S’A STINS SONDA DELA MORENI
Se iau
masuri pentru distrugerea ei. – Ce a hotarat comisia sosita Vineri acolo
„Dimineaţa” a fost singurul ziar care a anunţat Vineri după amiază stingerea sondei dela Moreni. Ştirea a stârnit senzaţie, deoarece sonda No. 160 a societăţii Româno-Americana ardea de mai bine de doi ani şi în acest interval s’au făcut numeroase intervenţii, foarte costisitoare, pentru înăbuşirea focului, dar toate au eşuat. Incendiul din Moreni, prin intensitatea şi cantitatea de gaze şi ţiţei care ardeau zilnic, luase proporţiile unui fenomen al naturii. Coloana de flăcări se ridica la câteva zeci de metri înălţime şi luminile ei jucăuşe se vedeau până la mari depărtări. Morenii şi împrejurimile erau multă vreme iluminate noaptea a giorno. Spectacolul era impresionant şi unic. Zeci de mii de oameni din toate părţile ţării, chiar de peste hotare, şi de peste ocean au venit să-l vadă. Focul răspândea o căldură dogoritoare. Nimeni nu se putea apropia de sondă. Erupţia producea un sgomot asurzitor. Aceasta fiindcă zilnic erau asvârlite milioane de metri cubi de gaze, ţiţei şi mari cantităţi de spullung. Locuitorii din Moreni şi din împrejurimi au trecut prin multe momente de panică. Adesea erupţia era însoţită de violente bubuituri subterane, care băgau groaza în locuitori. Au fost nimicite astfel cantităţi incalculabile de gaze şi ţiţei. Dacă focul ar mai fi continuat el ar fi fost o primejdie pentru întreaga regiune petroliferă din jurul Morenilor. Căci pierzându-se prin ardere mari cantităţi de gaze, se degazeificau straturile petrolifere şi astfel slăbea forţa propulsoare care împinge petrolul afară. In această eventualitate s’ar fi împiedicat exploatarea petrolului din regiune. Pagubele pricinuite de foc până acum se cifrează la peste un miliard de lei. Sonda No. 160 a ars timp de doi ani şi patru luni. E un record de durată pentru incendiu în Europa; recordul lumii îl deţine o sondă din Mexic, care arde de câţiva ani încontinuu. In ultimul timp gura sondei fusese complect măcinată de flăcări şi de presiunea extraordinară a gazelor ce erupeau. Coloanele sondei au fost de mult asvârlite afară, iar gura sondei luase aspectul craterului unui vulcan. Intensitatea focului scădea treptat şi aceasta nu se mai vedea dela mari distanţe. Acum un an bucureşienii care se plimbau la Baneasa, puteau admira, în zare, destul de clar, incendiul din Moreni. Apărea la orizont ca o fărâmă ruptă din soare înconjurată de o aureola. Zi cu zi aureola scădea, focul pâlpâia din ce în ce mai slab, până ce nu s’a mai zărit deloc. De altfel nici nu mai interesa. După doi ani de existenţă devenise un fapt banal, fără de importanţă. Nimeni nu se mai îndrepta special spre Moreni să admire spectacolul. Doar cei în trecere prin această localitate se opreau poate câteva minute, in faţa focului, spre a-l privi. Şi iată, focul s’a stins!... Un mal s’a surpat, înăbuşindu-l. Născut spontan ca o creaţiune impetuoasă a naturii, incendiul dela Moreni a murit subit, ca un om căruia i s’a tăiat brusc respiraţia...
Cum s'a stins
MORENI, 18. — Sonda Nr. 160, proprietatea soc., Româno-Americană s’a stins însfârşit, azi de dimineaţa la ora 4. Faptul s’a produs în urma surpării unei bucăţi de mal al craterului peste coloanele de foc. Pentru astăzi dimineaţă cei doi ingineri americani Kindlay şi Schop urmau să arunce sonda în aer cu dinamită. De altfel ei au mai făcut, câteva încercări, cu acest sistem care însă n’au reuşit. In cursul zilei de eri se montase la gura tunelului Nr. 1 din Valea Frasinilor, un ventilator care a captat o bună parte a gazelor: Intensitatea focului a fost, în urma acestui fapt micşorată. In tot cursul nopţii pereţii craterului au fost răciţi cu apă, aceasta în vederea încercării ce urma să se puie în aplicare astăzi. Presiunea gazelor fiind micşorată, şi malul surpându-se, focul a fost stins definitiv. El nu s’a mai reaprins până la această oră. Spillungul continuă să fiarbă în interiorul craterului. In întreaga regiune s’au răspândit gaze care emană dela sonda stinsă. Faptul a produs senzaţie în întreaga regiune minieră. S ’au luat imediat măsuri de pază instalându-se patrule de jandarmi în jurul sondei, pentru a nu lăsa pe nimeni să se apropie. Cea mai nouă încercare de stingere este acea a dinamitării sondei de către cei doi americani Kindlay şi Schop, aduşi speciali din America în acest scop. In America, cu sistemul lor, aceşti doi americani au reuşit, să stingă 60 de sonde incendiate. La Moreni ei au făcut, până acum următoarele încercări: de două ori au dinamitat cu câte 40 de kgr. de dinamită, de două ori câte 30 kgr. odată cu 70 kgr. de dinamită. Cea de a şasea dinamitare, care urma să se facă azi dimineaţă nu s’a mai făcut.
