‘’Adeverul Duminică
19 Octombrie 1914
Dezastrul
din Moreni
Localizarea
Focului. Sînt victime omenesti ?
MORENI, 18
Oct. — Groaznicul incendiu din Bana a putut fi complect localizat abia la orele
11 noaptea şi aceasta graţie, faptului că la sonda No. 38 au încetat eruptiunile.
Pînă în acest moment încă nu s’a putut constata dacă sînt sau nu victime.
Lipsesc
cîtiva lucrători, dar se crede ca aceştia au fugit îngroziţi la izbucnirea
focului.
Martori
oculari, printre cari d. inginer de control Ţînţăreanu, care împreună cu d.
inspector industrial Cantaciuzino, aflati lîngă sonda eruptivă în momentul
exploziei, spun că atunci nu se aflau oameni în zona periculoasa, intrucît
locul era sever păzit ca să nu se apropie nimeni.
*
S’a format definitiv
convingerea că focul se datoreşte unei scăpărături, produsă în modul următor:
Sonda No. 38 facea eruptiuni aruncînd cu o mare presiune o cantitate de ţiţeiu
care, după calcule era de aproximativ 12 vagoane pe oră. Nefiind destule
preparative spre a se putea capta o aţat de mare producţiune şi spre a se
preintîmpina un dezastru, ceeace totuşi s’a întîmplat, — s’a închis ventilul
dela gura sondei ca să se slăbească forţa erupţiunilor. Din cauza maréi
presiuni însă, ventilul s’a rupt, izbindu-se de linza (un corp de fontă aşezat
în sondă spre a opri risipirea ţiţeiului în aier) producînd astfel scăpărătura.
In citeva minute, întreaga schela a fost cuprinsă de flăcări.
ANCHETA
Din partea
regiunei miniere ancheta s’a început de către d. inginer de control Ţînţăreanu;
din partea parchetului se aşteaptă deasemeni sosirea unui delegat. Numai cînd
ancheta va fi complect terminată, se vor putea stabili cauzele cari au provocat
acest dezastru. Tot atunci se vor putea cunoaşte in mod precis si pagubele
imense cauzate de foc.
Popescu-Buzău’’
Universul, Luni, 20 Octombrie 1914
Groaznicul dezastru
din Bana (Moreni)
Mai multe sonde
distruse.-Pagube de peste un milion
Amănunte
Moreni, 17 Oct.
Revin cu amănunte
asupra groaznicului dezastru deslănţuit in schela Bana, care a adus spaima
între muncitori şi o parte din populaţia vecină schelei.
Imediat
după ce v'am comunicat prima ştire am plecat la faţa locului. O căldură înăbuşitoare
împiedica înaintarea dela mai multe sute de metri. Totuşi am, căutat să mă
apropii cât mai mult. Personalul tuturor societătilor, d. inginer de control
Cântăreanu, administratorul plăşii Filipeşti, Pavel Dumitrescu, depun o muncă
adevărat, eroică spre a împiedica întinderea focului spre sat. Aflându-se în localitate,
a mai sosit la faţa, locului şi d. inspector industrial Cantacuzino.
In marea de
foc şi flăcări care sa întinde din dealul Bana şi până lângă satul Moreni nu se
poate distinge ce arde.
Cum s’a
declarat incendiul
După cum am
arătat încă dela început focul s'a declarat la sonda No. 38 a soc. „Oil
Fields‘‘ la care astăzi se ajunsese la stratul de ţiţei şi încă dela ora 11
începuse violente erupţiuni.
Din primele
cercetări reese că focul s'ar atribui unei scăpărăturl produsă de presiunea
erupţiunilor, care arunca, şi corpuri tari. Tot terenul de prin prejur fiind
îmbibat de gaze şi ţiţei şi cum erau in apropiere şi alta sonde eruptive cum şi
mari cantităţi de ţiţei depozitate în bazine, a făcut ca focul să se întindă în
toată schela, prefăcănd totul în flăcări şi fum.
Lucrătorii
îngroziţi la prima explozie au fugit astfel că victima nu sunt, cel puţin aşa
sc crede până în prezent.
Ce a ars
Focul care
continuă cu o furie de neînchipuit, producând un mare sgomot din cauza erupţiuniior
de la sonda No. 38, a distrus până in prezent complet: sondele No. 38, 29, 30
şi 45 ale societăţel „Oil Fields”. Sonda No. 101 a scc. „Âquila franco-română”,
sonda No. 1 „Grigorescu” şi mai multe bazine cu mari contităţi de ţiţei. Multe
sonde noui au fost dărâmate spre a se împiedica întinderea dezastrului.
Populaţia
vecină a părăsit locuinţele.
