Mine Petrol Gaze, 1982
La Pădureţi
s-a săpat, în anul 1977, sonda 5215, pînă la adîncimea de 6003 m. Traversînd succesiunea
normală a neogenului, cretacicului şi jurasicului, cunoscută în regiune, sonda
a intrat în triasicul mediu la 3871 m, apoi în triasicul inferior (3 973 m ) şi,
în final, în premezozoic (4 145 m ). La partea superioară, pe primii 400 m, pretriasicul
este constituit din argile, silturi, gresii şi conglomerate cu anhidrit pe
fisuri, rocile avînd culoare brun roşcată. Mai departe, în adîncime, urmează un
orizont de breccii vulcanice, alcătuite din elemente bazaltice şi variolite, prinse
într-o matrice argilo-calcitică feruginoasă, brun-ciocolatie, cu material tufogen şi silicifieri.
Grosimea acestui orizont este de circa 500 m. Brecciile se dispun peste bazalte
hidrotermalizate ( cca 300 m ). Potrivit analizelor făcute în cadrul laboratoarelor
Ministerului Petrolului, sub bazalte, pe un interval de 80 — 100 m, s-au întîlnit
porfire feldspatice ( aproximativ între 5 420 şi 5506 m ), iar sub acestea, din
nou bazalte care, pînă la adîncimea finală de 6003 m, n-au fost traversata în întregime. Faţă
de schema stratigrafică adoptată în industria extractivă a petrolului din România,
întreaga succesiune traversată de sondă subtriasicul inferior, adică între 4145
şi 6 003 m, aparţine permianului, neexcluzîndu-se însă posibilitatea ca o parte
a magmatitelor efuzive să fie şi de vîrstă carboniferă superioară.
Ceea ce
apare anormal în profilul sondei 5215 Pădureţi este existenţa unui pachet de roci
acide încadrat de două secvenţe de roci efuzive bazice. In alte regiuni ale platformei
( Ciureşti-Slatina) magmatismul efuziv începe cu roci acide ( porfire ) şi continuă
cu roci bazice ( bazalte ). In acest context rezultă că orizontul inferior de bazalte
întîlnit de sonda 5215, se găseşte în poziţie tectonică ( încălecat ).
Dr. geol.
D. Paraschiv
I.C.P.P. G. Cîmpina
