Roadele colaborării creatoare - inginerul D. Donţov şi de maistrul I. Tăbăroiu

''PLOEŞTI (dela corespondentul nostru). In ultima vreme, filiala Asociaţiei Ştiinţifice a Inginerilor şi Tehnicienilor din Ploeşti a iniţiat o acţiune pentru sprijinirea muncitorilor petrolişti în vederea descoperirii şi valorificării rezervelor interne. Tehnicienii şi inginerii din cadrul acestei filiale au luat în studiu problema prelungirii perioadei de producţie a sondelor între două intervenţii, — una din importantele rezerve interne in schelele petrolifere. In cadrul oficiilor de extracţie a ţiţeiului, perioada de producţie a sondelor este redusă în mare măsură, datorită coroziunii la care sunt supuse pompele de extracţie. Tehnicienii şi inginerii filialei, în urma unor studii ample, au organizat trei colective pentru experimentarea unor metode de protecţie a pompelor de extracţie împotriva coroziunii în schelele Moreni, Băicoi, Ţintea şi Boldeşti. Colectivul condus de inginerul D. Donţov şi de maistrul I. Tăbăroiu a studiat şi a experimentat în schela Moreni un sistem de protecţie catodică a pompelor de extracţie. Prin aplicarea acestui sistem s’a ajuns ca, la unele sonde, perioada de funcţionare să se prelungească dela 24 de zile la 82 de zile. In prezent, acest sistem de protecţie se aplică la 16 sonde din schelele Moreni, Gura Ocniţei, Ochiuri şi Filipeştii de Pădure, prelungindu-se cu circa 150% timpul de funcţionare a pompelor de extracţie. In schelele Băicoi şi Ţintea, colectivul condus de inginerul T. Radu şi brigadierul Gh. Nicorescu a experimentat un alt sistem de protecţie catodică format din elemente de zinc şi cupru ataşate la sorbul pompei. Acest sistem, care în prezent se aplică la un număr de 20 de sonde, a contribuit la prelungirea timpului de funcţionare a pompelor cu circa 100—150%. Cel de al treilea colectiv, condus de inginerul I. Răduţă, a reuşit să aplice, in schela Boldeşti, sistemul de protecţie a pompelor prin inhibitori. Prin aplicarea acestui sistem s’a redus simtitor influenţa negativă a apei sărate asupra pompelor, mărindu-se astfel timpul lor de funcţionare dela 4-5 zile până la 20 de zile.''

Scanteia, anul XXIII Nr. 2878, Duminica 24 Ianuarie 1954

Baioneta Dontov

Scanteia, nr. 1638, Ianuarie 1950

''Un nou sistem de deparafinare a sondelor

Schela „Muntenia”-Ochiuri are un număr mare de sonde care funcţionează în pompă Insert. Ele trebuesc deparafinate din două in două săptămâni. Vechiul sistem de deparafinare, de care noi ne-am folosit mult timp, nu era cel mai potrivit. La fiecare deparafinare trebuia să dăm afară odată cu tijele şi pompa din lăcaşul ei. In timpul acesta, ţiţeiul din tubing se retragea în strat şi pentru a repune sonda în producţie, trebuia ca pompa să lucreze timp de 8 până la 10 ore incontinuu. Pierdeam zeci de tone de ţiţei. Acest lucru mi-a dat de gândit. In vara anului trecut, am început să studiez un ait sistem de deparafinare. Am conceput un dispozitiv cu care să desfac tijele, fără să mai trag pompa afară. Pompa rămânând în lăcaş, ţiţeiul nu se mai retrăgea în strat. Dar, când am făcut proba, mi-am dat seama că este un dispozitiv prea greoi. Sondorii din echipele de deparafinare îl manevrau anevoie. Am căutat să-l perfecţionez, să-l fac cât mai simplu, pentru ca fiecare sondor să-l priceapă şi să-l poată, mânui cu uşurinţă. Atunci am schimbat sistemul de cuplare a dispozitivului la pompă. Cuplarea se face acum prin simpla lăsare în jos a tijei, iar desfacerea printr-o uşoară învârtire la dreapta. Prima încercare am făcut-o la sonda 161 şi a dat rezultate bune. Cu sprijinul organizaţiei de Partid şi a direcţiunii, am extins sistemul de deparafinare şi la sondele 151, 318, 101, 57, 243 şi 6. De curând, sistemul a fost încercat şi la sonda 118 Piscuri a Petroliferei „Muntenia”-Moreni. Şi acolo a dat rezultate satisfăcătoare. Foloasele acestui sistem sunt însemnate. In primul rând se câştigă o mare cantitate de ţiţei, sonda fiind repusă mai devreme în producţie. In schela noastră s’au extras în plus până acum, datorită folosirii acestui sistem, zeci de vagoane de ţiţei. In al doilea rând, se evită o serie de deranjamente în strat, care aduceau o micşorare a producţiei de ţiţei. Prin introducerea acestui nou sistem de deparafinare la sondele cu pompe Insert, vom da ţării sute de vagoane de ţiţei în plus."

Ing, Dontov Dan Gh. schela "Muntenia" Ochiuri-Dâmboviţa

Sonde identificate la care se face referire in articol : 

• Sonda 161 AR Ochiuri Gorgota sapata in 1948 la 1518,8 metri - prima la care s-a utilizat baioneta Dontov.
• Sonda 151 AR Ochiuri Gorgota sapata in 1942 la 1018 metri.
• Sonda 101 AR Ochiuri Gorgota sapata in 1925 la 943,5 metri.
• Sonda 57 RA GO Viforata sapata in 1943 la 1588 metri.
• Sonda 243 UN GO Viforata sapata in 1943 la 1650,5 metri.