Petroblog: September 2021

Turlele de lemn ale sondelor

''Primele turle construite in Romania pentru exploatarea petrolului au fost turlele folosite la santierul de la Draganeasa. Aceste sonde sapate intre anii 1883 si 1887 au purtat denumiri ca <<Sospiro>>, <<Pensilvania>>, <<Mihail>>, <<Stefan>>, <<Irina>> si <<Serban>>. Turla sau turnul avea o inaltime de 14,65 m. iar baza 6,4 x 6,4 m. In turla existau doua poduri: unul la 3,2 m. inaltime, cellalt la 7,7 m. Picioarele erau construite din grinzi dintr'o bucata, din care cauza se intrebuintau foarte putine rigle si diagonale

O turla de sonda este de obiceiu de lemn, in forma de trunchiu de piramida. La aceasta constructie distingem : baza, picioarele, coroana si geamblacul.

Baza e patrata, formata din doua randuri de grinzi de 30/30 cm. sau 35/35 cm. asezate unele peste altele, fie direct pe pamant, fie in caz cand greutatea turlei e prea mare sau terenul e fugitiv, prin intermediul unor pilotisau picioare de beton. Dimensiunile bazei depind de inaltimea turleisi variaza intre 6/6 m. si 8/8 m.

Picioarele sunt formate din dusumele de 25/7 cm. sau 30/7cm. de sectiune, asezate cu echer si prinse in cuie. Lungimea dusumelelor este cuprinsa intre 5-8 metri.

Picioarele fac cu planul de baza un unghiu, cu atat mai mare cu cat turla este mai lunga. Ele sunt reunite doua cate doua prin rigle si diagonale. Distanta la care se aseaza riglele depinde de lungimea bucatilor, ce intra in constructiunea picioarelor turnului. Astfel in cazul in care bucatile au 4 m. lungime, riglele se aseaza din 2 in 2 m., iar cand au 5 m. lungime, distanta intre rigle este de 2,50 m. Diagonalele pot si sau simple sau in cruce

La extremitatea lor inferioara picioarele sunt prinse de un cadru de lemn, care la randul lui e asezat pe grinzile de baza, iar la extremitatea superioara, ele sunt reunite printr'un alt cadru, format dintr'o serie de dusumele suprapuse si cusute in cuie, numit coroana. Coroana suporta un ansamblu de grinzi si roti, care constituie la un loc ceeace se numeste Geamblac. Traversele intrebuintate la geamblac sunt sau de lemn de stejar sanatos, fara noduri si avand in sectiune dimensiunile 30-20 cm. sau 25-25 cm., sau din fier profilat, dublu T.

Pe turla, in varf, se monteaza rotile pentru conducerea cablurilorcu ajutorul carora se executa diferite operatiuni necesare in sondagiu.

Inaltimea turlelor depinde de sistemul de foraj intrebuintat. La sistemul uscat zis Canadian, turla are 18-20 m. inaltime; ea este de 22-25 m. inaltime la sistemul uscat cu cablu zis Pensilvan; de 20-24 m. la sistemele hydraulice percutante si de 35-40 metri, ba chiar pana la 50 m., la sistemul hydraulic rotativ.

Turlele sunt prevazute cu usi de acces, cu poduri de manevra pentru personal si cu scari pe dinauntru si pe dinafara. Accesul in interiorul turnului la gaura sondei se face printr'o use care, dupa configuratiunea terenului, este rezervata sau in peretele din fata troliului, sau intr'un perete lateral.

In interiorul turnului se construiesc doua poduri/platforme : unul la o inaltime de 2,50 m., altul la o inaltime corespunzatoare cu lungimea tijelor de sapare, pentru ca lucratorii sa poata executa diferitele operatiuni necesare in sondagiu, precum scoaterea si introducerea tijelor, a lingurei, etc.

Comunicarea intre poduri se face printr'o scara care ajunge pana in varful turnului, la geamblac. Pentru protejarea personalului si a materialelor, de intemperii, turnul se acopera cu scanduri de brad de 2 cm. grosime.

