Petroblog: creditul minier

Showing posts with label creditul minier. Show all posts

Romanian oil fields during WW II

Screwing on new lengths of oil pipe at a new well.

The huge swivel which holds the drill pipe when in operation is seen on the left.

June, 18, 1940

A railway yard beside one of the many oil refineries in Romania. The oil is piped down to the large tanks from the wells in the hills in the background, refined and then pumped into tankcars.

Romanian oil fields. A modern oil refinery at Campina

June, 18, 1940

Cracking plant Astra Romania

August, 16, 1943

General view of Astra Romania - the biggest oil refinery in Europe

August, 16, 1943

Refining plant at Brazi in the Prahova oil field north of Bucharest

January, 23, 1940

Creditul Minier garages at Moreni

Scorus - Urlati oilfield. Colorized photos.

Scorus oilfield. Urlati, 1939

Scorus Seman Valley oilfield. Meres view, 1928

Scorus oilfield. Urlati, Prahova.

Scorus oilfield. Astra Romana steam boilers.

Scorus oilfield. Iordacheanu view.

Scorus oilfield. Creditul Minier oil wells, 1928

Scorus oilfield. Urlati, 1975

Deschiderea Meotianul III la Moreni

''Universul, Anul XLVIII, Nr. 110, Duminica 18 Mai 1930

O nouă primejdie in regiunea petroliferă

— O sondă aruncă gaze pe întinderi mari. — O singură scântee ar provoca o nouă catastrofă —

Moreni, 15 Mai

Regiunea petroliferă Gura Ocniţei e ameninţată de o nouă catastrofă.

Zilele acestea, în timpul când se scotea garnitura de sapă din sonda nr. 25* a soc. „Sirius“, care era răsbită la stratul 3 „meotic“, a început, pe neaşteptate, să erupă cu violenţă ţiţei şi gaze.

Treptat, erupţia a luat proporţii mari iar gazele au început să se întindă pe o rază din ce în ce mai mare, în jurul sondei.

Această sondă erupe 80 vagoane ţiţei lichid, iar cantitatea de gaze trece de 200 mii m. c.

Atmosfera e încărcată de gaze.

Activitatea din schela Gura Ocniiţei a fost oprită. S’a luat măsura să nu se facă foc în apropierea sondei, de teama unei explozii. O singură scânteie ar produce un dezastru nemaipomenit.

Delegaţii regiunii miniere din Târgovişte împreună eu personalul specialist al societăţii, studiază planul pentru oprirea erupţiei şi evitarea unei catastrofe.

Pe văile schelei Gura Ocniţei, ţiţeiul curge gârlă, şi captat în baloturi** la o distanţă mare.

LA 1860 m. ADÂNCIME

Produce multă senzaţie în localitate şi printre specialiştii petrolişti, faptul că sonda n-rul 6*** a soc. „Creditul Minier" din schela Piscuri, a atins cea mai mare adâncime in ţara noastră. A intrat în stratul 3 „meotic“ la o adîncime de 1860 m. Până astăzi cea mai adâncă sondă nu atinsese decât 1710 m.''

* Sonda nr. 25 Sbs R Moreni a fost terminata din foraj in anul 1931 si a atins o adancime de 1701 metri. Este localizata la Pascov.

**Desigur este greseala de tipar fiind vorba de bataluri.

*** Sonda nr. 6 CRM Moreni a fost terminate din foraj in anul 1930 si a atins o adancime de 1866 metri devenind la aceea data cea mai adanca sonda din tara. A fost sapata in zona Bana.

Locatia sondei nr. 25 Sbs R Moreni Sud : 44.96847063,25.62484888

Locatia sondei nr. 6 CRM Moreni : 44.98115469,25.67278639

Incendiul sondei nr. 82 CRM Gura Ocnitei din 1926

"Dimineata, Miercuri 22 Septembrie 1926

Groaznica explozie dela Pârscov-Moreni

Două sonde distruse de incendiu.

