''Regatul Roman'' oil wells and workshop at Cricov, Moreni ( 1910-1914 )
Special thanks to Mr. Jeff Spencer
Petroleum History Institute (PHI) VP; past president
Showing posts with label regatul roman. Show all posts
Showing posts with label regatul roman. Show all posts
Aprinderea sondei nr. 26 M AR Moreni Sud
Universul, Anul XXVI.-No.211.-Dumineca 3 August 1908
Sonda No.
26 din Moreni
Un fenomen
geologic
Am arătat
la timp împrejurările în cari s’a aprins sonda No. 26 a soc. Regatul Român din
Moreni, de curând răzbită, cari avea o nemaipomenită emanaţiune de gaze.
După 3 luni
de săpat, ajungând la o adâncime de 237 metri, sonda a început să scoată gaze,
amestecate cu nisip şi păcură pulverizată, cari se ridicau cu o furie de
nedescris ajungând până la o înălţime de 200 metri.
Corpul
sondei a fost aruncat în aer şi împrăştiat în bucăţi apoi pe apa Cricovului.
Un mare
burghiu de fer, de 8 metri lungime, cântărind 800 kgr. introdus în gura sondei
spre a lovi stratul de nisip care împiedică eşirea pacurei din pământ, a fost
aruncată in aer la 150 metri. Nici o gură de tun nu putea să arunce in sus cu
atâta putere, o aşa de mare bucată de fier !
Gazele cu
nisip şi păcură ajungând la atâta înălţime, se atingeau de norii groşi cari
acopereau localitatea Morenilor, în timp de ploaie.
Intr’una
din zile, trăsnetul atras de emanatiunile de gaze, lovi în coloana de gaze ce
se formase pe locul unde era corpul sondei, şi produse o explozie nemaipomenită.
Intreaga localitate fu sguduită teribil. Oamenii eşiră speriaţi de prin case,
crezând că a sosit sfârşitul lumei.
In aceste
împrejurări s’a aprins şi a ars sonda No. 26, timp, de 6 zile.
Stingerea
s’a făcut cu mari greutăţi şi după sforţări uriaşe.
Explicaţia gravurei
Cele două
fotografii din fruntea ziarului, înfăţişează sonda No. 26 în flăcări. Prima, arată
sonda la începutul incendiului, ziua. Focul eşia din gura sondei şi se pierdea
în aer ca o coloană de foc.
Al doilea
clişeu, e o adevărată gură de vulcan.
Corpul
sondei a dispărut.
In jurul
gurei, sonda varsă nisip care se depune, formând un mare depozit.
Noaptea se
făcea atâta lumina, încât se puteau scoate
cele mai frumoase fotografii. Lumina se vedea tocmai de la Braşov !
Un asemenea
fenomen nu s’a mai văzut până acum in regiunile de petrol ale ţarei noastre. In
timpul incendiului sondei, se adunase în Moreni petrolişti din toate unghiurile
ţarei, spre a vedea minunea sondei No. 26.
Ce zic geologii
Această
sondă, ne afirmă specialiştii, a avut cea mai mare erupţie de gaze la noi. Până
acum, sonda No. 26 făcea obiectul discuţiunilor între geologi: se credea in
general ca regiunea păcurei in Moreni se întinde spre Sud, adică in spre
Stavropoleos, unde se găsesc sondele mari cari au făcut gloria Morenilor.
Totuşi,
erupţiunea sondei a dovedit că bazenul de păcură se întinde la vale, pe şesul
cuprins intre cele două dealuri.
Gazele eşind
cu atâta furie, antrenează păcura şi o face să isbucnească de la sine, fără
nici o intervenţiune.
Terenul
cuprins in această regiune, face parte din moşia statului Moreni a cărei
valoare devine incalculabilă.
Când statul
ar vinde aceste terenuri, ar putea câştiga multe milioane din producţiunea
sondelor.
In scurt
timp, petrolul va ajunge una din marile bogăţii ale ţării, cind Statul va
începe exploatarea bogatelor sale terenuri petrolifere.
Sonda in
prezent
Astăzi,
după ce incendiul a fost stins, sonda rămâne un fenomen, de cea mai mare
curiozitate pentru specialişti.
Corpul
sondei a fost reconstruit.
De asupra
gurei sondei s’a instalat un mare acoperiş, numit cloşe, în formă de clopot, unde
se opresc păcura şi gazele.
Din această
cloşă cade păcură în formă de ploaie şi se adună intr’un rezervoriu de jur
împrejurul gurei, de unde apoi se scurge în marile rezervoare, cu capacitate de
mii vagoane.
Se
calculează ca Ia 3 vagoana în 24 ore, adică vr’o 1500 Iei.