Turla mai are doua proptele care se riduca in spre mecanizmul de sondaj pe ambele picioare. Ele sunt fixate de picioare cu ajutorul unor console asezate la ca. 10 m. inaltime. Aceste proptele, prin marirea suprafetei de baza, intaresc turnul si'l fac mai rezistent in directiunea rezultantei fortelor de tractiun Acest tip de turnuri s'a intrebuintat de societatea <<Steaua Romana>> in anul 1906.

Baracile sunt simple, lipite de turla, construite in general din capriori de lemn, captusite cu scanduri si acoperite cu tabla. Ele servesc la adapostirea aparatelor de foraj, pompelor, a diferitelor transmisii, precum si a motoarelor.

Extrase din ‘’Exploatarea petrolului in Romania’’

de I. Tanasescu si V. Tacit

Ingineri de mine

Bucuresti, 1907

Petrolul, studiu fizic, chimic, geologic, technologic si economic

de Emil Severin

Profesor la Scoala Politehnica Regele Carol II

Bucuresti, 1931

Aparitia primelor sonde pentru exploatarea petrolului in Romania

‘’Primele sonde, pentru exploatarea petrolului, s’au instalat in Romania de o companie franceza prin anul 1863, in regiunea Mosoare langa Targu-Ocna. Sondele in numar de trei, au atins la adancimi intre 60 si 100 metri mici sfarlacuri de pacura, dar din causa accidentelor ivite, lucrarile au fost abandonate. In anul 1864, Societatea Jackson Braun a inceput cateva sondagii la Tintea in judetul Prahova, cari s’au continuat de un exploatator pe nume Lambaridi. Desi una din sonde avusese un rezultat incurajator, insa cele-l’alte ajungand in sare, lucrarile au fost parasite si in aceasta localitate.

In anul 1879, Gr. Monteoru, proprietarul schelei Sarata, instaleaza 3 sonde sistem pensilvanian, duse in interval de 4 ani, fara rezultat favorabil, pana la adancimi de 300 si 400 metri.

In anul 1882, compania Suchard din Viena, instaleaza 5 sonde la Colibasi si la Moreni, ajungand la adancimi intre 150 si 260 metri fara rezultat favorabil.

Intre anii 1883 si 1885 s’a facut o incercare mai serioasa de exploatare prin sonde pensilvaniane a zacamintelor de petrol dela Draganeasa, proprietatea d-lui G.Gr. Cantacuzino; desi rezultatul a fost favorabil, mai ales cu sonda << Sospiro >> care prin eruptiuni violente a dat peste 20.000 tone, aceasta exploatare a fost parasite din alte motive. Numarul sondelor instalate in aceasta localitate la acea epoca, a fost de 25 din care 5 eruptive. Cele mai multe sonde au ramas fara rezultat, din cauza ca nu s’a putut traversa straturile de nisip cu apa.

In anul 1884 se instaleaza pe proprietatea printului Stirbey 3 sonde sistem pensilvanian, din cari una in localitatea Voila langa Campina, iar cele-l’alte la Sotrile judetul Prrahova. Sonda dela Voila a ajuns pana la adancimea de 320 metri, cu rezultate putin satisfacatoare, iar cele dela Sotrile pana la 400 metri, cu cantitati neinsemnate, astfel ca lucrarile au fost parasite.

In regiunea Busteanari, primele sonde de mana s’au instalat in anul 1883 de o Soc. engleza << Thoiss & Co. Una din sonde in localitatea Recea, a atins la adancimea de 130 metri un strat de petrol din care din care s’a extras in interval de cate-va saptamani, 8.000-10.000 kgr. zilnic.

Lucrarea a fost apoi suspendata, din cauza unui accident produs de scaparea lingurii de extractiune.

A doua sonda instalata in punctul Stejar, a intalnit la 120 metri un strat de pacura groasa si mergand apoi in sare pana la adancimea de 180 m, a fost abandonata.