-4 lucrători omorîti.-Numeroşi răniti.- Pagube de milioane-

— Dela trimisul nostru special—

MORENI, 20— Sosind astăzi în localitate, am căutat să căpătăm amănunte asupra groaznicei nenorociri întâmplate Sâmbătă dimineaţă la sondele No. 72* şi 82**, proprietate a societăţii „Creditul Minier".

Iată rezultatul anchetei făcută la faţa locului.

Societatea „Creditul Minier’’ are instalate pe un perimetru al statului, în regiunea petroliferă Pârscov, pendinte de comuna Moreni, două sonde şi anume : sonda nr. 82 în plină erupţie dând 40 — 50 de vagoane şi sonda nr. 72 care este in licărit şi dă 5 — 6 vagoane pe zi.

Ambele sonde sunt aşezate pe un dâmb la distantă de circa 150 — 200 metri.

Din cauza erupţiei violente a sondei 82 întreaga regiune a acestei sonde pe o rază de peste 100 metri, precum şi întreaga vâlcea din apropiere erau pline de gaze, lucru de altfel obişnuit la sondele în erupţie.

Dat fiind inflamabilitatea teribilă a acestor gaze şi pentru a se evita o nenorocire care se putea întâmpla în orice moment, societatea „Creditul Minier” în mod obişnuit luase toate măsurile de prevenire a oricărei nenorociri.

CUM S’A PRODUS EXPLOZIA

Pe la orele 5 dimineaţa încep să vie echipele de lucrători care schimbă pe cei ce lucrează în cursul nopţei. Lucrătorii acestor echipe conform consemnului ce au şi a clopotului de alarmă ce bate mereu intrând în zona periculoasă, trebuiau să arunce ţigările, nefiindu-le permis nici de a aprinde chibrituri.

Cum gazele sunt mai grele decât aerul s’au lăsat în jos şi antrenate de curent au umplut vâlceaua.

Cu toate acestea probabil ca vreunul din lucrători, a aruncat o ţigară aprinsă sau poate s’a oprit în vâlcea să aprindă o ţigară.

In acest moment, adică la orele 5 şi jumătate o puternică bubuitură s’a auzit în vale, care a făcut să se cutremure întreaga regiune. Gazele au făcut explozie şi apoi s’au aprins.

PANICA PRINTRE LUCRĂTORI

Focul a pornit din vale şi s'a întins în direcţiunea de unde porneau gazele, adică spre sondă. Cei peste 30 de muncitori care lucrau împrejurul sondei căutând să scape de cercul de foc care îi înconjura din toate părţile, fugeau îngroziţi care încotro putea, scoţând strigăte disperate.

Din cauza vântului care bătea cu furie focul a cuprins cu o mare repeziciune sonda No. 82 care după cum am spus era în plină erupţie. Sonda a luat foc imediat şi o mare de flăcări cuprinse lotul pe rază din vâlcea şi până la sondă.

Au fost concentraţi imediat la faţa locului toţi inginerii societăţii, personalul technic şi lucrătorii care au făcut sforţări eroice pentru oprirea focului.

Graţie ventilului de siguranţă, sistemul d-lui ing. Virgil Tacit, care era adoptat la sondă, s'a putut închide imediat, de la distanţă de 100 metri, erupţia sondei şi astfel o şi mai mare nenorocire a fost evitată.

Flacările au mistuit scheletul de lemn al sondei ca şi întreaga cantitate de ţiţei aflată în jurul sondei, în butoaie.

Din cauza vântului care bătea cu furie, focul a fost propagat şi la sonda No. 72 ca se găsea la distanţă de 150 metri. Şi această sondă a ars complect.

Gratie ajutoarelor sosite şi a instalaţiunilor puternice de stins incendiile ce le poseda societatea, focul a putut fi localizat complect dupa o ora si jumatate.

Victimile

Incă din primul moment când s'a produs explozia, doi lucrători aflaţi chiar în drumul gazelor aprinse au fost complecţi carbonizaţi. Din cele două fiinţe omeneşti n'a mai rămas decât o grămadă de cenuşe. Cele două victime sunt lucrătorii: Rapoteanu Gheorghe şi Aurel Joltea, ambii din judeţul Bihor.