In scurt,
timp după ce se va curăţi nisipul şi se va ajunge la bazenul cel mare, această
sondă va da un debit considerabil. Se crede că va fi cea mai mare sondă din
ţară.
Am văzut
zilele trecute sonda; seamănă cu coşul unei uzine când ard cuptoarele. Un fum
negru izbucneşte necontenit şi se ridică în aer. In jurul sondei plouă cu
păcură.
Măsuri de precauţiune
D. inginer
Brăescu, şeful regiunei miniere, a fost în ziua de 30 Iulie c. din nou în
localitate. D-sa a luat măsuri ca în caz de ploaie, când tot d’auna ploile
fiind însoţite de manifestaţiuni electrice, lucrătorii să fie izolaţi şi să
înceteze lucrul, spre a se cruţa vieţi omeneşti. Administratorul soc. „Regatul
Român“ din localitate, d. Gh. Iosif a dispus în tocmai după recomandaţia d-lui
inginer.
Sondele din
Moreni fac ca ploile sa îngrozească întreaga populaţiune de lucrători şi
ingineri. De câte ori plouă şi tună, pericolul este aproape inevitabil. Şi
plouă din nefericire, foarte regulat. Inginerul a luat măsuri pe de altă parte
de a se capta gazele, transportându-le prin conducte la cuptoare spre a le
întrebuinţa la ardere, în loc de ori-ce alt combustibil. Intr’adevăr, aceste
gaza ard în modul cel mai perfect în cuptoare, producând mari calorii de
căldură. Se realizează astfel o mare economie la arderea combustibilului şi în
acelaşi timp se înlătură pericolul unor noui incendiuri.
Adevarate mine de aur !
Sondele de petrol sunt adevărate mine de
aur, cari au dat până acum bogăţii de milioane.
Privind o sondă din acestea, exclami cu
drept cuvînt: iată un mare coş care plouă cu aur !
Cea maî bogată sondă cunoscută până acum,
este sonda din Bacu (Rusia). Această sondă a dat 18.000 vagoane, şi continuă a. da multe vagoane de
păcură pe zi. S’a evaluat la 5 milioane lei
producţiunea acestei sonde până în prezent.
Ca bogăţie de producţiune mai este sonda
No. 1 din Moreni, aparţinând soc. „Regatul Român“; a dat până acum în timp de 4
ani, 11.000 vagoane şi de şi bătrână şi înegrită, ca un fund de căldare, scoate
încă 5—6 vagoane pe zi.
Aceste
sonde produc fără să necesite nici o cheltuială de întreţinere.
Nu trebue
nici mecanic, nici motor ; ele funcţionează absolut singure şi cer numai
rezervoare pentru îmagazinat păcura şi conducta pentru transportul ei la gări.
Starea
spiritelor în Moreni
Oamenii din Moreni
s’au îmbogăţit în cea mai mare parte de pe urma petrolului. Preţurile cu cari
se, vând terenurile se ridică la sume fabuloase, în afară de redevenţa asupra
producţiunei, la care concedenţii îşi rezervă dreptul. Cei mai mulţi locuitori, în afară de cei cari
lucrează la sonde, nu se ocupă de cât de afaceri petrolifere.
Luând parte
pe la consolidări, au învăţat de la avocaţi toate mijloacele de a se înşela
unii pe alţii; „teoria propietăţei aparente“ a avut rezultate dezastruoase
pentru locuitori, dându-le calea de a se înşela unii pe alţii. Samsarii mişună
ca viermii prin localităţile petrolifere şi pun la cale tot felul de
combinaţii, cari nu le profită de cât lor. Mulţi oameni sunt împinşi să cumpere
terenuri neexistente şi cum locuitorii iau parte cu toţii la afaceri, greu
poate cineva sa se pună la adăpostul fraudelor. Primarul, notarul şi toţi
ceilalţi mici dregători, sunt o apă cu locuitorii, mai mult chiar, iau parte la
consolidări în paguba celor interesaţi şi une-ori chiar în contra Stalului.
Din această
cauză a fost destituit primarul Teodorescu din Ţintea, primarul Stătescu din
Moreni şi mulţi alţii.
E nevoe de
măsuri urgente şi de o administraţie energică şi vigilentă, care să curăţe
regiunile petrolifere de aceşti indivizi, periculoşi agenţi de fraude. Ar
trebui de asemeni să se ia măsuri contra ţăranilor cari pun la cale afaceri de
acest soiu în unire cu samsarii.
Marin.