Pagube de
peste un milion
Pagubele
cauzate până în prezent se pot evalua la mai mult de 1 milion de lei, plus
producţia care se pierde, de câteva sute de vagoane pe zi.
Inştiinţarea
autorităţilor
Ploeşti 17
Oct.
Autorităţile
au fost încunoştiinţate că sonda n-rul 38 a soc. ‘’Oefilds Consolidet’’ din
schela Bana Moreni, aflată în erupţie dela orele 12, aprinzându-se, întreaga
schelă a fost cuprinsă da flăcări. Dezastrul este spăimăntător. Flăcările se
văd chiar din oraşul nostru, deşi suntem la o distanţă de peste 40 km.
D.
prim-procuror Anastasiade însoţit de către d. maior Şoiculescu, comandantul de
jandarmi şi V. Tacit, inspectorul, regiunei miniere, au plecat în anchetă. Se
crede, că va fi nevoe si de ajutorul pompierilor.
Universul, Marti, 21 Octombrie 1914
Groaznicul dezastru din Bana (Moreni)
Moreni, 18 Oct.
Groaznicul dezastru din Bana a putut fi
stins complect abea aseară la orele 11 şi aceasta numai graţie faptului, că
erupţiile au încetat la sonda 38 Oelfilds.
Până la ora 9 seara focul a continuat cu
furie, începând să se întindă spre bazinele de ţiţei din direcţia şoselei
Bana-Băicoi. La acea
oră erupţia încetând, iar focul complet fiind alimentat s’a stins complet la
ora arătată.
Alte sonde în
afară de cele enumărate eri n’au fost distruse.
Au ars insă multe
rezervoare şi grădini de livezi în întindere de mai multe hectare.
Panica
printre mulţimea de curioşi sosiţi la faţa locului, cum şi printre cei ce
munceau la măsurile de apărare a fost de nedescris aseară, când în toiul
focului, sonda No. 505 a soc. Orion a început a erupe. Focul era la câţiva
metri depărtare. Din fericire, vântul batea în direcţia contrară, evitând
incendiarea acesţei sonde, care ar fi incendiat şi o parte din sat. Victime se
crede că nu sunt. Mulţi martori oculari, printre care chiar d. inginer de
control Ţânţăreanu, care in momentul declarărei focului se afla lângă sonda în
erupţie împreună cu d. inspector industrial Cantacuzino, declară, că nici un om
nu era în zona primejduită. S’au luat apoi măsuri riguroase de pază ca nimeni
să nu se mai apropie. O mulţime de curioşi din oraşele vecine au vizitat azi
locul dezastrului.
Ancheta
Ancheta se
face din partea regiunei miniere de către d. inginer de control Ţânţăreanu. Din
partea parchetului a sosit azi d. procuror Paladi, care a făcut toată după
amiaza cercetări, luând şi declaraţiile martorilor.
D. maior
Şoiculescu, comandantul de jandarmi, şi N. Goma, directorul prefecturei de
Prahova au sosit de asemeni la faţa locului.
S’a format
definitiv convingerea, că focul se atribuie unei scăpărături provocate astfel:
sonda No. 38 făcea erupţiuni foarte mari, aruncând o cantitate de ţiţei de
aproximativ 12 vagoane pe oră.
Ne fiind
destule preparative spre a se putea căpăta o cantitate atât de mare de ţiţei
s’a închis ventilul dela gura sondei pentru a slăbi puterea erupţiunilor Din
cauza marei presiuni, ventilul s‘a rupt şi aruncat în sus s'a isbit de linză,
(un corp de fontă aşezat în sondă spre a opri risipirea ţiţeiului în aer)
producând astfel scăpărătură. Ancheta care continuă încă va stabili adevărul.
Pagubele
Pagubele
sunt enorme. Sondele, rezervoarele, ţiţeiul depozitat, producţia sondelor,
gradinele şi ia fine tot ceeace elementul distrugător a întâlnit în cale, fiind
nimicit, nu se poate preciza încă valoarea lor. In tot cazul pagubele întrec cu
mult suma de un milion.
Noui
erupţiuni
Chiar în
acest moment pe ruinele sondei n-rul 38 Oelfilds au început din nou
erupţiunile. Ne mai fiind nici o stavilă, care să oprească ţiţeiul de a se împrăştia
în aer, acesta sare împrăştiindu-se la o înălţime de peste 200 metri.
Nimic nu se
poate face spre a se împiedeca aceasta erupţiune, care mai mult ca ori când
pune din nou în pericol restul schelei şi satul.
Se face tot ceiace e posibil spre a se capta ţiţeiul. Pericolul e insa mare dacă erupţia va continua.