Alţi doi lucrători au fost surprinşi chiar lângă sondă de flăcări. Cu hainele aprinse au isbutit să fugă din zona focului. Corpurile lor erau pline de arsuri. Duşi la spitalul Schüler din Ploeşti, după câteva ore de groaznice chinuri ei au încetat din viaţă. Aceste victime sunt tot din Bihor şi anume Andrei Grigorescu şi Toma I. Tudor.

RĂNIŢII

Trei lucrători care se găseau în apropiere au scăpat cu viaţă dar au pe cap şi corp răni grave, din care Budoiu loan din judeţul Bihor, şi Coman Stelian din comuna Adâncata, jud. Dârnboviţa, au fost internaţi la spitalul Schuler din Ploeşti şi Vasilescu Vasile, logofătul schelei, în infirmeria din Moreni.

ANCHETA

Din partea centralei societăţii din Ploeşti au sosit d-nii ing. Moldoveanu şi Stoica care împreună cu autorităţile au început imediat cercetările, de faţă fiind un reprezentant al parchetului şi d. ing. Andreescu, inspectorul minier al regiunii.

PAGUBELE

Pagubele cauzate de acest incendiu sunt foarte mari şi se ridică la peste 5 milioane lei.

Au ars pe lângă cele două sonde şi instalaţiunile de licărit, cu motoarele lor precum şi o mare cantitate de ţiţei.

Ambele sonde erau asigurate .

ÎNMORMÂNTAREA VICTIMELOR

Azi după amiază s’a făcut înmormântare a celor doi lucrători: Gh. Rapoteanu şi Aurel Joltea, cari au fost carbonizaţi pe loc în chiar momentul când a izbucnit explozia. Mii de muncitori au condus până la cimitirul comunei pe foştii lor tovarăşi de muncă. La morga spitalului Schuler din Ploeşti se află depuse cadavrele celorlalţi doi lucrători, Andrei Grigorescu şi Toma Tudor, cari au murit în spital.

Starea celor doi răniţi internaţi în spitalul Schuler, este destul de gravă şi sunt puţine speranţe că vor scăpa cu viaţă.

I. Vermont''

*Sonda Nr. 72 CRM Moreni Sud a fost sapata in anul 1926 la adancimea de 855 metri.

**Sonda Nr. 82 CRM Gura Ocnitei a fost sapata in anul 1926 la adancimea de 919 metri.

Locatia incendiului : 44.96947165,25.61792474

Incendiul sondei nr. 30 CRM Moreni Sud din 1924

Gazeta de Transilvania 11-May-1924,

4 lucratori carbonizati.-Eri noapte un puternic incendiu s’a declarat la sonda Nr. 30, care era in productie, a soc. ‘’Creditul Minier’’, din schela Moreni. Au fost carbonizati 4 lucratori. Printre ei se afla si maestrul sondor Sandulescu.

Amanuntele urmeaza.

Locatia sondei : 44.9756724,25.6245347

Sonda nr. 30 CRM Moreni Sud a fost sapata in 1924 la o adancime de 172 m.

1928 & 1929 burned wells

''Dimineata, Wednesday, December 25, 1929.

What the fire destroyed in Prahova. How many wells burned in 1928 and how many in 1929. Causes of the fires.

In the past few years, especially in 1928 and 1929, there have been frequent incidents of well fires, which have caused incalculable damages. Most of these wells caught fire due to negligence on the part of the security personnel, and a few were caused by so-called short circuits.

In the year 1928, the following well fires were recorded:

Soc. Cometa-Gropi, Well No. 19.
Societ. Petrol Mina-Gropi, Well No. 18.
Soc. Măceş-Bordeni, Well No. 1.
Soc. Renaşterea Româna-Runcu, Well No. 7.
Soc. Concordia-Chiciura, Well 279 bis.
Soc. Astra Română-Moreni: Wells No. 207, 257, 235, 250, 263, 233, 61, 41, 287, 270, 298, and 268.
Soc. Credit Minier-Moreni, Well No. 91.
Soc. Consortiul petrolifer-Gropi, Well 511.
Soc. Măceşul-Bordeni, Well 8.
Soc. Steaua Română-Chiciura, Well No. 1.
Exploatarea Fratia-Buştenari, Well No. 3.