Sonda nr. 26 M AR Moreni Sud a fost sapata in anul 1908 la adancimea de 272 m
Industria romana de petrol in 1906
Tribuna, Anul XI, Arad, Joi, 12 I 25 Iulie 1907, Nr. 154
Industria
romana de petrol in 1906
Consulul
Germaniei la Bucureşti a publicat nu de mult următorul interesant raport asupra
industriei româneşti de petrol în 1906:
Anul 1906 a
fost cel mal strălucit an pe care l-a înregistrat până acuma industria română
de petrol. Aceasta însă nu înseamnă că şi din punctul de vedere financiar anul
a fost bun şi pentru proprietarii de mine; în privinţa aceasta trebue să
aşteptăm dările de seamă anuale pentru a putea face o idee. In general
supracapitalizările şi cheltuielile mari de exploatare simt mereu lipsurile de
care sufere, în măsură mare, industria românească de petrol.
Un raport
al viceconsulatului nostru din Ploieşti conţine un tablou cuprinzător al
mersului progresiv al industriei de petrol româneşti. In ce priveşte starea
financiară a societăţilor existente la sfârşitul lui Decemvrie 1906 raportul
menţionat dă următoarele date, la care trebue arătat că cifrele dintâi indică
mărimea capitalului la sfârşitul lui 1906, iar cifrele din paranteza
capitalurile la sfârşitul Iui 1905: Producători : Steaua română 46 milioane
(40.000.000) Regatul român 24 milioane (5.000.000), Internaţionala 12 milioane
(12.000.000), Buştenari 10 milioane (10.000.000), Sylva 10 mil. 5 sute mii, Italo-română
15 mii., Credit Petrolifer 5 milioane (3.000.000), Româno-Americana 12 mil. 500.000
, (5 mil.) Berca Petrol C-nie 3 mil. 250 mii (3.250.000), Neederland Petrol
C-nie 2.500.000 (2.500.000), Columbia 4.500.000 (1.200 000) Arnheemsche Petr. C-nie. 1.617.000
(1.176.000) Societatea română pentru industria petroleului 1.607.500 (1.637.000),
Speranţa 1 mil. 5 sute mii (1.500.000), Soc. des pétroles roum. 1.250.000,
Matitza 1 mil. 250.000, Galo-romana 1.500.000 (1 mil. 120.000), Dâmboviţa 400.000
(400.000) Oltenia 300.000 (300.000), Izvorul 200 mii (200.000) Pasărea 200.000
(200. 000), Ialomiţa (200.000), Petrolifera 1.500.000, Alpha 1.000.000. Soc.
anon Raky 2 milioane, Prima soc. rom. de foraj 750.000, Nafta 1.600.000,
Moreni-Filipeşti 3 sute mii lei.
Societăţile
de rafinerii : Aurora 7 milioane 450 mii (7.450.000), Vega 3 mil. 750 mii (3.750.000),
Aquila Fr. Română 3 milioane (3.000.000) Iei. La aceasta mai trebue observat că
societatea »MisiIişoara-Buştenari« şi-a vândut tot avutul societăţei »Aquila
Franco Română« şi că societatea »Telega Oil Cy.« s'a transformat în »Sylva«.
»Steaua
Română« a dat în 1906: 7 Ia sută dividendă faţă de 8 la sută în anul precedent.
Internaţionala 6 la sută faţă de 7 3 la sută. Aurora 5 Ia sută faţă de 5 la
sută. Societăţile »Buştenari« şi »Aquila Franco-Romana« au dat în 1906
dividende urcate : de o la sută faţă de 5 la sută şi de 6 Ia sută faţă de 5 la
sută. Alte societăţi, cum Arnheemsche, Galo-Română, Ialomiţa etc. nu dau nici
un divident. Rezultatul celorlalte societăţi nu sunt încă cunoscute.
Tabela următoare arată tabloul producţiunei de petrol în ultimii 4 ani:
In ultimii
4 ani, producţiunea pe petrol românească a crescut dar în mod constant. De remarcat
este totuşi că numai judeţul Prahova are producţiune anuală superioară. Terenul
cel mai productiv este Buştenari (acum în urmă Moreni şi Băicoi. N. Red.), care
a produs 509.955 tone sau 55 la sută din producţiunea românească totală şi în
1906 a produs cu 98.679 tone mai mult sau 24 la sută faţă de 1905.
Old oilfield postcards from Moreni
Regatul Roman workshop - view from the 1910s
Astra Romana pipeyard- view from the 1911
Astra Romana workshop - view from the 1930s
Fenomene caracteristice din exploatare petrolului
I. Eruptiunile de petrol si gaze – In majoritatea cazurilor atunci cand sonda a atins un zacamant de titei la o adancime oarecare, in interiorul pamantului, lichidul se urca pe coloana si poate fi extras, fie prin pompare, fie prin lacarire cu ajutorul unui burlan numit lingura.