A treia sonda a fost asezata in punctul << Arde pamant >>, dar n’a ajuns decat adancimea de 80 metri si a trebuit sa fie parasita din cauza unei instrumentatiuni dificile.

Cam in acelasi timp s’au facut explorari prin sonde si in Moldova in regiunea Moinesti si Solonti, insa dificultatile de sondagiu provocate prin presiuniile terenurilor fiind mari, sondele nu au putut ajunge pana la adancimi mari.

Mai tarziu, in anul 1887, firma << I. Zalplachta & Baum >>, instaleaza in punctul Doftanetul-Recea o sonda de mana care ajunge pana la adancimea de 125 metri, cand este parasita din cauza borchisului intalnit care nu mai permitea inaintarea.

In anul 1882, o companie germana Hildebrand instaleaza 2 sonde la Matita si una la Posesti, care din cauza dificultatiilor nu au putut fi adancite dacat pana la 145 metri si nedand un rezultat favorabil au fost parasite.

In anul 1883 pe mosia Grozesti si Harja, proprietatea d-lui Negruponte, s’au instalat 8 sonde cari au ajuns pana la adancimi intre 150 si 180 metri, cu o slaba productiune.

In Campina prima sonda a fost instalata pe un put vechi, prin anul 1889 de catre mostenitorii D.V.Hernia. La adancimea de 165 metri s’a intalnit un strat de pacura cu eruptiuni puternice.

Un an mai tarziu, in 1890, se instaleaza alte doua sonde pe malul Prahovei, dar acestea nu au putut avansa decat pana la 140 metri, fara a avea o productiune. In acelasi an firma << Kornhauser & Co. >> instaleaza langa orasul Campina o sonda care a fost parasita, la adancimea de 180 metri, din cauza unei instrumentatiuni dificile dupa trepan.

In Moldova, in anul 1889, d-l N. Ghica instalase pe proprietatea sa din Dofteana, jud. Bacau, o sonda care a dat putina pacura la adancimea de 120 metri.

In anul 1890, societatea << Pielsticher et Cie >> a facut 3 sondagii la Poiana de Varbilau, jud. Prahova; unul din sondagii a mers pana la adancimea de 520 metri cand a fost suspendat din cauza ca intalnise un strat de sare, iar celelalte doua au fost adancite pana la 240 si 270 metri, fara rezultat.

In anul 1891 tot aceasta societate a instalat la Glodeni, jud. Dambovita, 3 sonde cari au atins adancimi intre 230 si 260 metri. Desi doua din aceste sonde au avut rezultate incurajatoare, lucrarile au fost parasite.

In anul 1892, d-l G. Costaforu a instalat la Berca 2 sonde pe proprietatea Statului, cesionata in urma Societatii engleze << Berca Oil Cie >>, care a instalat inca 8 sonde mergand pana la 500 metri adancime, insa fara a gasi cantitati rentabile de petrol, din care cauza lucrarile au fost parasite.

In anul 1893, Societatea Kraus & Cie din Buda-Pesta a instalat, langa Campina, o sonda care la adancimea de 320 metri, a dat de un strat de titei.

In anul 1896, societatea Steaua Romana a instalat prima sonda in Baicoi mergand pana la adancimea de 600 metri fara rezultat favorabil.

Dar aceste inceputuri de exploatare, cari s’au succedat la diferite intervale, n’au putut sa dea avant industriei extractive care lancezeste pana in anul 1895; dela aceasta data prin formare societatii << Steaua Romana >>, se instaleaza un numar mare de sonde la Campina, care se releva ca una din cele mai importante regiuni petrolifere.

Astfel, in anul 1896, firma Vogt din Germania executa in acord pentru soc. Steaua Romana la Campina, un numar de 25 sondage adanci pana la 350 metri si din cari cele mai multe erau productive.’’

Extras din ‘’Exploatarea petrolului in Romania’’

de I. Tanasescu si V. Tacit

Ingineri de mine

Bucuresti, 1907