WELLS BURNED IN 1929

Until September 30, 1929, the following wells were burned:
Soc. Concordia-Runcu, Well No. 439.
Exploatarea Plutus-Grâuşor, Well No. 34.
Soc. Victoria-Ţonţeşti, Well No. 16.
Soc. Romolea-Moreni, Well No. 2.
Soc. Oleonaphta-Băicoi, Well No. 4.
Soc. Steaua Romana-Mislea, Well No. 11.
Soc. Petrolmina-Tonţeşti, Well No. 22.
Soc. Geonaphta-Călineţ, Well No. 15.
Soc. Româno-Americana-Moreni, on May 28, the famous Well No. 160 caught fire — it is still burning — and it led to the ignition of Wells No. 235, 36, 289, 304, 307, 161, 78, 155, all belonging to the same company, as well as Wells No. 62 and 48 of Soc. I.R.D.P.
Soc. Romolea-Runcu, Well No. 4, which burned in September and caused an explosion, resulting in the injury of 14 workers, 8 of whom died.

So, in the year 1928, 21 wells burned, and in the year 1929, until September 30, 20 wells burned, with about 10 more since then, making a total of 30.
Before the war, it was rare for a well to catch fire; today it seems to make no impression, even though a burned well results in a production halt of 4 to 5 months and a material loss of about 3 million.
160 RA Moreni Sud in flames

01.07.2023
As I mentioned, most of these wells burned due to negligence, which should result in stricter safety measures and more effective implementation of mining police measures. If the proportion remains the same, it would mean that we will have 40 wells burned next year, which is of great importance in terms of reducing production, which is already considerable, as the number of new wells being drilled annually does not cover the number of burned wells.
In any case, the causes of well fires must be thoroughly investigated, and the underlying factors must be urgently addressed, as it may also be a means of reducing our oil production.''

''Dimineata, Miercuri 25 Decembrie 1929

Ce’a mistuit focul în Prahova. Cate sonde au ars in 1928 şi câte in 1929. Cauzele incendiilor

In cei câţiva ani din urmă mai ales în anii 1928 şi 1929, s’au produs foarte dese incendieri de sonde care se’nţelege că au adus pagube incalculabile. Cele mai multe din aceste sonde au luat foc din neglijenţa organelor de pază şi câteva din cauza aşa ziselor scurte-circuite. 

In anul 1928 s’au înregistrat următoarele incendieri de sonde:

 
Soc . Cometa-Gropi, Sonda No. 19. 
Societ. Petrol
Mina-Gropi, Sonda No. 18. 
Soc . Măceş-Bordeni, Sonda No. 1. 
Soc . Renaşterea Româna-Runcu, Sonda No. 7
Soc . Concordia-Chiciura, Sonda 279 bis. 
Soc . Astra Română -Moreni: Sondele No. 207, 257. 235, 250, 263, 233, 61.41 287, 270 298 şi 268.
Soc . Credit Minier-Moreni, Sonda No. 91. 
Soc. Consortiul petrolifer-Gropi, Sonda 511. 
Soc . Măceşul-Bordeni, Sonda 8.
Soc . Steaua Română-Chiciura, Sonda No 1. 
Exploatarea Fratia-Buştenari, Sonda No. 3. 

SONDE INCENDIATE IN 1929

In 1929 până la 30 Sept. au fost incendiate următoarele sonde:
Soc . Concordia-Runcu, Sonda No. 439.
Exploatarea Plutus-Grâuşor, Sonda No. 34.
Soc . Victoria-Ţonţeşti, Sonda 16.
Soc . Romolea-Moreni, Sonda 2.
Soc. Oleonaphta-Băicoi, Sonda 4.
Soc. Steaua Romana-Mislea, Sonda No. 11.
Soc . Petrolmina-Tonţeşti, Sonda No. 22.
Soc. Geonaphta-Călineţ, Sonda 15.
Soc. Româno-Americana-Moreni, incendierea în ziua de 28 Mai a faimoasei sonde No. 160 — care arde si acum — şi care a dus şi la incendierea sondelor cu No. 235, 36, 289, 304, 307, 161,78, 155, tot ale acestei societăţi, precum şi incendierea sondelor cu No. 62 şi 48 ale Societ. I.R.D.P.
Soc. Romolea-Runcu, Sonda No. 4 care a ars in Sept. şi făcând explozie a produs accidentarea a 14 lucrători din cari 8 morţi.