Se gasesc si sonde,
care in loc de titei exaleaza numai gaze. Acestea insotesc de obiceiu titeiul
in toate sondele productive. Exceptional, am putea zice ca 10-20% din sondele
productive erup la inceput, adica arunca singure lichidul negru pe gura sondei.
E foarte interesant
aspectul unei sonde eruptive. Din
turnul sondei tasnesc nori de titei de culoare neagra sau cafenie, ridicandu-se
panala 50 sau 100 m. In regula generala coloana de lichid este impedicata de a
se inalta prea sus pentru a nu risipi productia.
In acest scop un corp
de tuciu enorm numit linsa, este asezat in turnul sondei la o inaltime de 5 – 7
m. deasupra gurii putului. Coloana de titei intalnind aceasta jumatate de sfera
se imprastie si lovindu-se de acoperisul turnului, titeiul se scurge in urma in
interiorul sondei, de unde prin jgheaburi este condus la bataluri si
rezervoare.
In apropiere de 30 –
50m. dela sonda, chiar pe timp linistit, se simte o ploaie fina de titei. Nu e
de mirare, ca la aceasta distanta, gulerile si mansetele sa devie pestrite.
Cand bate insa un vant catre oras, cum se intampla adesea in Campina, acei,
care din intamplare au rufe intinse pe afara pentru uscat, cunosc efectele
eruptiei, dupa stropitul total al rufelor cu pete negre, chiar daca sonda se
afla la o distanta de 3 sau 4 kilometri.
Locuitorii din
vecinatate banuesc eruptiile de titei sau gaze dupa sgomotul lor, asemanator
unui huruit inadusit, insotit de nenumarate si puternice troznituri, usor de
auzit dela distanta de zeci de kilometrii.
In primul moment al
deschiderii zacamantului eruptiile sunt foarte violente.. Daca gaura de sonda
este plina cu apa, chiar daca coloana de apa este de 700 – 800 m, ea este in
intregime aruncata afara impreuna cu aparatele de sapa, care au adesea o
greutate de 5000 kgr. Prajinile de fier cu un diametru de 30 m.m., de care atarna
aparatele de sapat in timpul aruncarei sunt facute ghem si incolacite: Daca
linsa de aparare nu s’a pus la timp, capul turnului de sonda este distrus si
aruncat impreuna cu celelalte aparate.
De notat este faptul,
ca aproape nici o data eruptiuniile nu tin continuu. Mai rar ca durata lor sa
fie de doua sau trei saptamani fara intrerupere. Dupa prima furie eruptiuniile
se fac cu intermitenta. Sunt sonde din care titeiul curge la intervale de 20,
15, 3 sau 5 minute cu absoluta regularitate. Pentru fiecare perioada cantitatea
de titei ce curge este aceeas, cat timp eruptiile se suced cu regularitate.
Cantitatiile de titei
captate din sondele eruptive au atins cifre de necrezut mai ales in tara
noastra. Este cunoscuta sonda Societatii Columbia dela Moreni*, care
pana in prezent a erupt peste 40.000 vagoane in valoare de circa 30 milioane de
lei.
O sonda care n’a costat
mai mult de 200.000 lei dadu o productie de 30 de milioane si facu ca
actiuniile acestei societati sa se ridice dela 250 lei bucata valoare nominala
la 2660 lei ! Totusi cati Romani intind mana norocului pentru a plasa ceva si
din capitalul lor national in exploatarea petrolului ?!
In Romania aceasta a
fost sonda cea mai bogata. Dintre celelalte tari singur Mexicul a avut o sonda
care a intrecut pe aceasta, dand enorma cantitate de peste 100.000 vagoane.
De unde este mult curge
si pentru altii. In regiunea Moreni, ca si la Campina, mare parte din titeiul
imprastiat prin eruptive se infiltreaza in pamant si prin prundul de la
suprafata se scurge in proprietatiile vecine.Proprietarii, in de obste tarani,
facand puturi pe bucatiile lor de pamant, extrag acest titei, si-l vand la
randul lor rafinorilor.
Eruptiunile de titei se
explica prin inmagazinarea gazelor. Gazele se produc in interiorul pamanatului
in zacamantul de titei in urma combustiunii lente a materiilor vegetale sau
animale din care se pretinde ca s’ar fi format petrolul. Ele stau sub o mare
presiune, care scade cu cat se exaleaza mai multa cantitate din ele in timpul
exploatarii, asa in cat o regiune veche din care s’a extras un sir mai mare de
ani titei bogat in gaze, nu mai poate avea sonde eruptive.
