The first oil refinery in Campina - Steaua Romana

Vue générale de la batterie white spirit

Moteurs diesel de la station de pompage d'eau

Le laboratoire central

La batterie avec 10 chaudieres

Baicoi-Tintea old postcards

Runcu-Bustenari old postcards

The fire of oil well No. 13 SR Campina Draganeasa in 1908

Photo Olteanu, 5 August 1908

The fire of oil well No. 13 SR Campina Draganeasa 

Adevarul, 20, no. 6802, August 7, 1908 

The fire in Cimpina

The well No. 13 of "Steaua" destroyed by a fire 

CAMPINA, August 5. - Today at 5:30 a.m., well No. 13 from Gahita of "Steaua Romana" lit up.

The fire broke out with enormous fury, the oil well being in eruption. The enormous flames were accompanied by thick black smoke. 

When the fire alarm went off, the fire team of Steaua immediately arrived on the scene, as did chief engineer Barbacioru who took measures to locate the fire. 

Fortunately, a torrential rain that started to fall at around 6 o'clock, managed to extinguish the fire, which had caused enormous panic among the residents, because the burning well was in the immediate vicinity of the city. 

The fire completely destroyed the derrick and the facilities. 

The damages exceed 60,000 lei.

From the investigation opened by the policeman G. Petrescu, it appears that the fire would have originated from the ignition of the gases resulting from the eruption of the well. 

The oilmen Take Georgescu and Ion Olteanu, who suffered burns and wounds on the face, were treated at the infirmary and left at home. 

The well was insured at "Dacia" 

Geocon

The oil well No. 13 SR Campina Draganeasa was dug in 1908 at a depth of 396 meters. 

In this photo you can see that the derrick and the facilities are under recontruction. 

( white timber and new scaffolding )

Oil well 34 SR Campina Draganeasa ( here in eruption ) could be see also in the postcards above

The location of  fire : 45.11552855, 25.73463075

Steaua Romana oil well near the Baicoi lake

The lake area nowdays

''Union Postale Universelle

No. 1202

Editura Ad. Maier & D. Stern, Bucuresti, Pasajiul Vilacros''

Steaua Romana oil wells at Baicoi. 

One of them is oil well no. 6 SR Baicoi Dacian spud in 1906 at 262 meters

Latitude and logitude of the location : 45.034640, 25.847211

Incendiul sondei nr. 31 Viitorul Mislea din 1930

Lupta, mai 1930 (Anul 9, nr. 2540-2563), 1930-05-18

Groaznicul incendiu petrolifer

Iata imprejurarile in care s’a produs acest dezastru.

Incă de alaltăeri s’au observat oarecare fenomene la sonda cu No. 31* a soc. „Steaua Română” situată pe perimetrul statului dela Runcu. Fenomenele indicau că atingerea stratului petrolifer nu este departe şi in consecinţă s’au luat măsurile dictate de asemenea împrejurări, construindu-se bataluri enorme de pământ aşezându-se pompe pentru tragerea ţiţeiului în conducte, etc.

Aceste măsuri erau insă luate ca pentru o erupţie de ţiţei, astfel cum sunt caracterizate în această regiune.

Intradevâr, s’a mai lucrat puţin la sonda 31 şi o mişcare deosebită ce s’a produs a indicat atingerea stratului de ţiţei in meotic. După o aruncare violentă de pământ, pietre, etc. a urmat imediat o erupţie din cel mai violente de ţiţei.

PRODUCEREA EXPLOZIEI ŞI A INCENDIULUI

Erupţia de ţiţei a început apoi să se accentueze din ce în ce şi în câteva ceasuri a ajuns formidabilă, După calculile făcute, este de 120-150 vagoane pe zi, deci cea mai mare producţie dela noi din ţară.

Erupţia a continuat în plină linişte până eri la orele 4 p. m. când s’a produs nenorocirea. In acest timp toate batalurile şi rezervoarele s’au umplut complect şi pomparea în conducte se făcea în mod normal.