Adevărul, 42, nr. 14099, 7 decembrie 1929

Adevărul, 41, nr. 13763, 31 octombrie 1928

Adevărul, 42, nr. 13840, 3 februarie 1929

Adevărul, 42, nr. 14082, 18 noiembrie 192

Deci în anul 1928 au ars 21 de sonde, iar în anul 1929 până la 30 Sept. 20 de sonde şi cu vreo 10 care mai sunt dela acea dată până în prezent, face un total de 30. 
Inainte de război era lucru rar, să ardă o sondă; astăzi se pare că nu mai produce nici o impresie, deşi o sondă arsă reprezintă în afară de incetarea producţiei pe 4—5 luni, şi o pagubă materială de circa 3 milioane. 
După cum am spus, cele mai multe din aceste sonde au ars din neglijenţă, ceeace ar trebui să aibă ca urmare o înăsprire a măsurilor de siguranţă şi aplicarea mai eficacea măsurilor de poliţie minieră. Dacă proporţia se menţine ar însemna ca la anul să avem 40 de sonde incendiate ceeace este de o mare importanţă din punctul de vedere al diminuărei producţiei şj aşa destul de apreciabilă, întrucât numărul
sondelor noui ce se pun, nu acoperă anual pe cel al sondelor incendiate. 
In orice, caz trebue de cercetat amănunţit cauzele incendiilor de sonde şi să se caute neapărat substratul, dacă nu este şi aceasta un mijloc de a se diminua producţia noastră de ţiţei.''

Eruption of oil well no. 7 CRM Ochiuri Gorgota

Photo Olteanu, Campina

Oil well No. 7 CRM Ochiuri Gorgota in eruption on 12 of August 1925

Oil well no. 7 CRM Ochiuri Gorgota was spud by ''Creditul Minier'' oil company in 1925 at a depth of 884.5 m

Latitutude and longitude of location : 44.96774797,25.54866847

Adunarea generală a Soc. „Creditul Minier’’ in 1940

‘’Romania’’, 10 Aprilie 1940, Nr. 670

Activitatea Societăţii pe anul expirat; programul de viitor; regimul de transfer al acţiunilor Societăţii

„Creditul Minier’’, şi-a ţinut eri adunarea generală ordinară şi extraordinară, în sala de şedinţe a Camerii de comerţ şi industrie.

A prezidat d. Costin Stoicescu asistat de d. director general ing. T. Dobrescu şi ceilalţi membri ai consiliului de administraţie.

Adunarea generala extraordinara.

Intrând în desbaterea ordinei de zi a adunării generale extraordinare, d. Costin Stoicescu, desvoltă motivele cari au dus la convocare şi anume modificarea statutelor în ceea ce priveşte: suprimarea din obiectul societatii eventualele operaţiuni de bancă (prevăzute de art. 4), operaţiuni ce nu cadrează cu acest obiect şi pe care de altfel niciodată nu le-a practicat. Transferul acţiunilor să se facă numai cu aprobarea consiliului de administraţie şi numai dela români la români. D. Stoicescu demonstrează că această măsură trebuit să fie luată, întrucât în ultima vreme anumite grupuri străine ar fi încercat acapararea acţiunilor Societăţii. D-sa arată că pe această cale nu se va ivi nici un fel de greutate în libera circulaţie a acţiunilor.

Activitatea pe anul expirat

După ce au fost aprobate modificările propuse, s’a intrat în ordinea de zi a adunării generale ordinare anuale.

D. preşedinte C. Stoicescu, a făcut o expunere asupra activităţii Societăţii care in linii mari s’a desfăşurat, astfel :

Producţia.

