O
radiografie a marilor adîncimi
Este
cunoscut că lărgirea bazei de materii prime şi energetice a ţării constituie
una dintre condiţiile hotăritoare privind dinamica întregii noastre economii.
Una dintre căile de sporire a posibilităţilor energetice este exploatarea mai
rodnică a ţiţeiului, aurul fluid fiind o hrană a industriei din foarte multe
sectoare.
Ca să putem
folosi ţiţeiul trebuie insă... mai intîi să-l descoperim. Căutarea lui la mari
adîncimi constituie un adevărat eroism, gîndire cutezătoare şi deplină forţă
matură. Această aventură o datorăm sondorilor la mari adîncimi.
Toţi vorbim despre sonde ca despre ceva
obişnuit. Aceste adevăruri au însă un mister al lor; sonda de mare adîncime —
la Baicoi — a forat 7 000 de metri pe verticala planetară — este o construcţie
minieră cu o lungime foarte mare comparativ cu diametrul ei — un puţ îngust şi
adinc. Recordul
naţional de la Baicoi cu cei 7 km adîncime în pămînt a fost realizat în 4 ani.
Dar ce sînt
sondele de mare adîncime? Sînt pur geologice; ele au scopul ştiinţific de-a cerceta şi stabili
imaginea corectă a structurilor geologice planetare. Am putea să le comparăm cu
arheologia; dacă arheologia ne arată istoria civilizaţiilor umane, sondorii de
mari adîncimi şi sondele lor ne prezintă istoria formării pămîntului, ne
explică şi ne arată cum este alcătuită structura acestei planete pe care avem
privilegiul de-a ne naşte şi trăi.
Senzaţional este faptul că fiecare metru înseamnă o nouă epocă, un şir de zeci de mii de ani, o altă evoluţie planetară. „Indiscreţia" sondei constă în descoperirea continuă a istoriei şi evoluţiei Pămîntului. Intregul spectacol al acestei meserii e să... eviţi cu orice preţ spectacolul; să nu aibă loc erupţia! O erupţie înseamnă scăparea forţelor Pămîntului de sub controlul uman; ar însemna distrugeri de vieţi, materiale, zăcăminte. Materia fierbinte este de nestăpînit dacă ai scăpat-o de sub control; altfel e cuminte şi ascultătoare... ca un tigru blind. Trustul Boldeştilor numără 10 sonde de mare adîncime pe o suprafaţă învecinată cu Vîlcea şi Buzăul. Pentru cei curioşi trebuie sa le spunem cite ceva şi despre...
Structura sondei
Totul pare
firesc, cunoscut. Numai că... Ceea ce se vede la suprafaţă este instalaţia de
foraj compusă din turlă — partea mecanică — şi sistemul de circulaţie al
fluidului de foraj. „Sîngele" sondei este acest fluid de foraj care are
rolul de-a antrena din talpa sondei spre suprafaţă sfărîmăturile de rocă
dislocate. Ţiţeiul este cantonat in porii rocilor la presiuni foarte mari, la
sute de atmosfere; este imaginea unui „burete" îmbibat cu lichid. In urma
carotajelor efectuate în pămînt şi a probelor recoltate din planetă se poate
stabili poziţia şi încărcătura acestor bureţi uriaşi care pot conţine ţiţei,
gaze şi apă sărată.
Dar ce este şi cum se face săparea?
Oricîta
fantezie ai avea, dacă nu eşti un bun şi puternic meseriaş, n-ai ce căuta la
sondele de mare adîncime. Operaţia numită ,.săpare“ se efectuează cu ajutorul
sapei de foraj care poate fi cu lame sau role cu diamante. Dislocarea rocii se
face prin apăsarea pe sapă şi rotirea acesteia de la suprafaţă. Prin interiorul
prăjinilor de foraj circulă fluidul de foraj. Atenţie,
la cea mai mică neatenţie e posibilă o mare erupţie de foc nesfîrşit!