★

Eri pe la ora 4, deodată se auzi un zgomot asurzitor ce creştea din ce în ce urmata apoi de o detunătură groaznică.

In acel moment o limbă uriaşă de foc se văzu deasupra sondei 31, cuprinsa complect de flăcări.

Lumea îngrozită — dându-şi seama de pericol; a luat-o la fugă care pe unde apuca.

Sirenele societăţilor petrolifere au început să răsune prelung anunţând focul care în acest timp lua proportii.

CĂLDURĂ INSUPORTABILA

O căldură înăbuşitoare se simţea pe o întindere de peste un km. Nimeni nu se mai putea apropia de locul dezastrului, iar la sondele din împrejurimi, dată fiind grava situaţie, s’a încetat Iucrul, lucrătorii fugind înspăimântaţi.

Pericolul era mai mare pentru sondele 30** ale soc. „Steaua Română” şi 71*** a soc. „Româno - Americană, în plină erupţie, cu o producţie de 30-40 vagoane pe zi. Au fost închise cu mare greutate ventilate lor de siguranţă şi ţiţeiul îndrumat pe conducte.

Căldura grozavă însă le pune mereu în pericol, astfel că este nevoe să fie continuu stropite cu apă

 

Dimineata, Anul XXVI.—No. 8406, Marţi 20 Mai 1930

Un nou dezastru

Pe o distanţă de 300 metri gârla de ţiţei a luat foc . - Cazarma soc. Româno-Americane şi 8 gospodării au fost mistuite de incendiU

Cum se prezintă situaţia acum

Dela trimisul nostru special

SCORŢENI-RUNCU, 17. - In tot cursul dimineţii de astăzi situaţia Ia sonda eruptivă în flăcări No. 31 a soc. „Steaua Română“ din schela Runcu a continuat să fie foarte critică.

In zorii zilei din cauza dogoarei flăcărilor dela sondă şi batalurile cu ţiţei din împrejurimi, o pădurice de pe creasta Runcului, s’a aprins. Sute de locuitori s’au îndreptat într’acolo şi cu ajutorul topoarelor a fost tăiată păduricea şi astfel s’a oprit lăţirea incendiului.

Intre timp din Ploeşti, dela societăţile petrolifere, au început să vie noui ajutoare. S’au adus aparate speciale pentru stropirea cu o materie spumoasă — întrebuinţată la incendiile în petrol — care a început să fie aruncată asupra batalurilor incendiate. Zeci de furtuni, mânuite cu dibăcie de specialişti, asvârleau spuma peste ţiţeiul incendiat din bataluri.

Si după câteva ore de muncă, batalurile au putut fi stinse una câte una, astfel că pe la amiază cele 5 bataluri cu ţiţei erau acoperite cu materia albă spumoasă.

Satul ia foc

Pe de altă parte locuitorii continuau sub conducerea autorităţilor, să lucreze la apărarea comunei de invazia ţiţeiului care curgea neîncetat pe apa Scorţei, chiar în mijlocul comunei.

La fiecare 50—60 de metri se ridicau baricade de pământ care să oprească pe apă scurgerea ţiţeiului. Pe la orele 2 şi jumătate , când lucrul era în toiu, s’a produs un nou mare dezastru, care a băgat jalea în populaţia comunei.

Cu toate măsurile luate ca nimeni să nu facă foc sau să aprindă vre-un chibrit, consemnul a fost călcat de cineva ...

Căci la un moment dat, gârla de ţiţei, între două diguri ridicate de locuitori, a luat foc chiar în imediata apropiere de întrarea în comună.

Flăcările mânate de vânt au cuprins cazarma lucrătorilor de la societatea Româno - Americană, care se afla chiar pe marginea gârlei.

Clădirea, cu două etaje, a cazărmei, a fost învăluită imediat de fo c aşa că orice ajutor pentru a o salva a fost de prisos.