In cursul anului 1939 s’au extras: ţiţei 304.067,700 tone, gazolină 13.400 tone din 94.436.500 m.c. gaze prelucrate. Producţiile acestea reprezintă 79,84%, respectiv 60% din producţiile anului precedent, cari au fost de 380.812 t. ţiţei şi 22.322 t. gazolină. Scăderea producţiei de ţiţei este datorită declinului normal al terenurilor şi sondelor în exploatare şi lipsei de rezultate în regiunile explorate. Actualmente se explorează regiunea Măgurele şi sunt indicii serioase că această regiune va fi productivă.

Forajul.

In cursul anului 1939 s au săpat 16.039,80 m. în 10 sonde. Au fost săpate în şantierele de exploatare Moreni şi Plavia 7 sonde cu un total de 11.858,50 m. In regiunile explorate Măgurele şi Chiţorani s’au forat în 3 sonde 4.181,30 m.

Din cele 7 sonde de exploatare, 6 au fost săpate în schela Moreni. Ele au fost plasate în intervalele sondelor existente. Sonda din schela Plavia, 256*, a fost săpată deasemenea între cele 4 sonde cari erau în producţie.

In regiunile de explorare:

a) La Chiţorani s’a complectat explorarea prin săparea a 337 m. în sonda No. 351**. Sonda aceasta a rămas fără rezultat.

b) La Măgurele, regiune ce a indicat probabilităţi de productivitate rentabilă, s’a săpat în 2 amplasamente nordice, pentru determinarea structurei, sondele No. 2 şi No. 3***.

Explorare.

Societatea a avut o activitate de explorare excepţională, dacă se compară cu activitatea şi posibilităţile marilor societăţi petrolifere ale tării noastre.

Astăzi „Creditul Minier” sub acest raport, se plasează în fruntea tuturor.

Lucrări de explorare începute de alte întreprinderi au fost suspendate; „Creditul Minier” perseverează şi o face în stil mare, satisfăcând prin această atitudine şi o necesitate de ordin naţional.

Prin acest efort şi prin achiziţiile de terenuri probabil petrolifere, făcute in cursul anului 1939, se contează pe desvoltarea producţiei în anii ce urmează, la un nivel mai ridicat decât cel actual. Societatea a socotit necesar să-şi asigure în primul rând, terenuri cari după părerile geologilor să prezinte cele mai mari posibilităţi de productivitate. Astfel a mai obţinut în cursul anului, în afară de aceasta, încă un nou ţinut minier de 50.000 ha. la Tg. Jiu, şi procedura legală este în curs pentru a mai obţine un al treilea ţinut minier în regiunea Piteşti. Activitatea de explorare a societăţii va trebui să ia astfel, în anii următori, proporţii mari, cu mai mult decât până acum şi să asigure întinderi de exploatat demne de rolul la care această întreprindere are dreptul să aspire.

Rafinaj.

Societatea „Creditul Minier” a prelucrat în rafineria Brazi, în anul 1939, 384.090 tone ţiţei, fată de 389.410 t. în anul 1938, deci o scădere de 1,3%. Prelucrarea rafineriei Brazi se află la o cotă de 6,60% din prelucrarea totală a ţării.

Societatea „Creditul Minier” a utilizat la cracare o cantitate de 143.512 tone păcură în 1939 faţă de 141.822 tone in 1938.

Randamentul total al benzinei inclusiv White spirit-ul a fost de 37,45% faţă de 37,03% în 1938.

Toate acestea s’au obţinut cu toată scăderea de 20 la sută a producţiei proprii.

In rafineria Brazi se află în construcţie, urmând să fie terminată în primăvara anului 1940, o instalaţiune pentru benzină de aviaţie, unică în felul ei în Europa.

Vânzări.

Societatea „Creditul Minier” a contribuit la acoperirea consumului intern de 1.784.750 tone, cu o cantitate de 121.148 tone, adică 6,79% faţă de consumul intern total al ţării. Raportate la cantitatea de 352.470 tone produse rezultate la fabrică, vânzările la intern reprezintă o cotă de 34,38%. Cum cota de prelucrare a rafineriei Creditului Minier este de 6,60% din prelucrarea totală, rezultă că societatea „Creditul Minier” a depăşit livrările la consumul intern, cu 1,13% faţă de cota de prelucrare.

