''Flacara
ANUL XXVI - Nr. 35 (1 160) - 1 septembrie
1977
Oamenii minunaţi de la sonde
Liniştea prin care am suit pînă aici, în dealul cel mai înalt al Morenilor, a rămas în urmă. E noapte. De cîteva ore stau printre oamenii echipei lui Ion Lungeanu. Jos, risipite prin văi, se întrevăd luminile oraşului. Sus, stelele. Mari, dilatate parcă de aerul curat al dealului Piscurilor. Aici se forează sonda 5 501. Una dintre cele mai grele din ţară , mi se spune. Forajul va ajunge la cîteva mii de metri. Pînă acum au fost străbătute straturile dacian, ponţian, meoţian. în această noapte sapa continuă să înainteze intr-un strat de helveţian. Aici, spune maistrul Lungeanu, arătind cu degetul pe o planşă aflată la vedere în cabina sa. O rocă foarte dură, de gresii compacte, adaugă el lămurind lucrurile. Pe hartă stă înscrisă o cifră : adîncimea la care se ajunsese la ora 23, cînd maistrul şi oamenii săi au intrat în schimb. Ieşim din nou afară şi mai trecem odată pe la toate posturile de lucru. Acum o să ne învăţaţi de-a binelea meseria, zice Ion Lungeanu. Un bărbat înalt, trecut de 50 de ani, cu ochi verzi şi cu amintiri frumoase despre Cuba, unde a fost trimis o vreme să lucreze tot în petrol. S-a făcut ora 2 şi 30 de minute. Instalaţiile sondei vuiesc ca o uzină, ca un tren care se năpusteşte în viteză de-a lungul unui viaduct. Ilie Barbu, laborantul, şi-a lăsat deoparte aparatele de măsură şi control, a desfăcut un ziar şi pe el a întins mîncarea de-acasă. Taie cu briceagul o bucată de pîine, o felie de roşie, una de brînză. Fără grabă, o dată, apoi o ia de la capăt. Nu are nimic de raportat maistrului. Totul e-n regulă, zice, fluidul de foraj, „noroiul“ care aduce sus la suprafaţă, roca dislocată din adînc, îşi păstrează compoziţia normală. Nu trebuie, aşadar, nici o intervenţie. In drum către turla sondei ne întîlnim cu Nicolae Păcureţu şi Nicolae Bocioacă. Vine de la motopompe, îi spun ei maistrului. Să n-aibă nici o grijă, totul e bine acolo. Urcăm pe scările turlei. Pe platforma de la 36 de metri îi vedem pe Gheorghe Nisipeanu, pe Gheorghe Pletea şi Petre Baciu, sondori-podari, controlînd „Cîrligul“ de care stau suspendate cele 140 de tone ale „prăjinilor“.
RADU
CONSTANTINESCU''
''Romania Libera,
1 aprilie 1980
Realizare a
petroliştilor
Preocuparea petroliştilor de la Moreni — veche zonă de extracţie a ţiţeiului — pentru descoperirea noilor straturi de ţiţei s-a materializat, recent, in săparea sondei „5501-Piscuri“, la peste 5 000 metri adîncime. Sonda — prima de acest fel din zonă, care a început să scoată la suprafaţă „aurul negru“ dîmboviţean — a fost realizată de lucrătorii schelei de foraj Moreni intr-un timp mai scurt decit cel prevăzut şi cu un cost mediu sub nivelul înregistrat pînă acum la sondele de mare adincime.
Agerpres''
Forajul acestei sonde a inceput la data de 22 Decembrie 1975 avand ca obictiv Helvetianul inferior si Oligocenul iar dupa 2 luni se tuba prima coloana - 18 5/8'' la 1185 metri. In Aprilie 1977 se tuba coloana de 13 3/8'' la adancimea de 2830 de metri. In Octombrie 1978 se atinge adancimea de 4500 metri si se tubeaza liner 9 5/8'' ( coloana pierduta ) de la 2727 la 4485 metri. Inceputul anului 1979 debuteaza cu o situatie inedita si anume o incetare a activitatii pe o perioada de aproape 2 luni din cauza lipsei baritei si motorinei pentru fluidul de foraj. In Aprilie se tubeaza coloana 9 5/8'' pana la 4485 metri si se reia forajul. In Ianuarie 1980 se tubeaza liner 7'' de la 3965 la 4633 metri. Se termina forajul in 18 Februarie 1980 si se perforeaza Oligocenul pe 3 intervale in vederea probelor de productie. Sonda intra in productie in eruptie pe duza de 6,4 mm, cu o presiune intre 400 si 360 bari la tubing, inregistrand initial un debit de 86 metri cubi, 60 tone titei curat si 100 000 metri cubi de gaze in 24 de ore. Deoarece in decurs de 6 luni, dupa aproximativ un cumulativ de 1500 de tone extrase se inregistreaza o scadere drastica a productiei pana la lipsa de aflux, si se hotareste reluarea forajului. In Ianuarie 1981 se tubeaza la zi coloana de 7'' si se foreaza cu sape speciale cu diamante pana la 5355 metri. Se tubeaza cu coloana 4 1/2'' + 5 1/2'' si se preda sonda, in Martie 1982, Schelei Moreni. Se perforeaza si se fac teste de productie pe mai multe intervale la Oligocen cu rezultate modeste. In Iunie 1985 se retrage la Helvetian iar apoi la Meotian ( 1000 m adancime ) unde intra in productie cu 5 to/zi. Cresc treptat impuritatile pana in 2017 cand se inunda de tot. Primeste in 2021 aviz pentru abandonare.