STRĂDANIILE POMPIERILOR

Toată atenţiunea pompierilor din Ploeşti sub comanda căpitanului D. Băleanu şi a jandarmilor conduşi de căpitănii Eraclie Alexandrescu şi Const. Simniţeanu, s’a concentrat asupra izolării gospodăriilor din vecinătatea cazărmei incendiate. Dar toată munca autorităţilor fost de prisos, căci focul a cuprins încă o porţiune indiguită din gârlă unde s’a întins la clădirile din sat.

Şi astfel rând pe rând au ars gospodăriile locuitorilor Marin Grigore Furtună, Nicolae Postmangiu, Anica Grigore Dobre, văduvă, Sterian Dimitrie Mihalache, Constantin Tase Stan, Petre Dinu Ciocârlan şi încă imobile ale unor săteni.

Tuturor acestora flăcările le-au mistuit locuinţele cu mobilier, grajduri, magazii, fâneţuri, etc.

INCENDIUL DIN SAT A FOST STINS

Cu mare greutate, după 5 ore, de muncă titanică neîntreruptă, pompierii, jandarmii cu ajutorul locuitorilor au putut localiza incendiul numai la aceste 8 imobile şi opri ca întreaga comună să nu cadă pradă dezastrului.

Coloana de foc de pe gârlă era de aproape 300 metri.

Trebue să remarcăm că numai datorită măsurilor de prevedere luate de d. dr. Ştefan Popescu-Filuţă, prefectul judeţului care a dispus trimiterea auto-cistemelor pompieriei şi a ajutorului nepreţuit al acestora a putut fi salvată comuna întreagă dela incendiu.

Pagubele cauzate de incendiu la cazarma soc. Româno-Americane şi la cele 8 gospodării se ridică la peste 4—5 milioane lei.

ULTIMA SITUAŢIE

Pe la orele 8 jumătate seara, situaţia la sonda No. 31 se prezenta astfel:

Sonda continuă să erupă ţiţei în cantitate mare.

Limba de foc are o înălţime de 70—80 metri.

Cum debitul de ţiţei erupt este mare şi nu poate fi în întregime mistuit de flăcări, ţiţeiul se scurge pe sub bataluri în gârlă.

Ţiţeiul scăpat neincendiat şi cel din batalurile acoperite de spumă, nu poate fi pompat pe conducte deoarece în momentul incendierei, pompa cu toate instalaţiile şi maşinile de pompe prcum şi rezervoarele au fost distruse de foc.

Sgomotul produs de erupţia păcurei incendiate este mare iar coloane de foc luminează regiunea ca ziua.

★

De cum se trece de Chitila, focul poate fi văzut în toată splendoarea lui de călătorii din tren. După amiază a sosit în localitate d. Ştefan Popescu-Filuţă prefectul judeţului, însoţit de d. Petre N. Stoicescu, consilier judeţean şi a încurajat familiile rămase pe drumuri în urma dezastrului din comună.

Se vor împărţi ajutoare sinistraţilor.

I. VERMONT

 

Dimineata, Anul XXVI.—No. 8409, Joi 22 Mai 1930

SONDA DELA RUNCU S’A STINS

Cauzele incendierii n’au putut fi aflate

PLOEŞTI, 19. — Situaţia la sonda No. 31 a soc. „Steaua Română“ din schela Scorteni-Runcu continua sa fie neschimbata.

Am relatat cum în cursul zilei de Sâmbătă în urma muncei depuse de locuitori, locuitorii com, Scorteni şi cu ajutorul aparatelor de stins incendiile în petrol — batalurile au putut fi stinse.

De asemeni pericolul pentru comuna Scorteni pare a fi înlăturat.

Totuşi, ca o măsură de prevedere, autorităţile menţin hotărîrile luate de a nu se face foc în jurul gârlei Scortei, care trece prin comună şi pe care pluteşte încă păcura ce se scurge de pe sub batauri.