In cursul anului 1939 s’au expediat la filiale 103.262 tone produse.

In cursul anului 1939 s’au exportat şi facturat la alţi clienţi decât filialele Societăţii 196.482 tone faţă de 113.249 tone In 1938, deci cu o creştere de 83.233 tone.

Investiţiuni.

Acest post se închee la 31 Decembrie 1939, cu un total de lei 1.187.871.143, faţă de 1.034.605.935 lei. Diferenţa este de lei 153.265.208, reprezentând plusul de investiţiuni făcute în cursul anului 1939. Acest plus de investiţiuni se descompune, la rândul său, în următoarele:

1. Investiţiuni la sonde, şi instalatiuni noui în şantiere lei 44.023.000.

S’au făcut investiţiuni la 6 sonde noui de exploatare şi completări la două sonde vechi, şi investiţiuni in 3 sonde de explorare In regiunea Măgurele.

In realitate investiţiunile totale la sonde se ridică la lei 55.977.000, însă contabil cifra aceasta se reduce la Iei 44.023.000, pentru că s’au recuperat materiale, prin demontare de la sonde şi instalaţiuni vechi, în valoare de lei 11.954.000.

2. Una din investiţiile cele mai importante făcute în cursul acestui an, a fost achiziţionarea de terenuri noui. Valoarea terenurilor noui achiziţionate se ridică la lei 68.724.428.

3. In sfârşit, o a treia investiţie de mare importanţă este instalaţia pentru fabricarea benzinei isooctanice pe lângă Rafineria Brazi. S’au investit în această lucrare nouă până azi lei 21.814.882. Lucrările de construcţiune sunt aproape complet terminate şi materialele în cea mai mare parte aduse pe şantier; urmează ca în următoarele două luni să se facă montarea lor.

Adunarea a aprobat darea de seamă, bilanţul şi contul de profit şi pierdere, dând descărcare consiliului de administraţie de gestiunea sa pe exerciţiul 1939.

Complectarea locurilor de consilieri vacante, a fost lăsată la latitudinea consiliului de administraţie care va lucra către acest scop, prin cooptări.

*Sonda 256 CRM Urlati sapata in anul 1939 pe zacamantul commercial Ceptura-Urlati la o adancime de 1180 metri.

**Sonda 351 Schiau Chitorani Valea Orlei

***Sonda 1 NP Magurele sapata in anul 1938 la o adancime de 2564 metri si Sonda 2 NP Magurele sapata in 1939 pe la o adancime de 1330 metri, ambele pe zacamantul commercial Pacureti-Magurele.

„Creditul Minier“ - O societate românească pentru industria petrolului

''Argus'' - numar special, 1935

Filialele din străinătate. Lucrărlle de explorare. Rafinajul. Perfecţionarea mijloacelor de extragere.

Atât din punct de vedere al capitalului social cât şi din acela al activităţei desfăşurate în decursul timpului, „Creditul Minier" deţine un loc de frunte printre societăţile industriale din România, si în special printre acele cari se ocupă cu industria şi comerţul petrolului.

Anul acesta, când societatea „Creditul Minier" îşi inaugurează noua şi marea rafinerie dela Brazi şi sediul nou clădit, din Bucureşti, o privire retrospectivă ai celor aproape 17 ani de activitate în domeniile extracţiei, prelucrărei şi comercializărei petrolului, ilustrează succesul obţinut şi înfăptuirile frumoase realizate de această societate românească, creiată în 1919 la Bucureşti de ingineri de mine, geologi şi technicieni români, cu scopul de a valorifica bogăţiile miniere ale României.

Atât sporirea continuă şi importantă a capitalului social, care dela 1.750.000 lei la constituire însuma încă din 1927 lei 605 milioane deplin vărsaţi, în afară de rezerve cari actualmente ating circa 200 milioane lei, cât şi desvoltarea rapidă a activităţei sale industriale, i-au asigurat în scurt timp, unul din primele locuri între societăţile petrolifere din România şi au dovedit oportunitatea creerei nouei societăţi.