Inainte de eruptia
titeiului pana in momentul in care gaura de sonda a atins zacamantul de titei
se intalneste de multe ori o serie de straturi de apa, dintre care unele sunt
arteziene. Aceste ape trebuesc
izolate prin coloane de tabla ermetice ca sa nu poata ajunge la titei si sa-l
impiedice, prin contrapresiune, de a esi la suprafata. Prin aceasta operatiune,
apa inchisa in dosul coloanei ermetice, daca e arteziana poate sa iasa afara.
Titeiul va erupe prin interiorul coloanei. In astfel de cazuri una si aceeasi
sonda erupe in acelasi timp apa si titei, fara ca lichidele sa se amestice
intre ele. De ex. Sonda No. 16 a Concordiei la Runcu**.
Eruptiuni linistite au
loc in cazurile cand titeiul in loc sa se ridice cu furie la mari inaltimi, se
urca la anumite intervale de timp numai pana la gura burlanului peste care se
revarsa ca un isvor. In asemenea cazuri titeiul se poate capta mult mai usor
fara risipa.
II. Eruptiunile de
nisip si bolovani –
Multi exploatatori s’au deceptionat, atunci cand punand sonde pentru pacura au
intalnit in locul eruptiei de pacura eruptii de nisip si bolovani.Sunt
societati ca Galo-Romana, care au pierdut intreg capitalul in urma
cheltuielilor facute cu astfel de sonde. O sonda a acestei societati la Ditesti
langa Filipestii-de-targ*** a inceput sa arunce nisip si bolovani de la
adancimea de 200 m. Locuitorii din Ditesti la circa 4 km. distanta de sonda
nefiind obisnuiti cu sgomotul eruptiuniilor, mai ales in timpul noptii, s’au
trezit din somn speriati si numai cu greu s’au putut linisti.
Putem afirma ca aceasta
sonda a dat cea mai mare cantitate de nisip dintre toate sondele asemanatoare
din tara. Intreaga instalatiune de sapat si toate masinile erau acoperite in
total cu nisip. Cantitatea de nisip aruncata in jurul sondei s’a calculat la
circa 4000 m.c., aproape un deal de nisip.
O data cu nisipul ies
si bolovani din sonda, rupti de sigur de pe peretii netubati ai gaurii.
Pietrele sunt aruncate cu atata furie in cat isi micsoreaza cu mult volumul
prin presiune in timpul trecerii prin gaura de sonda. Inaltimea la care erau
aruncati bolovanii trecea de 200 m.
Efectele eruptiuniilor
de nisip sunt si mai puternice ca acele ale eruptiuniilor de titei. Turnul a
fost complect distrus, toate aparatele impreuna cu coloana de apa aruncate
afara din sonda, iar peretii coloanei de 400 m.m. ca diametru cu care fusese
tubata sonda, s’au ros prin frecare pana au ajuns la dimensiunea unei foite de
tigara.
Eruptiuniile de nisip
au aceiasi explicatie ca si cele de titei, adica acumularea gazelor, ajunse in
stratul de nisip cu timpul din regiuniile inferioare in care s’au format odata
cu titeiul. In toate regiunile pacura groasa se gaseste in straturile
inferioare, pe urma vin straturile cu titei usor, de multe ori chiar de calitatea
celui din Campeni-Bacau, care poate arde direct in lampa si in fine mai sus
gazele. Aceasta insa numai in regula generala.
Sonda din Ditesti a
fost adancita pana la 600 m. totusi ea n’a dat nici o productie.
III. Eruptiuni de
apa fierbinte. – Inca un fenomen
curios pentru sondele de petrol este eruptia de apa fierbinte, cum este cazul
la Filipestii-de-padure. Sonda care erupe mai puternic este No. 10 a Societatii
‘’Astra Romana’’****. Adancimea dela care vine apa e de 1199 metri pe coloana
de 175 m.m. diametru. Eruptia a inceput la data de 24 Octombrie 1913 si
continua si in prezent. Cantitatea de apa ce sonda o arunca zilnic este de
circa 100 de vagoane.. Apa contine mari cantitati e sare si urme de iod.
Violenta eruptiilor se poate judeca dupe sgomotul lor, care se aude la zeci de
kilometric si dupa efectele ei. Turnul sondei este complect distrus. Linsa,
enormul corp de fonta, care serveste sa impedice eruptiuniile la inaltimi mari
a fost complect gaurita si aruncata. La
gura sondei s’a format prin depunere un mare crater de sare. Sarea e raspandita
panala 500 m. de jur imprejurul sondei. Toti pomii din vecinatate au fost distrusi de apa
fierbinte, care are o temperatura de 60°-70°.