Sonda No. 31, ca şi în prima zi, continuă să erupă ţiţeiu cu o presiune foarte mare.

COLOANA DE FOC

Din această cauză coloana de foc care se înaltă în văzduh are o inaltime de 70 — 80 metri.

După unele calcule făcute de tehnicieni presiunea cu care erupe tiţeiul ar fi de 80 de atmosfere iar debitul de tiţeiu care se consumă în 24 de ore ar fi de peste 100 vagoane.

Sgomotul produs de erupţie este asurzitor şi se aude dela mare depărtare iar căldura enormă ce radiază dela foc face imposibilă apropierea până la o distantă de 30— 40 metri de gura sondei.

ANCHETA AUTORITĂŢILOR

Asupra cauzelor cari au provocat incendierea sondei No. 31, în timpul erupţiei, ancheta întreprinsă de organele regiunei miniere Mislea n’a stabilit încă nimic precis.

D-nii ing. Florin Dumitrescu, inspectorul regiunei şi ing. Cezar Ripeanu, şeful regiunei Mislea care din primele momente ale incendiului au fost la fata locului au ascultat o multime de tehnicieni şi lucrători cari au supraveghiat erupţia ţiţeiului până în momentul când sonda a fosi incendiată.

Din declaraţiile acestora, după cum am spus mai sus, nu s’a putut însă stabili dacă incendiul a luat naştere în urma unui scurt circuit electric produs la firele electrice din jurul sondei, sau dela scântei produse de lovirea unor pietre de scheletul de fier al sondei.

ÎNCERCĂRI DE STINGERE

Acum, atât cei dela regiunea minieră cât şi tehnicienii societăţilor petrolifere au început să studieze mijloacele de stingere a sondei.

Urmează să se vadă dacă sonda va putea fi stinsă pe Ia suprafaţă sau se va întrebuinţa mijlocul tunelului.

Mâine dimineaţă va avea loc la inspectoratul minier din Mislea o consfătuire a tehnicienilor societăţilor petrolifere din Runcu cu conducătorii inspectoratului spre a se hotărî asupra mijloacelor de stingere a sondei No. 31.

★

Pagubele cauzate până acum de erupţia incendiată, sunt enorme.

★

Am arătat că, luând foc gârla de petrol care trece prin mijlocul comunei Scorţeni, 8 gospodării săteşti au fost distruse de incendiu.

Soc. Steaua Română, proprietara sondei No. 31, a hotărât ajutorarea sinistraţilor pentru a-şi putea reface gospodăriile mistuite de flăcări.

I. VERMONT

Un comunicat al ministerului de Industrie şi comerţ

Privitor la aprinderea sondei No. 31 din schela Runcu aparţinând soc. Steaua Română”, ministerul de industrie şi comerţ ne comunică următoarele :

In ziua de 15 Mai la sonda No. 31 soc. „Steaua Română”, care era în erupţie închisă, din cauza marei presiuni a gazelor, a explodat coloana de burlane omorând un lucrător si rănind trei ingineri.

Erupţia liberă de cca. 100 vag. ţiţei pe zi şi nisip în mare cantitate ce a urmat, au rupt pentru moment barajele de reţinere ale ţiţeiului inundând gârla care trece prin satul Scorţeni. Concentrându-se numeroase echipe de lucrători, foarte curând barajele au fost restabilite, astfel că ţiţeiul a fost iarăşi oprit de a mai curge prin sat.

O SCÂNTEIE NENOROCITĂ

A doua zi, 1 Mai , din cauza unei pietre aruncate de sonda si care a cazut peste un stâlp de fer din vecinătate, s’a produs o scântee, care a incendiat un copac stropit cu ţiţei în timpul erupţiei şi care era în imediata apropiere a acestui stâlp.

De aci focul s’a propagat la sondă, care a exploadat, continuând să ardă cu extremă violenţă. Imediat focul s’a comunicat şi la batalele cu ţiţei formate de baraje.

