''Ziarul Stiintelor şi al Călătoriilor,
ANUL XXXII
No. 23.
5 Iunie
1928
Bogăţia
ţărei noastre: Petrolul
Cu toate că
existenţa petrolului era cunoscută din cele mai vechi timpuri, exploatarea
petrolului n'a început decât prin anul 1857, când colonelul Dracke, în Pensilvania
(Statele Unite), a răsbit primul puţ productiv, la adâncimea de 48 metri.
Valoarea celor 3.818.000 vagoane de titei extrase din subsolul tarii noastre,
socotita după pretul titeiului din anii respectivi, când s’a extras porţiunile
ce formează acest total, este de 31 de miliarde lei, care în hârtii de câte
1000 lei ar face un teanc inalt aproape cât vârful muntelui Omul.
In Rusia
petrolul era cunoscut din cele mai vechi timpuri. Călătorul Marco-Polo,
povesteşte că locuitorii din Baku (actualmente importantă regiune petroliferă a
Rusiei), vindeau în Asia Mică, un ulei mineral care nu putea fi altul decât
petrolul.
Primele
începuturi ale exploatărei petrolului la noi în ţară, datează din anul 1856, Pe
atunci petrolul se extrăgea din puţuri primitive şi servea numai la unsul
roţilor şi la cătrănitul lemnelor, spre a nu putrezi. Cu timpul, printr’o
distilaţie primitivă, se reuşi să se extragă din el un produs care se ardea în
lămpi. Atunci a început ca petrolul să aibă mai multă căutare şi s’au făcut
numeroase puţuri de exploatare în regiunile Glodeni (Dâmboviţa) şi Băicoi
(Prahova).
Cu cât
necesitatea petrolului de iluminat se simţea mai mult, cu atât exploatarea
ţiţeiului lua o desvoltare mai mare, însă sistemul de extracţie rămăsese tot
puţurile.
Prin anul
1880 technica descoperind în ţiţeiu şi alte produse afară de petrolul lampant,
exploatarea începe să intereseze şi capitalurile străine. Astfel, pentru prima
oară, se formează o societate străină cu capital Austro-Ungar, care începe
exploatarea în regiunea Câmpina. Această societate instalează prima sondă
mecanică.
Atrase de
perspectiva beneficilor mari, noui capitaluri străine fură învestite în
industria petrolului. Se construesc rafinerii mari cu cele mai moderne
instalaţiuni. Treptat s’au descoperit noui regiuni petrolifere, astfel că
astăzi avem în ţara noastră, următoarele regiuni :
Moreni (jud Prahova) este situat în şesul
Munteniei lângă apa Cricovului. Morenii a fost şi va mai fi încă mărgăritarul
regiunei noastre petrolifere. Din această regiune se scoate zilnic cam 40 la
sută din totalul producţiei ţărei.
Filipeşti
de pădure (Prahova)
este schela care leagă Morenii de Băicoi; dar din cauza dificultăţilor de
săpare a fost lăsată în părăsire. Totuşi mai produce încă 0,3 la sută din
producţia totală a ţărei. Dacă cantitatea totală de ţiţei extrasă din România
dela 1838 până la începutul anului 1928 ar fi vărsată în lacul Cahul din
Basarabia, l-ar acoperi pe o grosime de 60 centimetri. Aceeaşi cantitate de
ţiţei dacă ar fi aşezată într'un rezervor cilindric cu diametrul de 1 km., acel
rezervor ar trebui să aibe înălţimea de 50 metri.
Câmpina (Prahova), una din cele mai vechi
schele, merge spre declin zăcămintele de tiţeiu fiind epuizate. Apogeul acestei
regiuni a fost prin anul 1909, când violentele erupţiuni de ţiţeiu ale sondelor
din Câmpina aruncau afară mii de vagoane. Astăzi Câmpina nu mai produce decât
1,8 la sută din productia tărei.
Buştenari (Prahova) se subîmparte în mai
multe schele : Călinet, Burloiu, Telega, Grâuşor, Mislişoara, Făget şi Stejar. Această
regiune petroliferă a fost adevăratul Eldorado al întreprinderilor mici. Sute
de capitalişti au exploatat şi exploatează schelele din Buştenari, unde ţiţeiul
se găseşte Ia adâncimi mici (100—300 m.) Buştenarii produc 4 la sută din
producţia totală a ţârei.
Ceptura (Prahova) este o regiune nouă
aşezată în partea de Est a judeţului, la Vest de Mizil, lângă comuna Urlaţi.
Această regiune este în floare, producând 6 la sută din producţia totală a
tărei.
Runcu şi
Chiciura sunt
situate la Sud-Est de Buştenari şi au o producţie de 8 la sută din producţia
totală a tarei.
Băicoi
şi Ţintea sunt
situate la Sud de Buştenari şi la Est de Moreni. Aceste regiuni au aproape
aceeaşi vechime ca şi Câmpina. Stratele de tiţei fiind şi aci secătuite, ele
merg spre declin, nemai producând decât 6 la sută din producţia totală a tărei.
Bordeni-Recea este o regiune slab productivă cu
0,3 la sută din producţia tărei. Mai sunt în Prahova şi regiunile Copăceni,
Drăganeasa, Udreşti şi Păcureşti cari împreuna au 0,5 la
sută din producţia totală a tarei.
Ochiuri (Dâmbovita), situat la 10 km. spre
Est de Târgovişte, este o regiune din care se scoate zilnic 13 la sută din
producţia totală a tărei.
Gura
Ocniţei (Dâmbovita)
este situat între Ochiuri şi Moreni. Deţine al doilea loc, având o producţie de
17 la sută din producţia totală a ţărei.
Arbănaşi
(Buzău), are o
producţie constantă de 3 la sută din producţia tărei.
In Moldova
avem în jud. Bacău, regiunile : Zemes, Solont şi Moineşti
cari împreună produc 1.6 la suta din producţia totala a tărei.
Adâncimea
la care se găseste ţiţeiul, variază după regiune. Astfel după cum am văzut, la
Buştenari se găseşte la suprafaţă pe când la Filipeşti se găseşte între 1600 şi
1200 metri. Actualmente în multe regiuni din ţara noastră se exploatează
terenuri până Ia 1500 metri, în căutarea de noui straturi petrolifere. Astfel
în regiunea Moreni, avem sonde la 1400 metri cari produc prin erupţie, câte 20 vagoane
pe zi.
Cea mai
productivă sondă din tara noastră a fost sonda No. 1 „Colombia“, din regiunea
Moreni. Această sondă a produs cantitatea enormă de 42.800 vagoane ţiţeiu.
Dacă. aceste vagoane ar fi aşezate cap în cap, în linie dreaptă, ar face un şir
lung dela Bucureşti până la Botoşani.
Valoarea
acestui ţiţei ar fi actualmente un miliard lei.
Se întâmplă
de multe ori însă, ca sondele să nu dea rezultate şi în loc de titei să
întâlnească apă sărată, care în unele cazuri este eruptivă. Astfel în Regiunea
Filipeşti s’a întâlnit la o sondă, în anul 1914, la adâncimea de circa 200
metri un strat eruptiv de apă caldă care a făcut erupţie timp de câteva luni,
temperatura apei fiind de 80 grade.
Alte dăţi
din cauza gazelor emanate şi o scânteie, o explozie urmează iar după ea
incendii grozave. Ilustratia noastră de pe copertă, reprezintă incendiul dela
Moreni isbucnit acum o săptămână şi pentru stingerea căruia se lucrează din răsputeri.
A. V. Leeca''
