mergea la sus numita sondă.

Cum pământul era îmbibat cu păcură, parafina a luat foc dela aparatul de sudat şi s‘a întins până la sondă, învăluind-o in flăcări. La alarma dată au venit echipele de incendiu ale societăţii, cari, n‘au putut să facă nimic, fiindcă turla era de lemn uscat. îmbibat cu păcură.

După 2 ore jum. focul a mistuit-o complet.

Pagubele se ridică la peste o jumătate de milion lei.

Locatia sondei 16 AR Eforie Bucsani : 44.87813096,25.66571174

Sonda nr. 16 AR Eforie Bucsani a fost sapata in anul 1936 la adancimea de 1430 metri.

Well engulfed in fire

''Adeverul, 22 Ianuarie 1937

Sonda mistuita de incendiu. Pagubele se ridica la jumatate de million lei.

MORENI, 19. — Un mare incendiu s‘a declarat azi la ora 5 şi un sfert la schela Bucşani, la sonda No. 16 a soc. Astra-Română. Sonda a fost complect distrusă de foc. Iată cum s‘au intjmpiat faptele:

Pe la ora 5 şi un sfert, sudorul Bade Ion a fost pus cu un aparat de sudat să desgheţe o conductă de apă, în imediata apropiere a sondei No. 16 a soc. Astra Română.

Cum pământul de sub conductă era îmbibat cu parafină, cu toată zăpada ce se afla deasupra, parafina a luat foc dela aparatul de sudat.

Incercările sudorului de a stinge focul au fost fără rezultat, deoarece alimentat de un vânt puternic, focul s’a întins cu repreziciune la turla sondei ce se afla in apropiere. Schela sondei fiind din scânduri îmbibate cu ţiţei a luat foc. La alarma dată au sosit echipele de incendiu ale soc. Astra Română din schela Bucşani şi din schela Ochiuri, care insă nu au putut stinge focul, astfel că întreaga sondă, a căzut pradă flăcărilor. Odată cu sonda au ars şi instalaţiile. Pagubele suferite de societate se ridică, la o jumătate de milion de lei,‘‘

"Adevărul, January 22, 1937

Well engulfed in fire. Damages amount to half a million lei.

MORENI, 19th. - A major fire broke out today at 5:15 a.m. at the Bucşani oilfield, at Well No. 16 of Astra-Română company. The well was completely destroyed by the fire. Here's how the events unfolded:

At around 5:15 a.m., welder Bade Ion was using a welding apparatus to thaw a water pipe in the immediate vicinity of Well No. 16 of Astra-Română company. As the ground beneath the pipe was soaked in paraffin, despite the snow covering it, the paraffin caught fire from the welding apparatus.

The welder's attempts to extinguish the fire were unsuccessful, as the strong wind quickly spread the fire to the nearby well tower. The scaffold of the well, made of oil-soaked planks, caught fire. Upon receiving the alarm, firefighting teams from Astra-Română company at the Bucşani and Ochiuri oilfiled arrived, but they couldn't extinguish the fire, resulting in the entire well falling victim to the flames. Along with the well, the installations also burned. The damages suffered by the company amount to half a million lei."

Sonda 16 AR Eforie Bucsani a fost sapata in anul 1936 la o adancime de 1430 de metri.

The oil well 16 AR Eforie Bucsani was spud in 1936 at a depth of 1430 meters

Locatia sondei/Location of the well : 44.87813096,25.66571174

Sonda nr. 6011 RAP Bucsani. Nr. 19 ca adancime in Romania

Constructia De Masini, 1984 pagina 562

Rezultate experimentale

Prototipul cabinei „GEOFOR CTF-2” a fost amplasat la sonda 6011 — Bucşani, la începutul anului 1983, adunîndu-se pînă în prezent un bogat material faptic ce a condus la următoarele concluzii :

— completul de măsură „GEOFOR” constituie un important pas în vederea conducerii centralizate a procesului de foraj, în creşterea dotării tehnice a instalaţiilor de foraj din România şi ridicării competitivităţii acestora la export;

— o serie de traductoare au întrunit peste 1000 ore de funcţionare continuă, fără defecţiuni, realizînd condiţiile necesare omologăriilor finale;

— în urma experimentărilor, au fost efectuate modificări constructive şi de principiu la un număr de 6 aparate, conducînd în final la un complet de măsură fiabil, capabil să satisfacă exigenţele oricărui beneficiar intern, sau extern;

— au fost operate din „mers ” modernizări ale panourilor de măsurare, prin introducerea modulelor de afişare numerică, cu LED-uri cu 7 segmente, şi ieşiri numerice conectate la interfaţa calculatorului, ceea ce a condus la creşterea preciziei de măsură;

— aparatura de măsurare a parametrilor de foraj a realizat precizii superioare claselor atestate preliminar.

Sonda 6011 RAP Bucsani

Munca,1983

Locatie sonda: 44.897802, 25.626665

Sonda 6011 RAP Bucsani a fost sapata intre anii 1982 si 1996 fiind dusa pana la adancimea de 5947 metri.