CUM SE PREZINTA
ACUM SITUATIA
Erupţia de
gaze continuă şi acum, cu o presiune de aproximativ 20 atmosfere. Prin crater
se crede că ar erupe acum cam vreo 200 mii mc. de gaze iar prin coşul care este
în legătură cu tunelul ar erupe vreo 500 mii mc. de gaze. Astăzi se împlinesc
doi ani, trei luni şi 20 de zile dela izbucnirea incendiului, în total 840 de
zile.
AU STINS
AMERICANII?
MORENI, 18.
— Pentru a fi mai bine informaţi asupra modului cum s’a stins focul dela sonda
No. 160 ne-am adresat unui domn inginer care ne-a dat următoarele lămuriri :
— Cei doi
tehnicieni americani proectaseră micşorarea cantităţii gazelor prin instalarea
unui ventilator in valea craterului. Cu acest ventilator, care era în legătură
cu conducte din primul tunel, se urmărea captarea unei părţi din gaze ce
erupeau din sondă, în scopul micşorării focului. In acelaş timp cu extragerea
gazelor se făcea şi răcirea craterului în vederea unei noui explozii ce urma să
se producă cu o cantitate de 70 kgr. dinamită, azi dimineaţă la ora 6. In
timpul răcirii cu apă, a craterului, mai rămăsese un foc mic de stins către
care se concentrase toate furtunurile. Cum pereţii erau îmbibaţi de apă, Ia un
moment dat malul craterului s’a surpat. Gazele ce mai emanau în crater, fiind
în cantitate mică, din cauza extragerii cu ventilatorul, focul a putut fi stins
definitiv fără nici o posibilitate de reaprindere. Aceasta s’a întâmplat pe la
ora 4 dimineaţa. Focul a mai fost stins odată de către cei doi ingineri
americani, prin dinamitare, dar din cauza pereţilor craterului, care nu
fuseseră destul de bine răciţi, gazele se reaprindeau din nou. In proporţie de
trei sferturi, deci, stingerea focului înainte de operaţia dinamitării, care se
pregătea pentru ora 6, se datoreşte celor doi tehnicieni americani.
MASURI DE
SIGURANŢA
Intrucât
după stingerea focului gazele au rămas libere atât la, gura craterului, intr’o
cantitate mai mică, cât şi la gura unui coş care le dădea drum liber în aer
într’o cantitate mai mare, prezintând pericolul unei aprinderi, s’au luat imediat
măsuri riguroase de pază. Nimănui nu-i ese permis să se apropie de sondă.
Imediat după, stingerea sondei a venit la faţa locului comisia care
supraveghează lucrările făcute de cei doi americani. După examinarea la faţa
locului, comisia s’a dus la Regiunea minieră Moreni, unde a avut loc o
consfătuire. Au luat parte d-nii ing. Furduescu, şeful subinspectoratului
minier Moreni, ing. Elbim, directorul soc. Creditul Minier, ing. Budurovici, directorul
soc. Româno-Americană, ing. Patraulea, dela soc. Steaua Română, ing. Voronca,
dela soc. Colombia, ing. Niculescu, dela societatea Astra Română şi ing. Vlasia
dela soc. Concordia. Comisia a cerut societăţii Romăno-Americană să spună ce
are de gând să facă, având în vedere situaţia în care se găseşte astăzi sonda.
După expunerea făcută, comisia a hotărît :
1) Să se
golească craterul de apa care se află înăuntru. Cum însă în urma golirii de
apă, este probabil că gazele vor eşi în cantitate mai mare din crater, se vor
lua măsuri de injectare cu aburi în mijlocul craterului, pentru a se dilua
gazele.
