Adevěrul, ianuarie 1926 (Anul 39, nr. 12900-12922), 1926-01-15 nr. 12909
Sonde
incendiate
Luni seara
a isbucnit un puternic incendiu la sonda No. 209 „ Româno-Americană“ din schela
Runcu-Bustenari.
Sonda era in
erupţie şi arunca intermitent cu ţiţeiul, bolovani. Unul din aceştia a izbit
piesele de fier ale construcţiei provocând scântei cari au aprins ţiţeiul.
Focul a
luat Imediat proporţii uriaşe. Au sosit dela Ploeşti directorii societăţii şi
specialişti care au lucrat în vara trecută la stingerea sondei dela Pleaşa-Moreni.
S’a
conceput îndată planul construirii unui tunel, la care se lucrează zi şi
noapte. In tunel se vor instala conducte cu aburi, cari fac posibilă apropierea
lucrătorilor de focul primejdios.
*
In timpul
acesta a luat foc şi sonda No. 2. a societăţii Unirea situată ta o depărtare de
150 metri. Ori ce ajutor a fost de prisos, sonda a ars in întregime.
Nu s’a
semnalat nici o victimă omenească.
Adevěrul,
ianuarie 1926 (Anul 39, nr. 12900-12922), 1926-01-16 nr. 12910
Incendiul
dela sonda Runcu-Bustenari
Se fac
iarăşi tot felul de încercări pentru stingerea focului
Focul dela
sonda nr. 209 din Runcu-Bustenari continuă sa ardă. Sonda se află în erupţie
din ziua de 3 Ianuarie, şi dădea câte 10 vagoane pe oră, adică 240 vagoane pe zi.
Neputându-se
capta prin batale imensa cantitate de ţiţei, li s’a dat drumul pe şanţul de
scurgere, spre sonda No. 2 a societăţii ‘’Unirea’’.
In ziua de 6
Ianuarie, sonda a început să erupă şi pietre. Din ciocnirea acestora au inceput
sa sară scântei, care au incendiat ţiţeiul.
Focul s’a
propagat imediat şi la sonda No. 2, care s’a aprins şi a ars in intregime,
orice ajutoare fiind imposibile.
*
Pentru a
curma dezastrul la sonda No. 209, s’a recurs la diferite mijloace. Mai întâi
s’au aşezat în jurul sondei tuburi cu aburi, la adăpostul cărora lucrătorii se
pot apropia de dogoarea focului, pentru a arunca saci cu nisip la gura sondei.
Acest
procedeu a fost întrebuinţat si cu ocazia incendiului de Ia Pleaşa-Moreni.
O echipă de
lucrători, condusă de ingineri americani, a aşezat la baza sondei, un aparat
special, capabil să capteze 49—30 vagoane de ţiţei. Prin aceasta focul, fiind
mai puţin alimentat, scade în intensitate, iar pagubele societăţii se micşorează
şi ele.
In fine, o
altă echipă lucrează la fabricarea unui clopot, prevăzut cu un ventil Ia baza
lui. In interiorul clopotului se află un tub cilindric, larg de 12 ţoli şi lung
de cinci metri, care va absorbi gazele emanate. Acestea vor continua să ardă
deasupra clopotului. Atunci se va inchide ventilul de la bază, astfel ca gazele
să nu mai poata pătrundă în burlan şi să nu mai alimenteze focul.
Dacă nici
acest procedeu nu va reuşi, se va recurge la sistemul tunelului, practicat şi
la sonda din Pleaşa, Pentru această eventualitate, paralel cu celelalte
lucrări, se continuă cu săparea tunelului, Până acuma au fost săpaţi trei
metri.
Societatea
„Româno-Americană“ înregistrează pagube considerabile.
Adevěrul,
ianuarie 1926 (Anul 39, nr. 12900-12922), 1926-01-19 nr. 12912
Focul a
fost stins la sonda din Runcu
Sambată Ia
11 dimineaţa s’a putut stinge focul izbucnit Ia sonda dela Runcu, prin astuparea
gurii coloanei cu un clopot anume fabricat.
După
acoperirea sondei s’a procedat la stingerea flăcărilor din jurul clopotului.
Focul a
lost complect stins.
Sonda continuă să erupă 69 vagoane ţiţei pe zi.
