Universul, Anul XXVI.-No.211.-Dumineca 3 August 1908
Sonda No.
26 din Moreni
Un fenomen
geologic
Am arătat
la timp împrejurările în cari s’a aprins sonda No. 26 a soc. Regatul Român din
Moreni, de curând răzbită, cari avea o nemaipomenită emanaţiune de gaze.
După 3 luni
de săpat, ajungând la o adâncime de 237 metri, sonda a început să scoată gaze,
amestecate cu nisip şi păcură pulverizată, cari se ridicau cu o furie de
nedescris ajungând până la o înălţime de 200 metri.
Corpul
sondei a fost aruncat în aer şi împrăştiat în bucăţi apoi pe apa Cricovului.
Un mare
burghiu de fer, de 8 metri lungime, cântărind 800 kgr. introdus în gura sondei
spre a lovi stratul de nisip care împiedică eşirea pacurei din pământ, a fost
aruncată in aer la 150 metri. Nici o gură de tun nu putea să arunce in sus cu
atâta putere, o aşa de mare bucată de fier !
Gazele cu
nisip şi păcură ajungând la atâta înălţime, se atingeau de norii groşi cari
acopereau localitatea Morenilor, în timp de ploaie.
Intr’una
din zile, trăsnetul atras de emanatiunile de gaze, lovi în coloana de gaze ce
se formase pe locul unde era corpul sondei, şi produse o explozie nemaipomenită.
Intreaga localitate fu sguduită teribil. Oamenii eşiră speriaţi de prin case,
crezând că a sosit sfârşitul lumei.
In aceste
împrejurări s’a aprins şi a ars sonda No. 26, timp, de 6 zile.
Stingerea
s’a făcut cu mari greutăţi şi după sforţări uriaşe.
Explicaţia gravurei
Cele două
fotografii din fruntea ziarului, înfăţişează sonda No. 26 în flăcări. Prima, arată
sonda la începutul incendiului, ziua. Focul eşia din gura sondei şi se pierdea
în aer ca o coloană de foc.
Al doilea
clişeu, e o adevărată gură de vulcan.
Corpul
sondei a dispărut.
In jurul
gurei, sonda varsă nisip care se depune, formând un mare depozit.
Noaptea se
făcea atâta lumina, încât se puteau scoate
cele mai frumoase fotografii. Lumina se vedea tocmai de la Braşov !
Un asemenea
fenomen nu s’a mai văzut până acum in regiunile de petrol ale ţarei noastre. In
timpul incendiului sondei, se adunase în Moreni petrolişti din toate unghiurile
ţarei, spre a vedea minunea sondei No. 26.
Ce zic geologii
Această
sondă, ne afirmă specialiştii, a avut cea mai mare erupţie de gaze la noi. Până
acum, sonda No. 26 făcea obiectul discuţiunilor între geologi: se credea in
general ca regiunea păcurei in Moreni se întinde spre Sud, adică in spre
Stavropoleos, unde se găsesc sondele mari cari au făcut gloria Morenilor.
Totuşi,
erupţiunea sondei a dovedit că bazenul de păcură se întinde la vale, pe şesul
cuprins intre cele două dealuri.
Gazele eşind
cu atâta furie, antrenează păcura şi o face să isbucnească de la sine, fără
nici o intervenţiune.
Terenul
cuprins in această regiune, face parte din moşia statului Moreni a cărei
valoare devine incalculabilă.
Când statul
ar vinde aceste terenuri, ar putea câştiga multe milioane din producţiunea
sondelor.
In scurt
timp, petrolul va ajunge una din marile bogăţii ale ţării, cind Statul va
începe exploatarea bogatelor sale terenuri petrolifere.
Sonda in
prezent
Astăzi,
după ce incendiul a fost stins, sonda rămâne un fenomen, de cea mai mare
curiozitate pentru specialişti.
Corpul
sondei a fost reconstruit.
De asupra
gurei sondei s’a instalat un mare acoperiş, numit cloşe, în formă de clopot, unde
se opresc păcura şi gazele.
Din această
cloşă cade păcură în formă de ploaie şi se adună intr’un rezervoriu de jur
împrejurul gurei, de unde apoi se scurge în marile rezervoare, cu capacitate de
mii vagoane.
Se
calculează ca Ia 3 vagoana în 24 ore, adică vr’o 1500 Iei.
