‘’Primele sonde, pentru exploatarea petrolului, s’au instalat in Romania de o companie franceza prin anul 1863, in regiunea Mosoare langa Targu-Ocna. Sondele in numar de trei, au atins la adancimi intre 60 si 100 metri mici sfarlacuri de pacura, dar din causa accidentelor ivite, lucrarile au fost abandonate. In anul 1864, Societatea Jackson Braun a inceput cateva sondagii la Tintea in judetul Prahova, cari s’au continuat de un exploatator pe nume Lambaridi. Desi una din sonde avusese un rezultat incurajator, insa cele-l’alte ajungand in sare, lucrarile au fost parasite si in aceasta localitate.
In anul 1879, Gr.
Monteoru, proprietarul schelei Sarata, instaleaza 3 sonde sistem pensilvanian,
duse in interval de 4 ani, fara rezultat favorabil, pana la adancimi de 300 si
400 metri.
In anul 1882, compania Suchard
din Viena, instaleaza 5 sonde la Colibasi si la Moreni, ajungand la adancimi
intre 150 si 260 metri fara rezultat favorabil.
Intre anii 1883 si 1885
s’a facut o incercare mai serioasa de exploatare prin sonde pensilvaniane a
zacamintelor de petrol dela Draganeasa, proprietatea d-lui G.Gr. Cantacuzino;
desi rezultatul a fost favorabil, mai ales cu sonda << Sospiro >>
care prin eruptiuni violente a dat peste 20.000 tone, aceasta exploatare a fost
parasite din alte motive. Numarul sondelor instalate in aceasta localitate la
acea epoca, a fost de 25 din care 5 eruptive. Cele mai multe sonde au ramas
fara rezultat, din cauza ca nu s’a putut traversa straturile de nisip cu apa.
In anul 1884 se
instaleaza pe proprietatea printului Stirbey 3 sonde sistem pensilvanian, din
cari una in localitatea Voila langa Campina, iar cele-l’alte la Sotrile
judetul Prrahova. Sonda dela Voila a ajuns pana la adancimea de 320 metri, cu
rezultate putin satisfacatoare, iar cele dela Sotrile pana la 400 metri, cu
cantitati neinsemnate, astfel ca lucrarile au fost parasite.
In regiunea Busteanari,
primele sonde de mana s’au instalat in anul 1883 de o Soc. engleza << Thoiss
& Co. Una din sonde in localitatea Recea, a atins la adancimea de 130 metri
un strat de petrol din care din care s’a extras in interval de cate-va
saptamani, 8.000-10.000 kgr. zilnic.
Lucrarea a fost apoi
suspendata, din cauza unui accident produs de scaparea lingurii de extractiune.
A doua sonda instalata
in punctul Stejar, a intalnit la 120 metri un strat de pacura groasa si mergand
apoi in sare pana la adancimea de 180 m, a fost abandonata.
A treia sonda a fost asezata in punctul <<
Arde pamant >>, dar n’a ajuns decat adancimea de 80 metri si a trebuit sa
fie parasita din cauza unei instrumentatiuni dificile.
Cam in acelasi timp s’au
facut explorari prin sonde si in Moldova in regiunea Moinesti si Solonti, insa
dificultatile de sondagiu provocate prin presiuniile terenurilor fiind mari,
sondele nu au putut ajunge pana la adancimi mari.
Mai tarziu, in anul
1887, firma << I. Zalplachta & Baum >>, instaleaza in punctul Doftanetul-Recea
o sonda de mana care ajunge pana la adancimea de 125 metri, cand este parasita
din cauza borchisului intalnit care nu mai permitea inaintarea.
In anul 1882, o
companie germana Hildebrand instaleaza 2 sonde la Matita si una la Posesti,
care din cauza dificultatiilor nu au putut fi adancite dacat pana la 145 metri
si nedand un rezultat favorabil au fost
parasite.
In anul 1883 pe mosia
Grozesti si Harja, proprietatea d-lui Negruponte, s’au instalat 8 sonde cari au
ajuns pana la adancimi intre 150 si 180 metri, cu o slaba productiune.
In Campina prima sonda
a fost instalata pe un put vechi, prin anul 1889 de catre mostenitorii
D.V.Hernia. La adancimea de 165 metri s’a intalnit un strat de pacura cu
eruptiuni puternice.
Un an mai tarziu, in
1890, se instaleaza alte doua sonde pe malul Prahovei, dar acestea nu au putut
avansa decat pana la 140 metri, fara a avea o productiune. In acelasi an firma <<
Kornhauser & Co. >> instaleaza langa orasul Campina o sonda care a
fost parasita, la adancimea de 180 metri, din cauza unei instrumentatiuni
dificile dupa trepan.
In Moldova, in anul
1889, d-l N. Ghica instalase pe proprietatea sa din Dofteana, jud. Bacau,
o sonda care a dat putina pacura la adancimea de 120 metri.
In anul 1890,
societatea << Pielsticher et Cie >> a facut 3 sondagii la Poiana de
Varbilau, jud. Prahova; unul din sondagii a mers pana la adancimea de 520 metri
cand a fost suspendat din cauza ca intalnise un strat de sare, iar celelalte
doua au fost adancite pana la 240 si 270 metri, fara rezultat.
In anul 1891 tot
aceasta societate a instalat la Glodeni, jud. Dambovita, 3 sonde cari au atins adancimi intre 230 si
260 metri. Desi doua din aceste sonde au avut rezultate incurajatoare,
lucrarile au fost parasite.
In anul 1892, d-l G. Costaforu
a instalat la Berca 2 sonde pe proprietatea Statului, cesionata in urma
Societatii engleze << Berca Oil Cie >>, care a instalat inca 8 sonde
mergand pana la 500 metri adancime, insa fara a gasi cantitati rentabile de
petrol, din care cauza lucrarile au fost parasite.
In anul 1893,
Societatea Kraus & Cie din Buda-Pesta a instalat, langa Campina, o sonda
care la adancimea de 320 metri, a dat de un strat de titei.
In anul 1896, societatea
Steaua Romana a instalat prima sonda in Baicoi mergand pana la adancimea de 600
metri fara rezultat favorabil.
Dar aceste inceputuri
de exploatare, cari s’au succedat la diferite intervale, n’au putut sa dea
avant industriei extractive care lancezeste pana in anul 1895; dela aceasta
data prin formare societatii << Steaua Romana >>, se instaleaza un
numar mare de sonde la Campina, care se releva ca una din cele mai importante
regiuni petrolifere.
Astfel, in anul 1896,
firma Vogt din Germania executa in acord pentru soc. Steaua Romana la Campina,
un numar de 25 sondage adanci pana la 350 metri si din cari cele mai multe erau
productive.’’
Extras din ‘’Exploatarea petrolului in Romania’’
de I.
Tanasescu si V. Tacit
Ingineri de mine
Bucuresti, 1907