''Romania Libera, Anul XL, Nr.11666, Marti 4 Mai 1982
Reactivarea
sondelor abandonate
• Noi date şi ipoteze stimulează eforturile pentru creşterea producţiei de ţiţei • Primele rezultate sInt încurajatoare : au putut fi reactivate sonde abandonate cu 15-20 de ani în urmă • Puţurile deschise, „la modă" acum un veac, revin în atenţie şi dau petrol • Surpriza de la sonda 1 340 •
— Tovarăşe
inginer Dumitru Badea, cu vreo două luni în urmă, la adunarea generală a reprezentanţilor
oamenilor muncii, de la Trustul petrolului Moineşti, aţi arătat că printre acţiunile
iniţiate de Schela de extracţie Modîrzău, al cărei director sînteţi, un loc important
il ocupă reiinterpretarea geologică a fondului de sonde abandonate şi cu debite
extrem de mici. Presupune oare aceasta o nouă cercetare
geologică ?
— Nici vorbă. Acţiunea constă in analiza
întregului fond de sonde : mijloace fixe şi sonde abandonate din cadrul schelei
in lumina noilor date şi ipoteze privind rezervele de hidrocarburi. Ea este
orientată in două direcţii : pe de-o parte spre zonele cu sonde active dar cu
debite foarte mici, iar pe de alta spre descoperirea de rezerve de hidrocarburi
in sondele abandonate din foraj sau din probe de producţie in urmă cu 15—20
ani. In cel de al doilea caz urmărim să depistăm rezerve de hidrocarburi sub
limita apă-ţitei stabilită cu uni in urmă pe baza diagrafiilor electrice.
— Inseamnă că nu este o treabă prea
uşoară...
— Intr-adevăr, punerea in valoare a
rezervelor de hidrocarburi din sondele abandonate comportă lucrări de o mai
mare amploare. Practic
se ia totul de la capăt, „de la firul ierbii“ cum se spune. După ce se înalţă
instalaţia de ridicat, se montează instalaţiile de suprafaţă necesare frezării
dopurilor de cimentcare au servit la conservarea şi asigurarea găurii de sondă.
Se trece apoi la efectuarea operaţiilor de perforare şi de probare a stratului
care se consideră că are ţiţei. Lucrările sint executate de către brigăzile
noastre probe-producţie şi reparaţii sonde pe baza programelor întocmite de
conducerea schelei împreună cu geologul întreprinderii.
— Şi
mergeţi la sigur ?
—
Acţiunea comportă desigurşi riscul nereuşitei, adică de a nu da de petrol, ci
de straturi acvifere. Pină acum, spre satisfacţia noastră, nu am înregistrat
nici un eşec. De la sonda 191, pe care am redat-o circuitului productiv după
adunarea generală din februarie, se extrag acum zilnic cite 4 tone de ţiţei. Rezultate
satisfăcătoare dau apoi sonda 125 că şi celelalte cinci sonde abandonate pe
care le-am trecut în ultima vreme in fondul activ al schelei. Avem convingerea
că nici la cele trei sonde abandonate, de la Citioaia-vest, Zemeş şi Solonţ, la
care se efectuează in prezent operaţii de activizare, nu vom înregistra vreo
surpriză neplăcută. Spun aceasta bazindu-mă pe seriozitatea şi promptitudinea
cu care au atacat lucrările echipele din secţia de suprafaţă condusă de inginerul
Teodor Căruntu, pe conştiinciozitatea cu care îşi fac datoria brigăzile de
probe-producţie şi reparaţii sonde conduse de maiştrii C. Bălţătescu şi Gheorghe
Timofte, ca şi pe priceperea şi capacitatea de prospectare şi previziune a
biroului geologic condus de inginerul llie Zaharescu.
— Dar in
ceea ce priveşte sondele active cu debite mici ?
— La
acestea există posibilitatea creşterii producţiei prin deschiderea unor
straturi considerate, după indicaţiile diagrafiilor, drept neproductive sau
acvifere. Asemenea
sporuri de producţie s-au înregistrat la sondele 650, 585 şi 913. Aş vrea si
menţionez că, urmare a acţiunii de care am vorbit pină acum, nivelul de
producţie al schelei noastre a crescut cu peste 30 de tone de ţiţei zilnic şi
avem convingerea că, prin executarea lucrărilor înscrise în programul de
activizări pe trimestrul al doilea, acestora li se vor adăuga cel putin încă 15
tone de ţiţei zilnic.