O alta sonda, cu
aceleasi efecte, este acea a societatii Steaua Romana No. 3***** din aceiasi
localitate. Adancimea sondei este de 1069 m. si coloana cu care este tubata
gaura este 255 m.m. diametru. Eruptia a
inceput la 5 Decembrie 1913. Arunca la inceput circa 100 vagoane apa sarata. In
ultimul timp atat cantitatea cat si temperatura apei a inceput sa mai scada si
odata cu aceste scaderi s’au aratat urme de pacura. La 19 Decembrie arunca si
bucati solide de parafina, iar la 22 Decembrie eruptia din interiorul coloanei
s’a oprit, ivindu-se gaze si pacura printre coloane.
Faptul ca prima sonda
sapata de Astra Romana in aceasta regiune a dat prin eruptiuni la inceput peste
100 vagoane de titei pe zi, fara sa fi intalnit mai sus ape termale ; iar pe de
alta parte, fenomenele din sonda precedenta care arata titei intre coloane,
indata dupa incetarea eruptiuniilor de apa, ne da convingerea unei probabile
treceri a stratului de titei si chiar a tubarii lui.. Ar rezulta, ca apa
fierbinte se afla sub stratul de titei la o mica distanta. Adica, regiunea
ramane tot una din cele mai bogate cu titei, insa lucrarea trebuie condusa mai
cu atentiune, in special cand se executa cu curent de apa, pentru ca atunci
titeiul se afla pus sub presiunea unei coloane de apa de peste 100 atmosfere.
Temperatura de 60°-70°
a stratului este temperatura pamantului in adancimile unde zace apa. Nu e
nevoie ca apa sa vie prin crapaturi din adancimi necunoscute. La adancimea de
1200 m. temperatura, conform gradientului geotermic, socotind 1° grad de
fiecare 30 m. se ridica la 36°-37° numai. Trebue insa sa luam in consideratie,
ca apa vine din anticlinal, deci din partea mai ridicata a stratului. Acelasi
strat poate ajunge in sinclinal la adancime de peste 2000 m. si poate 3000 m.
Apa din anticlinal
poate fi incalzita prin urmare de apa mult mai fierbinte din sinclinal, care
devenind mai usoara si capatand vapori se ridica catre anticlinal, prin porii
nisipului, infierbantand-o intocmai cum se face fierberea intr’un vas pus la
foc.
Se spera ca, inaintand
mai adanc, sub aceasta panza de apa sa se intalneasca noi zacaminte de titei.
IV. Incendiile
sondelor eruptive de titei si gaze. – Sonda cu cele mai multe eruptiuni, care luand foc,
a ars un timp indelungat, este sonda Concordiei de la Moreni******. Aceasta
sonda erupea inainte de ardere 150 vagoane de titei pe zi, umpland atmosfera
dinprejur cu gaze.
Se presupune, ca focul
ar fi pornit de la sonda Colombiei No. 2, prin aprinderea gazelor venita in
contact cu o schintee, produsa de un intrerupator de lumina electrica. Batalele
si sondele prinprejur incendiate, au comunicat focul Concordiei.
Toate mijloacele de
stingere incercate n’au dat rezultat, caldura mare nepermitand o apropiere de
cat de 100 m.cu ajutorul aparatorilor de asbest.
Un batalion de pompieri
a lucrat la facerea transeelor de apropiere. In cele din urma s’a bombardat
gura sondei cu 45 de proiectile in scopul turtirei burlanilor la gura, dar tocmai
atunci intamplator arderea deveni mai puternica.
S’a proiectat apoi saparea unui tunel la o
adancime de circa 8 m. langa sonda in scopul turtirei coloanelor sau pentru a
le pune in comunicatie cu un conduct lateral, asa fel in cat sa inceteze
eruptia.
Abia se incepuse
lucrarea si eruptia s-a oprit brusc, astupandu-se gaura cu un dop puternic de
nisip, dupa 16 zile de ardere.
Aspectul unei sonde
eruptive incendiate e maret. O coloana de foc, care tasneste in sus, in
directiune verticala, la inaltime de 50 -100 m. lumineaza imprejurimile pana la
3 – 4 kilometri, asa de bine ca poti citi un jurnal cu usurinta, iar caldura se
simte la o distanta mai mare de 200 metri.
Cand sonda erupe numai
gaze, atunci focul lumineaza si mai viu, se vede de la distanta si mai mare,
neproducandu-se fum negru. Sonda cu gaze No. 26******* a societatii <Regatul
Roman> de la Moreni, luind foc in urma unui traznet a ars timp de o
saptamana ca o nebuloasa vizibila numai noaptea.