German army guarding Dambovita oil fields

Bucsani, Rumänien, Dambovita, Sanitäter Soldaten Baustelle

Moreni, Dambovita, Rumänien, Sanitäter Abt Öl Baustelle

Moreni, Dambovita, Rumänien, Sanitäter Abt Stadt Ansicht

Moreni, Dambovita, Rumänien, Sanitäter Abt Öl Baustelle 2Wk

Moreni, Dambovita, Rumänien, Sanitäter Abt Öl Eisenbahn

Ochiuri, Dambovita, Rumänien, Sanitäter Abt 1942 Winter

Ochiuri, Dambovita, Rumänien , Sanitäter Abt 1942 Öl Baustell

Ochiuri, Dambovita, Sanitäter Abt Pkw Kfz Auto

Ochiuri, Dambovita, Rumänien, Sanitäter Abt Soldaten 2Wk

The beginnings of oil industry in Dambovita County

Field Aninoasa-Teis

Start of oil extraction : 1935

The first oil enterprising : Petrolamina

Other enterprisers : Petrolul Romanesc , Steaua Romana, Unirea, Prahova

The first oil well : Oil well No. 53 Petrolamina with 150 to/day

The first annual production recorded : 82,667 tonnes in 1935

Field Bucsani

Start of oil extraction : 1900

The first oil enterprising : Pleyte M.C.

Other enterprisers : Steaua Romana, Columbia, Unirea, Concordia

The first oil well : Oil well No. 1 Steaua Romana with 1,200 to/day

The first annual production recorded : 6,683 tonnes in 1934

Field Colibasi-Resca ( Malu Rosu )

Start of oil extraction : 1857

The first oil enterprising : Teodor Cincan

Other enterprisers : Franco-Romana, Regatul Roman, Pleyte M.C., Astra Romana, Intreprinderile Ioan Grigorescu, N. St. Cesianu

The first oil well : Handug in 1857

The first annual production recorded : 3,079 tonnes in 1899

Field Glodeni

Start of oil extraction : 1857

The first oil enterprising : Teodor Mehedinteanu

Other enterprisers : Ghica Simionescu, B. Hernia, Petrache Parvulescu, Ioan Grigorescu, I. Stematiu, Societatea Hecna, Pielsticher, Steaua Romana

The first oil well : Handug in 1857

The first annual production recorded: 2,340 tonnes in 1899

Field Gorgota

Start of oil extraction : 1925

The first oil enterprising : Columbia

Other enterprisers : Steaua Romana, Romanian Consolidated Oilfields, Prahova, Societatea Eldorado

The first oil well : Oil well No. 5 Columbia with 30 to/day

The first annual production recorded : 27,000 tonnes in 1929

Field Gura Ocnitei ( Schela Mare )

Start of oil extraction : 1899

The first oil enterprising : Sindicat Ι & Sindicat ΙΙ

Other enterprisers : Societatea Internationala Romana, Concordia, S.Marcu, George A. Scorteanu, Dimitrie T. Apostu, I. Margulis, I. Isac Haiman, Societatea Dambovita, N. Cesianu, Romanian Consolidated Oilfields, Le Moine, Sirius, Romano-Belge de Petrol, Unirea, IRDP, Grupul Phoenix, Romano-Americana, Steaua Romana, Romano-Africana, Petrol Blok, Prahova, Columbia, Societatea Eldorado

The first oil well : Handug in 1899

The first annual production recorded : 4,670 tonnes in 1899

Field Moreni

Start of oil extraction : 1904

The first oil enterprising : Regatul Roman

Other enterprisers : Valachia Petroleum Company, Compania Suchard, Steaua Romana, Societatea Internationala Romana, Astra Romana, Romano-Americana, Petrol Blok, Columbia, Creditul Minier, IRDP, Cometa-Unirea, Subsolul Romanesc, Unirea, Concordia, Sirius, Inginer Calarasu, Forajul Grigorescu, Redeventa,H. Rucăreanu, C-tin Vernescu, Alex. Scorțescu, Colonel Constantinescu, Barbu Marcu, H. Van Saanen, N. Cezeanu, Radu Talopie

The first annual production recorded : 340,000 tonnes in 1910

Field Ochiuri

Start of oil extraction 1886

The first oil enterprising Astra Romana

Other enterprisers : Creditul Minier, IRDP, Steaua Romana, Unirea, Petrolul Romanesc

The first oil well : Oil well No. 1 Astra Romana with 120 to/day

The first annual production recorded : 5,200 tonnes in 1914

Field Razvad

Start of oil extraction : 1921

The first oil enterprising : Steaua Romana

Other enterprisers : Steaua Romana, Unirea, Prahova, Foraky-Romaneasca, Romano-Americana, Redeventa, Concordia, Foraj Lemoine, Niculescu Ciufu, Astra Romana, Forajul

The first annual production recorded : 25,618 tonnes in 1933

Field Viforata

Start of oil extraction : 1934

The first oil enterprising : Creditul Minier

Other enterprisers : Unirea, Concordia, Refoil, Steaua Romana, Petrolul Romanesc, Romanian Consolidated Oilfields, Columbia, Foraky-Romaneasca

The first oil well : Oil well No. 2 Creditul Minier

The first annual production recorded : 104,677 tonnes in 1934