Deşi numai la 1 1/2 kilometri, satul Scorţeni a fost pentru moment salvat, focul oprindu-se la acele baraje.

OPERA UNUI INCENDIATOR

Cu toate măsurile luate, însă, în sat, de autorităţile miniere şi de jandarmerie de a se stinge focul prevenind aprinderea ţiţeiului care se fixase pe malurile gârlei, totuşi, in dimineaţa zilei de 17 Mai la orele 3, o mână criminală sau un inconstient a dat foc gârlei in dreptul satului. Focul s’a întins cu repeziciune pe gârlă in jos in mijlocul satului. Urmările acestui incendiu au fost distrugerea unei cazarme pentru lucrătorii soc. Româno-Americană si a trei gospodării din ale locuitorilor, iar altor trei locuitori le-au fost distruse unele dependinţe şi gardurile precum şi pomii din lungul gârlei.

După câteva ore focul a fost stins de pompierii veniţi din Ploeşti şi locuitorii satului.

In sat n’a fost nici o victimă omenească.

In schelă, actualmente, ard gazele şi ţiţeiul ce erup din sondă, formând o coloană de foc de cca. 40-50 metri înălţime.

S’au luat măsurile necesare pentru stingerea focului şi captarea ţiţeiului, urmând ca după aceasta să se procedeze la oprirea sondei pentru a reface instalatiunile distruse de incendiu.

 

Opinia, mai 1930 (Anul 26, nr. 6893-6915), 18.05.1930

FOCUL DE LA RUNCU ia proporţii catastrofale

Ploeşti 17.— Focul dela Runcu se întinde îngrozitor.

S’au aprins trei noui rezervoare. Toată regiunea este o mare de foc, coloanele de flăcări atingând înălţimea de 60 metri.

1000 de lucrători au fost aduşi pentru oprirea dezastrului.

★

Populaţia din Scoţeni a început să evacueze casele.

Au fost părăsite sala cinematografului şi casa preotului din Scorţeni.

Locuitorii au construit un zid pentru scurgerea ţiţeiului. Primarul a cerut noui ajutoare.

Până acum pagubele se urcă la zece milioane lei. Dar pericolul se întinde, focul ia proporţii catastrofale. Nu se ştie exact numărul victimelor

 

Opinia, mai 1930 (Anul 26, nr. 6893-6915), 21.05.1930

Curioase fenomene naturale au stins sonda dela Runcu - Scorţeni

Ploeşti 20— Sonda No. 31 dela Scorţeni-Runcu, s’a stins ieri dupa amiază, în împrejurari curioase.

La un moment dat, terenul s’a zguduit pe o rază de câţiva km ; apoi s’a prăbuşit chiar lângă sondă. Pământul a căzut în gura sondei şi flacăra s’a stins brusc.

Orce pericol pare evitat.

Numeroşi tehnicieni lucrează la normalizarea locului.

Locatia incendiului : 45.1089421,25.84017791

Sonda nr. 31 Viitorul Mislea a fost sapata in anul 1930 la o adancime de 933 metri.

Sonda nr. 30 Gallia Bustenari a fost sapata in anul 1930 la o adancime de 910 metri.

Sonda nr. 71 11 Iunie Bustenari a fost sapata in anul 1930 la o adancime de 848 metri.

Incendiul sondei nr. 18 Bis UN RCOL Runcu Bustenari din 1927

Adevărul, 40, nr. 13288, 13 aprilie 1927

Trei sonde incendiate la Gropi

CAMPINA, 11. – Un incendiu a izbucnit la sonda No. 18 a societatii ‘’Unirea’’ dela schela Gropi-Bustenari. Sonda era in eruptie.

De aci focul s’a intins la sonda No. 7 a aceleasi societati si apoi la sonda No. 267 a soc. ‘’Steaua Romana’’.

Sute de muncitori au fost concentrati la locul sinistrului.