O sonda eruptiva in
flacari a societatii Steaua Romana in Tintea, care ameninta aprinderea a o
serie de sonde apropiate productive, a fost stinsa dupa o munca de 3 zile prin
intrebuintarea sacilor cu nisip uzi. Construindu-se baricade cu ast-fel de saci
si reusindu-se a se apropia de gura sondei s’a putut stinge focul prin
aruncarea sacilor uzi deasupra ei.
O sonda eruptiva
incendiata demna de privit a fost si sonda societatii Traian din Valea Prahovei
in Poiana.O noapte intreaga o coloana de foc inalta de 150 m., cat dealul
Pitigaia, arunca lumina asupra intregului oras Campina, adunand pe malul
Prahovei, feeric luminat, o multime de spectatori.
Eruptia fiind violenta
si timpul linistit,coloana de foc era perfect cilindrica si verticala.Numai o
parte, cam un metru distanta de la gura, focul era aproape intrerupt, acolo nu
se vedea flacara. Iuteala cea mare a gazelor, in momentul esirii din gaura de
sonda, face ca oxigenul sa nu patrunda in cantitate suficienta in aceasta parte.
Incendiile sondelor au
ca efect in foarte multe cazuri si ardere de oameni. Rar cand se intampla insa
sa arda la petrol prin ardere mai mult de 3 – 6 oameni. Cand in minele de
carbuni au loc explozii si aprinderi de gaze, se intampla ca de odata 300 – 500
oameni sa cada victime. Exploatarea petrolului este insa departe de pericolele
ce insotesc exploatarile de carbuni. Dintre toti lucratorii mineri, acei de
petrol au viata cea mai buna, acestia respira aer curat., traind in acelasi
timp la suprafata pamantului, la lumina zilei, nu sub pamant la lumina slaba a
lampii fara aer suficient, si amestecat cu praf. Numai neobisnuinta face sa se
creada ca la sondele de petrol sunt pericole mai mari ca la celelalte mine.
Pagubele produse de incendii, sunt cate odata foarte mari. Sonda Concordiei in
urma incetarii eruptiei n‘a mai putut fi pusa in functiune, in schimb sonda
Columbiei din apropiere este aceea, care a incasat 30 de milioane lei in locul
Concordiei.
Cauzele incendiilor nu
s’au putut nici o data stabili cu preciziune. Ori in ce caz ele au loc in
majoritatea cazurilor cand atmosfera este plina cu gaze. O schinteie produsa,
fie printr’un circuit electric scurt, prin o ciocnire a lingurii de burlan, in
timpul lacaritului, o frana incalzita, un lagar infierbantat prin lipsa de
unsoare, si de multe ori neglijenta ( fumatul in zona periculoasa ) dau nastere
la incendii.
Eruptile si incendiile
in general sunt periculoase mersului normal al exploatarii, totusi insa ele
stau in legatura stransa si nedespartit.
Doctor-Inginer V.Iscu********
Campina, 31 Ianuarie
1914
*sonda 1 COL Moreni Sud
sapata in 1912 la o adancime de 633 de metri
**sonda 16
Concordia Bustenari sapata in 1913 la o adancime de 306 metri.
***sonda 3 Galia ROM sapata
la o adancime de 560 de metri.
****sonda 10 AR
Silistea sapata in 1913 la o adancime de 1192 metri.
*****sonda 3 STR
Silistea sapata in 1913 la 1060 de metri.
******sonda 3 CC COL
Moreni Sud sapata in 1912 la o adancime de 650 de metri.
*******sonda 26 M AR
Moreni Sud sapata in 1908 la o adancime de 272 de metri.
********profesor
definitiv la catedra de Industria, comerţul şi legislaţia petrolului. Doctor
inginer de mine de la Academia din Freiberg şi de la Scoala Tehnică din Dresda,
numit conferenţiar cu titlu provizoriu prin Decizia Ministerială nr.16.524, din
15 iunie 1916, conferenţiar definitiv prin Decret Regal nr.2163, profesor definitiv
prin Decret Regal nr.2163, din 1 Aprilie 1920.
Anton Raky oil wells dug at Moreni
Latitude and longitude of location : 44.978361, 25.636917
Gusher of oil well No. 8 at Pitigaia-Campina
Oil well No. 8 AR RR Pitigaia Campina was spud in 1906 at 675 meters
Latitude and longitude of location : 45.11297523,25.7275987
The first oil well spud at Moreni
The well No. 1 AR Moreni Sud was the first oil well spud at Moreni. It was installed in February 1904 by Mr. Jean Ulise Negropontes, on a 40 hectares concession from the Romanian State. It was drilled at a depth of 237m. In 1904 the oil production of this well reached 8 407 927 Kg. It was originally owned by Jean Ulise Negropontes. After him this oil well was owned by ''Societatea Campina-Moreni''. This company was founded by Anton Raky in 1904. The company Campina-Moreni was absorbed 2 years later by the by ''Regatul Roman'' ( run by manager Anton Raky ) which turned into ''Astra Romana ( established by Royal Dutch Shell by merging Soc. "Astra" and ''Regatul Roman'' ). The well produced in eruption, from September 1904 until April 1907, about 70 000 tons of oil. In April 1907 oil production was about 60-70 tons of oil per day.