In scurt,
timp după ce se va curăţi nisipul şi se va ajunge la bazenul cel mare, această
sondă va da un debit considerabil. Se crede că va fi cea mai mare sondă din
ţară.
Am văzut
zilele trecute sonda; seamănă cu coşul unei uzine când ard cuptoarele. Un fum
negru izbucneşte necontenit şi se ridică în aer. In jurul sondei plouă cu
păcură.
Măsuri de precauţiune
D. inginer
Brăescu, şeful regiunei miniere, a fost în ziua de 30 Iulie c. din nou în
localitate. D-sa a luat măsuri ca în caz de ploaie, când tot d’auna ploile
fiind însoţite de manifestaţiuni electrice, lucrătorii să fie izolaţi şi să
înceteze lucrul, spre a se cruţa vieţi omeneşti. Administratorul soc. „Regatul
Român“ din localitate, d. Gh. Iosif a dispus în tocmai după recomandaţia d-lui
inginer.
Sondele din
Moreni fac ca ploile sa îngrozească întreaga populaţiune de lucrători şi
ingineri. De câte ori plouă şi tună, pericolul este aproape inevitabil. Şi
plouă din nefericire, foarte regulat. Inginerul a luat măsuri pe de altă parte
de a se capta gazele, transportându-le prin conducte la cuptoare spre a le
întrebuinţa la ardere, în loc de ori-ce alt combustibil. Intr’adevăr, aceste
gaza ard în modul cel mai perfect în cuptoare, producând mari calorii de
căldură. Se realizează astfel o mare economie la arderea combustibilului şi în
acelaşi timp se înlătură pericolul unor noui incendiuri.
Adevarate mine de aur !
Sondele de petrol sunt adevărate mine de
aur, cari au dat până acum bogăţii de milioane.
Privind o sondă din acestea, exclami cu
drept cuvînt: iată un mare coş care plouă cu aur !
Cea maî bogată sondă cunoscută până acum,
este sonda din Bacu (Rusia). Această sondă a dat 18.000 vagoane, şi continuă a. da multe vagoane de
păcură pe zi. S’a evaluat la 5 milioane lei
producţiunea acestei sonde până în prezent.
Ca bogăţie de producţiune mai este sonda
No. 1 din Moreni, aparţinând soc. „Regatul Român“; a dat până acum în timp de 4
ani, 11.000 vagoane şi de şi bătrână şi înegrită, ca un fund de căldare, scoate
încă 5—6 vagoane pe zi.
Aceste
sonde produc fără să necesite nici o cheltuială de întreţinere.
Nu trebue
nici mecanic, nici motor ; ele funcţionează absolut singure şi cer numai
rezervoare pentru îmagazinat păcura şi conducta pentru transportul ei la gări.
Starea
spiritelor în Moreni
Oamenii din Moreni
s’au îmbogăţit în cea mai mare parte de pe urma petrolului. Preţurile cu cari
se, vând terenurile se ridică la sume fabuloase, în afară de redevenţa asupra
producţiunei, la care concedenţii îşi rezervă dreptul. Cei mai mulţi locuitori, în afară de cei cari
lucrează la sonde, nu se ocupă de cât de afaceri petrolifere.
Luând parte
pe la consolidări, au învăţat de la avocaţi toate mijloacele de a se înşela
unii pe alţii; „teoria propietăţei aparente“ a avut rezultate dezastruoase
pentru locuitori, dându-le calea de a se înşela unii pe alţii. Samsarii mişună
ca viermii prin localităţile petrolifere şi pun la cale tot felul de
combinaţii, cari nu le profită de cât lor. Mulţi oameni sunt împinşi să cumpere
terenuri neexistente şi cum locuitorii iau parte cu toţii la afaceri, greu
poate cineva sa se pună la adăpostul fraudelor. Primarul, notarul şi toţi
ceilalţi mici dregători, sunt o apă cu locuitorii, mai mult chiar, iau parte la
consolidări în paguba celor interesaţi şi une-ori chiar în contra Stalului.
Din această
cauză a fost destituit primarul Teodorescu din Ţintea, primarul Stătescu din
Moreni şi mulţi alţii.
E nevoe de
măsuri urgente şi de o administraţie energică şi vigilentă, care să curăţe
regiunile petrolifere de aceşti indivizi, periculoşi agenţi de fraude. Ar
trebui de asemeni să se ia măsuri contra ţăranilor cari pun la cale afaceri de
acest soiu în unire cu samsarii.
Marin.