2) După
golirea de apă se va examina fundul craterului şi se va curăţa în vederea
montării unui coş.
3) Se va
monta un coş cu pâlnie în axul sondei, care va fi consolidat prin cimentare.
Coşul va fi prevăzut cu ramificaţii, pentru a servi la legătura cu un
ventilator aspirant.
4) Se va
monta un turn de lemn, care va servi la introducerea unor ţevi în interiorul
sondei, prin care se va pompa noroiul în strat, pentru inundarea ei. Pentru mai
multă siguranţă, în timpul lucrului, la montarea turnului, oameni vor lucra cu
măşti. Scopul principal al tuturor acestor lucrări, cari se vor face acum, este
de a se desfiinţa complect sonda, care apoi va fi părăsită.
PAGUBELE
Pagubele
pricinuite dela izbucnirea incendiului din ziua de 28 Mai 1929 până azi, se pot
calcula astfel: Din punct de vedere al bogăţiei de gaze pierdute prin craterul
sondei, s’a pierdut cam un miliard metri cubi de gaze, fie că au ars, fie că
s’au pierdut în aer. Cheltuelile suportate de soc. „Româno-Americană“ cu
încercările de stingere de până acum, se ridică la 11 milioane lei.
D. M.
CRĂCIUN
Inventatorii...
Minunea s’a întâmplat. Sonda dela Moreni, care a uimit lumea cu vitalitatea ei fantastică, şi-a dat eri sufletul. Nu fără să joace o ultimă farsă atâtor inventatori, atâtor specialişti cari s’au hărţuit cu dânsa aproape trei ani de zile. S’a stins singură, prin proprie voinţă, ca sfinţii sau ca fachirii. Taman cu câteva ceasuri înainte de cea din urmă încercare a unor tehniciani americani, socotiţi infailibili. A preferat să moară fără doctor !... Vă amintiţi de câtă faimă s’a bucurat uriaşa torţă a Morenilor ? Ajunsese un punct de atracţie pentru europenii depărtaţi şi prin vârstă şi prin amintire de spectacolul Vezuviului, cu activitate intermitentă. A fost exploatată nu numai în literatura „brevetelor“, ci şi în cealaltă ; i s’au consacrat poeme futuriste (Marinetti), filme, în acţiunea cărora trebuia să joace nu un rol decorativ, ci unul de un dramatism homeric. Eroul scenariului îşi termina aventura în craterul sondei ca anticul Empedocle în craterul Vulcanului. Vă amintiţi şi de pletora „inventatorilor“, de agitaţia amanţilor ilusionişti, cărora li s’a năzărit că-i poate veni de hac cu mijloace năzdrăvane : saci cu nisip, hipnotism, apă chioară, invocări cereşti (n’a stat un dascăl două săptămâni la Moreni, numai în rugăciuni!) şi alte soluţii la fel de ingenioase ! A fost nevoie să se creieze pe lângă ministerul de finanţe o secţie specială a inventatorilor. Nu era săptămână ca să nu se anunţe o nouă încercare de astă dată „sigură“. In jurul sondei îşi făcuseră tabără o droaie de nemâncati, cari aţineau calea autorităţilor sau a simplilor vizitatori. I-a văzut şi subsemnatul cu prilejul excursiei participanţilor la congresul internaţonal aeronautic. A fost silit să-i asculte, să le studieze „planurile“, să susţie cauza fiecăruia, să împace pe adversari...
Unul mai
puţin pretenţios, se improvizase ghid şi istorician al fenomenului. Reuşise
chiar să-i dea o coloratură de legendă, trufându-l cu versuri populare... Dar
şi focul are sfârşit. După aproape trei ani de existenţă, tocmai când
localnicii se deprinseseră şi cu flăcările şi cu vuetul ei, sonda a murit
subit. Păcat! Astăzi când criza a redus atât de sensibil activitatea Morenilor,
când peisajul industrial nu mai atrage vizitatori, stingerea sondei e aproape
simbolică. Regiunea petroliferă şi-a pierdut seducţiunea, odată cu reclama
comercială. Călătorul din tren nu mai poate repera în noapte, locul unde
sfredelele uriaşe forează subsolul — căci flacăra roşie a pierit. Va răspunde
contrariat străinului curios : — „Regretabil, s’a stins! Acolo, la orizont,
unde a ars până eri, se află Morenii! Acum deabia, în faţa consecinţelor, ne
dăm seama că sonda avea nevoie de vestală!
-fx-
„Dimineaţa”
Luni 21
Septembrie 1931
,%20colec%C8%9Bia%20Renasce.jpg)