Înfiinţarea filialelor în străinătate

Astăzi, Creditul Minier, pe lângă faptul că este cea mai mare societate petroliferă cu capital naţional românesc din ţară, şi-a extins sfera sa de activitate în mai toată Europa, prin înfiinţarea de societăţi filiale în principalele ţări europene.

Cele cca, 80 sonde situate pe terenurile sale de exploatare din principalele şantiere ale României: Moreni, Ochiuri, Gura Ocniţei, Boldeşti Hârsa Viforâta Poenăreanca, Mărgineni, etc. in suprafaţă de aprox, 700 ha. asigură soc. Creditul Minier o producţie anuală importantă — 580.000 tone extrase în 1935 — menită să aprovizioneze nevoile de prelucrare ale rafinăriilor de cate dispune la Brazi şi la Doiceşti societatea.

Creditul Minier utilizează aparate de foraj rotative, similare cu cele existente în America fapt ce i-a dat posibilitatea să sape şi să pună in producţie sonde, la adâncimi mari în perioade de timp minime, şi să foreze sonda cea mai adânca din Europa şi una din cele mai adânci din lume, la Chiţorani.

Statia de incarcare in vagoane cisterna de la Rafinaria Brazi 1935 Creditul Minier

Sondele Creditul Minier de la Moreni in 1935

Lucrările de rafinaj

Progresele realizate de societate sunt datorite in special faptului că totdeauna conducătorii acestei instituţii au înţeles să se ţină in ritm cu progresul modern adoptând, atât în domeniul exploatarei cât şi al prelucrărei petrolului, metodele moderne utilizate in străinătate şi prin faptul că au realizat legături directe cu piaţa internaţională a petrolului, valorificând astfel produsele româneşti in mod optim.

De asemeni şi in domeniul rafinajului activitatea societăţei este demnă de toată atenţiunea, atât prin totalul de peste 4 milioane jumătate tone de ţiţei prelucrat, cât şi prin frumoasa iniţiativă din ultimii ani, a societăţii, de a construi la Brazi, lângă Ploeşti, o rafinărie nouă, modernă, care să asigure rafinarea in condiţiuni optime a intregei sale producţiuni şi care prevăzută fiind cu ultimele perfecţionări technice, să permită o valorificare cât mai complectă a ţiţeiului.

Rafinăria dela Brazi, care a fost concepută de technicienii români ai societăţii şi ridicată în mai puţin de 2 ani, a fost pusă în stare de funcţionare încă din luna Mai 1935.

Capacitatea sa actuală de prelucrare de circa 500 000 tone anual, instalaţiunile moderne de pipe-still şi cracking precum şi o serie întreagă de perfecţionări realizate atât la toate celelalte instalaţiuni anexe de pompare, de încărcarea vagoanelor cisterne şi de depozitarea produselor obţinute în această rafinărie modernă, să fie mult superioară celor ce se pot obţine în rafineriile cu instalaţiuni nemodernizate.

Rafinaria Brazi. Instalaţia de Craking ‘‘Dubbs“

Lucrările de explorare

Jn afară de activitatea de foraj cu scopul de a exploata zăcămintele petrolifere cunoscute, trebuesc menţionate lucrările de explorare executate de societatea Creditul Minier în regiunile : Moreni, Viforâta, Boldeşti, Hârsa, Chitoranj şj Mărgineni.

Deşi societatea Creditul Minier a urmărit totdeauna o exploatare raţională şi economică a zăcămintelor, evitând printr’o extracţie prea intensă deprecierea principalei bogăţii româneşti, petrolul, totuşi, atât adâncimea din ce în ce mai mare a straturilor petrolifere productive cât şi epuizarea rapidă a unor şantiere unde stratul de petrol are o grosime mică au silit-o să intensifice în ultimii ani, activitatea forajului, atingând în 1934, un maximum de 42.000 m.

Importanţa activităţei societăţei reese şi mai sugestiv din cantitatea totală extrasă în decursul ultimilor zece ani, ce se cifrează la peste 5 milioane jumătate tone, pentru anul 1935 producţia Soc. Creditul Minier urcându-se la circa 580.000 tone.