Inginerul sef Moroy si lucratorul Ion Vasile Toma au capatat grave arsuri in timpul lucrarilor de salvare si au fost internati la spitalul din Ploesti.. Mai usor raniti sunt maestrul sondor Constantin Palada si Nicolae Fodac..

Cum focul continua cu furie si ameninta si alte sonde precum si intregul sat Sondesti, s’au luat masuri de catre administratia ambelor societati pentru localizare lui. Tarziu la orele 12 noaptea, focul a fost stins.

Pagubele sunt de cateva milioane.

S’a stabilit ca focul a luat nastere dela o scanteie produsa de o piatra care lovise geamblacul de sus.

Locatia incendiului : 45.11719759,25.80893212

Sonde distruse in incendiu :

Sonda nr. 18 Bis UN RCOL Runcu Bustenari apare terminata din foraj in 1929 fiind sapata pana la 723 metri.

Sonda nr. 7 Craiova Runcu Bustenari apare terminata din foraj in 1929 fiind sapata pana la 675 metri.

Sonda nr. 267 SR Bustenari apare terminata din foraj in 1929 fiind sapata pana la 546 metri.

Incendiul sondei nr. 4 STR Urlati din 1926

România nouă, 3-Jun-1926

Zilele trecute a fost incendiata prin trasnet o sonda de petrol dela Ceptura ( valea Prahovei ) tocmai cand era in plina eruptiune. Focul a luat proportii colosale, distrugand la zi peste 10 vagoane de titeiu. Incercarile de stingere a focului n’au dat rezultatul dorit si lumina se vedea noaptea la departari de 100 de chilometri.

Ultimile telegrame sosite azi dela Bucuresti vestesc ca sfortarile echipelor de specialist si ale pionierilor militari au reusit in ultimile 24 de ore sa faca sapaturi appropriate de sonda aprinsa si sa instaleze conducte speciale pentruca sa prinda titeiul erupt. In modul acesta se poate salva a treia parte din productia zilnica a sondei. Totodata s’a putut localiza si focul, care in ultimile 24 de ore a descrescut considerabil.

Locatia incendiului : 45.03381912,26.28998289

Sonda nr. 4 STR Urlati a fost sapata de societatea ''Steaua Romana'' in anul 1925 la o adancime de 983 metri

Incendiul sondei nr. 223 SR Bustenari din anul 1912

Gazeta de Transilvania, 29-Feb-1912

Arderea unei sonde la Bustenari.

Alaltaeri dimineata un incendiu a distrus sonda No. 223 a soc. Concordia din Bustenari. Incendiul a provenit dela motorul de benzina, care a aprins gazele din sonda. Doi sondari cari lucrau, au fost grav arsi. Dupa ce li s’au dat primele ajutoare, au fost transportati la spitalul din Campina.

Locatia incendiului : 45.13161972,25.80568075

Singura sonda sapata inainte de data incendiului in zona Munteniei ce poarta acest numar este sonda 223 SR Bustenari ce apartinea de soc. Steaua Romana. Aceasta a fost sapata la adancimea de 389 metri in anul 1908.

Incendiul sondei nr. 5 SR Tintea din 1910

Adevěrul, martie 1910 (Anul 23, nr. 7356-7386), 1910-03-23  nr. 7378

Incendiul din Ţintea

ŢINTEA, 21 Martie.— Un incendiu puternic s’a abătut la orele 11 dimineaţa în schela petroliferă de aci. Focul a luat naştere dela Sonda No. 5 ,,Steaua Romînă“, sondă renumită atît prin producţia ei abundentă, cît şi prin marele foc de astă iarnă.

Din cauza vîntului care bătea spre SV focul s'a întins imediat la sondele vecine No. 5 Koster, No. 3 ,,Steaua Romînă“, ambele productive; a ars apoi sonda No. 18 Koster în sapă, toate batalele pline cu ţiţei, cari erau în apropierea acestor sonde, precum şi batalul de lingă sonda No. 3 Koster. Pagubele sínt mari. Din fericire nu sînt de înregistrat victime  omeneşti. Fiind Duminică, activitatea din Schelă a fost foarte redusă.