Zburătorii marilor adîncuri
Sondorii nu-s decît arheologii pămîntului. Ei sînt constructorii inspiraţi şi responsabili ai destinului sondei. Lucrează numai în necunoscut şi întreaga testare se efectuează numai cu instalaţii de foraj de producţie românească. Intreaga anvergură e efectuată numai de bărbaţi puternici, atleţi. Fiecare pas e în necunoscut; ei ştiu că petrolul se află la baza întregii civilizaţii tehnice şi nu s-ar zice că nu-s mîndri de grandioasa lor meserie. Meserie grea, plină de risc, ea este de fapt un zbor al unor temerari rar întîlniţi, nişte eroi care dialoghează cu milioanele de ani ce au trecut. lată că în urma lor au apărut mine de petrol la Monteoru, Matiţa şi la Buştenari.
Atenţie:
Sonda 6 575 - Cioceni!
Este cea
mai adîncă din zonă. Cei 42 de sondori, icari ai adîncurilor, împreună cu
mecano-energeticienii, sînt de fapt selecţionaţi dintre cei mai buni meseriaşi,
oameni cu experienţă şi răspundere fizică, morală şi ştiinţifică, psihologi robuşti,
solizi, sănătoşi. Condiţia lor se poate compara numai cu cea a navigatorilor
cosmici. La Cioceni, sonda e încă tînără, mai are doi ani pînă cînd va ajung sa
atingă baza erei mezozoice, sfredelind şi sapînd printre reptile, dinozauri, mamuţi
şi brontozauri. Este una dintre cele mai mari aventuri în necunoscut. Oricînd
pot apărea surprize. Sondorii caută hidrocarburi printre erele care se măsoară
in milioane de ani. Fororii sint cei care-i prevestesc pe petroliştii de mîine.
Ei duc o viată modernă, sînt oameni de ştiinţa înaltă, cu pregătire fermă,
superioară. Şi cînd te gîndeşti că săparea sondelor s-a început de la puţurile
manuale săpate manual cu mai mult de 100 de ani în urmă... la o adîncime de 100
— 150 m, iar azi sondele moderne trec de 7 km adîncime străbătînd toate
structurile planetare!
Marile
satisfacţii sînt însă însoţite şi de riscuri. Spre exemplu, în 1985, la una din
sonde şi-au făcut apariţia gazele; imediat s-a dat alarma, oamenii au fost mobilizaţi
brusc, operaţiile de punere sub control durînd mai puţin de 4 ore. S-a uşurat
fluidul de foraj, iar statia de gaz-carotaj a pus în evidentă prezenta gazului
metan. In 1984 pentru consolidarea găurii de sondă s-a tubat o coloană de 4 km
adîncime, efortul oamenilor fiind deosebit: totul a durat 48 de ore. Sondorul
Aurel Stratone, ajutorul de sondor şef Constantin Neacşu, sondorii Vasile Irimia
sau Grigore Bentea sînt cunoscuţi ca mari personalităţi în meserie. De reţinut
că mulţi dintre ei sînt sondori tineri între 18 şi 25 de ani, foşti elevi ai
Liceului şi Grupului şcolar din Cîmpina. Lucrarea e permanent la datorie,
indiferent de ce spune natura, de la 1 ianuarie, ora zero, pînă la 31
decembrie, ora 24, zi şi noapte. Las sfîrşitul „expediţiei în planetă“, sonda
se predă sondorilor de la extracţie, care fac probele de producţie şi pun
lucrarea pe izvorîre şi exploatare de ţiţei.
Dialoguri
semnificative
— Cu 8 ani
în urmă eram pionier, ne spune sondorul podar Vasile Drugă. Am absolvit Liceul
„1 Mai“ din Ploieşti şi-am devenit... icar de adîncuri, caut aur negru ca
noaptea şi luminos ca soarele. Vreau să spun că meseria asta grea de sondor e
mai frumoasă şi mai palpitantă decît oricare alta. Uitaţi-vă, lucrez la înălţimea
de 27 m; prind garnitura de foraj cu acest scul de manevră, trag sau introduc
sapa de foraj în terra românească. Asta fac, adică lucrez la sondele de mari
adîncimi de doi ani, sînt făcut pentru această meserie. Fiţi siguri că şi cu mine
se cîştigă bătălia cu pămîntul.