Oil well No. 1 AR Moreni Sud
Adevărul, 26, nr. 8662, 23 octombrie 1913
Eruptive oil well No. 26 M AR Moreni Sud spud in 1908 and 35m away
to the right on the S-W direction, was the first well spud in Moreni,
No. 1 AR Moreni Sud.
A number of 10 wells have been dug over time within a radius of 45 meters from well No. 1 AR Moreni Sud. Oil well No. 1383 MP Moreni Sud dug in 1987 at 1737 meters to the Meotian layer is still in production. The rest of them, dug at differents Dacian layers, were abandoned.
|
Spud Date |
Depth |
|
|
1 AR Moreni Sud |
1904 |
237 |
|
1121 MP Moreni Sud |
1988 |
629 |
|
1383 MP Moreni Sud |
1987 |
1737 |
|
163 AR Moreni Sud |
1926 |
720 |
|
252 AR Moreni Sud |
1927 |
712 |
|
26 M AR Moreni Sud |
1908 |
272 |
|
3 AR Moreni Sud |
1911 |
374 |
|
335 AR Moreni Sud |
1930 |
515 |
|
34 M AR Moreni Sud |
1909 |
293 |
|
4 AR Moreni Sud |
1912 |
458 |
|
991 MP Moreni Sud |
1968 |
684 |
1909 Stavropoleos fire - Oilfield in flames
More then 300 oil wells were in production or in drilling at that time in that part of Moreni-Stavropoleos. The fire started from oil well 6 S AR Moreni Sud ( in eruption ). Very soon fire ablaze oil well 4 S AR Moreni Sud. In the following day, because the fire wasn't estinguish and all the installations and wells from surroundings were kept in function, the fire spread to them. In the great oilfield fire from 27th of August 1909 the company ’’Romano-Americana’’, run at that time by Mr. G. Iosif, had eight oil wells destroyed :
1. 6 SP RA Moreni Sud
2. 8 SP RA Moreni Sud
3. 10 P RA Moreni Sud
4. 14 A SP RA Moreni Sud
5. 44 SP RA Moreni Sud
6. 48 SP RA Moreni Sud.
Wells in drilling at that time
7. 45 SP RA Moreni Sud and
8. 32 A SP RA Moreni Sud were also destroyed and there were finally spud in 1910 & 1912. Another wells in drilling at that time
9. 17 A AR Moreni Sud from Astra Romana and
10. 7 S AR Moreni Sud from Regatul Roman were also destroyed.
The fire started from oil well no.
11. 6 S AR Moreni Sud - ’’Regatul Roman’’ in eruption at that time.
''Regatul Roman'' also lost in flames these wells :
12. 1 S AR Moreni Sud
13. 2 S AR Moreni Sud
14. 3 S AR Moreni Sud
15. 4 S AR Moreni Sud
16. 5 S AR Moreni Sud.
The staff houses of '’Romano-Americana’’ were caught by the fire.
Informations regarding oil wells that were ablaze :
Well Name | Spud Date | Depth |
1 S AR Moreni Sud | 1907 | 237 |
10 P RA Moreni Sud | 1906 | 271 |
14 A SP RA Moreni Sud | 1906 | 304 |
17 A AR Moreni Sud | 456 | |
2 S AR Moreni Sud | 1907 | 270 |
3 S AR Moreni Sud | 1908 | 300 |
32 A SP RA Moreni Sud | 1912 | 434 |
4 S AR Moreni Sud | 1908 | 536 |
44 SP RA Moreni Sud | 1909 | 562 |
45 SP RA Moreni Sud | 1910 | 438 |
48 SP RA Moreni Sud | 1909 | 380 |
5 S AR Moreni Sud | 1908 | 364 |
6 S AR Moreni Sud | 1908 | 551 |
6 SP RA Moreni Sud | 1906 | 422 |
7 S AR Moreni Sud | 1908 | 323 |
8 SP RA Moreni Sud | 1908 | 460 |
Tuicani oil wells in flames on 27 of August 1909
Latitude and longitude of location: 44.97900377, 25.63239508
More informations at the following link :
http://furcuta.blogspot.com/2020/09/doua-sonde-incendiate-dezastrul-din.html
Subscribe to:
Posts (Atom)