Asupra cauzei incendiului ceI doi lucrători, cari erau ocupaţi la sonda No. 5 în momentul izbucnirei, spun următoarele: sonda era pînă eri în instrumentaţie, azi dimineaţă avea să înceapă licăritul. După ce s’a băgat lingura de licărit, ţiţeiul însoţit de cantităţi enorme de gaze s’a urcat pe coloană, producind un zgomot îngrozitor.

Lucrătorii au fugit crezind că sonda va face erupţie, în acest moment limbi puternice de foc eseau din gura puţului. Probabil că lingura, izbită de gaze în pereţii burlanelor de tubaj, a produs scîntei aprinzînd gazele.

Sonde distruse de incendiu :

Sonda nr. 5 SR Tintea sapata in anul 1909 la adancimea de 360 metri

Sonda nr. 3 SR Tintea sapata in anul 1910 la adancimea de 396 metri

Sonda nr. 5 UN OR Tintea sapata in anul 1910 la adancimea de 358 metri

Sonda nr. 18 UN OR Tintea aflata atunci in sapa si terminate din foraj in anul 1911 la adancimea de 411 metri

Locatia incendiului : 45.03897174,25.8976571

Incendiul sondei nr. 61 SR Campina din 1910

Tribuna, 18-Jun-1910

-Incendiarea unei sonde. Din Campina ( Romania ) se scrie : Dumineca, la orele 3.30 d.a., un violent incendiu a izbucnit la sonda No. 61 din Bucea a societatei >Steaua Romana< distrugand cu desavarsire atat sonda cat si un rezervoriu cu pacura.

Incendiul ameninta sa ia proportii mari, intinzandu-se si la sondele din apropiere, insa in urma masurilor energice, luate de d-nii ingineri Barbaciotu si Otetelisanu si gratia ajutorului dat de lucratorii cari venisera sa aziste la incendiu s’a reusit a se stinge focul dupa o munca de trei ore.

Sonda fiind in eruptie, pagubele intrec suma de 20.000 lei.

Focul a provenit dela motor.

Accidente de persoane n’au fost.

Locatia incendiului : 45.12051229,25.74142413

Sonda nr. 61 SR Campina a fost sapata in anul 1904 la adancimea de 495 metri.

Incendiul sondei nr. 5 SR Tintea din 1909

Dimineaţa, septembrie 1909 ( Anul 6, nr. 1985-2014 ), 1909-09-11  nr. 1995

Sonde incendiate

Campina, 9 Septembrie .— Aseară , din cauza trăznetului, a luat foc sonda No . 5 a societătei „Steaua Romina" din Ţintea, care era in erupţie.

Focul s'a comunicat şi la sonda No . 1 a d-lui Koster, distrugand cu desăvirşire ambele sonde. Cu toate silinţele depuse, focul nu s’a putut stinge, din cauza eruptiei sondei No. 5. El a distrus un batal cu păcură de 20 vagoane.

Pagubele trec de 120.000 lei. Accidente de persoane nu s'au intimplat.

Cor.

*

Asupra acestui incendiu corespondentul nostru din Ploeşti ne-a telefonat următoarele la orele 12: PLOEŞTI, 9 Septembrie.— In acest moment focul din Ţintea continuă. După comunicările oficiale ce le avem de acolo, el nu se va putea potoli decit la terminarea erupţiei.

In privinţa cauzelor cari au produs incendiul, unii susţin că ar fi provocat de trăznet, iar alţii dela scinteile emanate de la lingura de lacarit.

Stavăr.

Dimineaţa, septembrie 1909 (Anul 6, nr. 1985-2014), 1909-09-12  nr. 1996

Incendierea sondelor din Ţintea

PLOEŞTI, 10 Septembrie.—Marti noaptea, un puternic incendiu s’a declarat la sondele din localitatea petroliferă Ţintea. Focul a izbucnit la sonda No. 5 a societătei „Steaua Romînă“, care producea zilnic o cantitate de păcură foarte mare.