La rîndul
lui, Vasile Irimia ne spune că:
— Lucrez la sonda de mare adîncime de 27 de
ani; pot spune că am o vîrstă cam de... un miliard de ani. Nu? Lucrez în aer
liber tot anul şi ascult cu ajutorul sondei tot pămîntul. Inaintez cu cîte 8 m
pe schimb, trecînd prin roci după roci. Pe măsură ce adîncimea creşte, înaintarea
este mult mai grea. E
un fel de escaladare inversă a alpiniştilor. De sondă trebuie să ai grijă ca de
un om viu: să nu răcească, să nu se înfierbînte, să nu se enerveze, să nu fie
leneşă etc. Cred că mai lucrez în adîncimi vreo jumătate de miliard de ani...
Nicolae
Antonescu — lăcătuş mecanic — este, după cum ne mărturiseşte, „medicul"
instalaţiei. Totul trebuie să funcţioneze perfect de la gura puţului şi pînă la
sapa de foraj. De 28 de ani trăiesc în foraj, de 15 ani la mari adîncimi;
părinţii mei au fost tot petrolişti, băiatul meu Ion e motorist la foraj. E
legat de adîncuri ca un stejar tînăr.
Ce ne
spune... viitorul
Ne aflăm la „Cercul micilor petrolişti" de la Şcoala nr. 1 Boldeşti-Scăieni. Carmen Săbău, comandantă de unitate şi elevă în clasa a Vll-a, ne mărturiseşte ca cei 20 de „mici petrolişti" sînt „pas cu pas pe urmele părinţilor noştri care sînt toţi petrolişti. De altfel sîntem... patronaţi de petroliştii de la Schela de producţie din Boldeşti unde ne facem şi practica sub directa îndrumare şi învăţătură a maistrului de foraj Nae Florea şi a inginerilor Mircea lancu, Ion Tomescu, Mircea Săbău, Ali Mustafa, Nicolae Netea, Vasile Sterie. La această oră putem spune că sîntem în posesia adevăratei meserii de petrolişti, întrucît vizitele practice la sondele de foraj, în parcul de extracţie nr. 700 şi la sonda 834, ne-au pus şi ne pun in legătură cu tot ce trebuie să deţină un adevărat meseriaş în acest domeniu. Maistrul Costache Păun ne-a pus în faţa adevărului: cunoaşterea şi străbaterea drumului ţiţeiului de la extracţie pînă la rafinărie. La secţia de separatoare am participat la separarea ţiţeiului de gaze naturale şi apă sărată, am învăţat cum se face extracţia ţiţeiului prin sonde cu procesul «gaz-lift», în laborator purtînd halate albe, iar la sonde salopete albastre. Activitatea de pregătire tehnico-productivă o desfăşurăm în atelierul Schelei de producţie petrolieră; aici cunoaştem utilajele folosite în procesul de exploatare a zăcămintelor, capetele de erupţie pompele de adîncime, trolii de intervenţii şi foraj, pompele pentru fluide de foraj şi ţiţei; aici lucrăm cu şeful atelierului — maistrul Ion Manole. Activitatea în cerc ne iniţiază, după cum se poate vedea, în meseriile viitoare privind cunoaşterea şi valorificarea ţiţeiului. Multe dintre lecţii şi ore de practică le facem şi cu profesori de la Institutul de petrol şi Muzeul republican al petrolului din Ploieşti.
Viitorul e la un
pas de noi. Mîine vom fi oamenii tineri ai aurului negru, sondori ai marilor
adîncuri."
ION CRINGULEANU