Cerînd relaţiuni la Ţintea persoanelor oficiale, ni s’a comunicat că această sondă dedea mai mult de două vagoane de păcură pe oră, ceia ce ar însemna în mediu 48 vagoane pe zi.

Sonda fiind necontenit în erupţie păcura emanată, pe măsură ce eşia la suprafaţă, era incendiată.

Din această cauză, focul a durat eri toată ziua şi poate că nu se va fi potolit nici acum. Cum se vede, pagubele produse sint considerabil de mari pentru societatea „Steaua Romînă“ căreia i-a ars tocmai sonda No. 5, despre al cărei produs se dusese faima.

Focul ivit la sonda No. 5 s’a întins şi la sonda No. 1 a societăţei I. Koster, distrugînd'o şi pe aceasta complect.

Sonda d-lui Koster era productivă, deci şi aci pagubele sint mari.

D. Tacit, inginerul regiunel miniere din Ţintea, anchetînd cazul, a stabilit că focul s-a declarat întîi la sonda No. 5 a societăţei „Steaua Romînă“ din cauza trăznetului.

Despre cele constatate, d. inginer Tacit a comunicat cazul telegrafic ministerului de industrie. Parchetul a delegat cu facerea anchetei pe administratorul plăşiei Doftăneţ.

Astăzi, dacă timpul va fi favorabil va pleca la faţa locului şi d. prim-procuror Al. Deladecima.

*

PLOEŞTI, 10 septembrie.—Sonda No. 5 a societăţei „Steaua Romînă“ din Ţintea, care a luat foc Miercuri noaptea, continuă să ardă şi în acest moment.

Aseară, d. prim-procuror Alex. Deladecima, a fost la Ţintea unde a anchetat cazul.

Cerînd relaţiuni d-lui prim-procuror asupra celor constatate de d-sa, mi-a spus că focul a provenit din cauza trăznetului căzut asupra sondei No. 1 a societăţei „Koster“.

Din cauză că sonda No. 5 a societăţei ,,Steaua Romînă“ se află în erupţie, focul va continua atita timp pînă ce sonda nu va mai emana păcură.

*

Societatea „Steaua Romînă“ are pagube foarte mari. Societatea oferă un premiu de 10.000 de lei aceluia ce va putea să stingă focul.

Stavăr.

Dimineaţa, septembrie 1909 (Anul 6, nr. 1985-2014), 1909-09-13  nr. 1997

Incendiul din Ţintea

ŢINTEA, 11 Septembrie. — Incendiul de la sonda No. 5 a soc. „Steaua Romînă“ continuă fără speranţe pentru moment de a putea fi stins, căci erupţia sondei continuă mereu.

Dat fiind că sonda aruncă între 30—50 vagoane ţiţei zilnic, pagubele se pot evalua la vreo 15.000 lei pe fiecare zi.

Dimineaţa, septembrie 1909 (Anul 6, nr. 1985-2014), 1909-09-18  nr. 2002

Incendiul din tintea — O întreagă comună în primejdie

PLOEŞTI, 16 Septembrie. — Din comuna Ţintea se anunţă că sonda No. 5 a societăţei „Steaua Romînă“ care a fost incendiată acum opt zile, se află încă în flăcări şi, făcini erupţiune păcura în cantitate multă mai mare decit pînă acum, focul ameninţă să se întindă asupra caselor locuitorilor din acea comună.

Autorităţile au luat măsuri pentru a se înlătura un dezastru.

Stavăr.

Sondele distruse in incendiu :

Sonda 5 SR Tintea a fost sapata in anul 1909 la o adancime de 360 metri.

Sonda 1 UN OR Tintea a fost sapata in anul 1908 la o adancime de 371 metri.

Locatia incendiului : 45.03897174,25.8976571