Petroblog: chiciura

Showing posts with label chiciura. Show all posts

1928 & 1929 burned wells

''Dimineata, Wednesday, December 25, 1929.

What the fire destroyed in Prahova. How many wells burned in 1928 and how many in 1929. Causes of the fires.

In the past few years, especially in 1928 and 1929, there have been frequent incidents of well fires, which have caused incalculable damages. Most of these wells caught fire due to negligence on the part of the security personnel, and a few were caused by so-called short circuits.

In the year 1928, the following well fires were recorded:

Soc. Cometa-Gropi, Well No. 19.
Societ. Petrol Mina-Gropi, Well No. 18.
Soc. Măceş-Bordeni, Well No. 1.
Soc. Renaşterea Româna-Runcu, Well No. 7.
Soc. Concordia-Chiciura, Well 279 bis.
Soc. Astra Română-Moreni: Wells No. 207, 257, 235, 250, 263, 233, 61, 41, 287, 270, 298, and 268.
Soc. Credit Minier-Moreni, Well No. 91.
Soc. Consortiul petrolifer-Gropi, Well 511.
Soc. Măceşul-Bordeni, Well 8.
Soc. Steaua Română-Chiciura, Well No. 1.
Exploatarea Fratia-Buştenari, Well No. 3.

WELLS BURNED IN 1929

Until September 30, 1929, the following wells were burned:
Soc. Concordia-Runcu, Well No. 439.
Exploatarea Plutus-Grâuşor, Well No. 34.
Soc. Victoria-Ţonţeşti, Well No. 16.
Soc. Romolea-Moreni, Well No. 2.
Soc. Oleonaphta-Băicoi, Well No. 4.
Soc. Steaua Romana-Mislea, Well No. 11.
Soc. Petrolmina-Tonţeşti, Well No. 22.
Soc. Geonaphta-Călineţ, Well No. 15.
Soc. Româno-Americana-Moreni, on May 28, the famous Well No. 160 caught fire — it is still burning — and it led to the ignition of Wells No. 235, 36, 289, 304, 307, 161, 78, 155, all belonging to the same company, as well as Wells No. 62 and 48 of Soc. I.R.D.P.
Soc. Romolea-Runcu, Well No. 4, which burned in September and caused an explosion, resulting in the injury of 14 workers, 8 of whom died.

So, in the year 1928, 21 wells burned, and in the year 1929, until September 30, 20 wells burned, with about 10 more since then, making a total of 30.
Before the war, it was rare for a well to catch fire; today it seems to make no impression, even though a burned well results in a production halt of 4 to 5 months and a material loss of about 3 million.
160 RA Moreni Sud in flames

01.07.2023
As I mentioned, most of these wells burned due to negligence, which should result in stricter safety measures and more effective implementation of mining police measures. If the proportion remains the same, it would mean that we will have 40 wells burned next year, which is of great importance in terms of reducing production, which is already considerable, as the number of new wells being drilled annually does not cover the number of burned wells.
In any case, the causes of well fires must be thoroughly investigated, and the underlying factors must be urgently addressed, as it may also be a means of reducing our oil production.''

''Dimineata, Miercuri 25 Decembrie 1929

Ce’a mistuit focul în Prahova. Cate sonde au ars in 1928 şi câte in 1929. Cauzele incendiilor

In cei câţiva ani din urmă mai ales în anii 1928 şi 1929, s’au produs foarte dese incendieri de sonde care se’nţelege că au adus pagube incalculabile. Cele mai multe din aceste sonde au luat foc din neglijenţa organelor de pază şi câteva din cauza aşa ziselor scurte-circuite. 

In anul 1928 s’au înregistrat următoarele incendieri de sonde:

 
Soc . Cometa-Gropi, Sonda No. 19. 
Societ. Petrol
Mina-Gropi, Sonda No. 18. 
Soc . Măceş-Bordeni, Sonda No. 1. 
Soc . Renaşterea Româna-Runcu, Sonda No. 7
Soc . Concordia-Chiciura, Sonda 279 bis. 
Soc . Astra Română -Moreni: Sondele No. 207, 257. 235, 250, 263, 233, 61.41 287, 270 298 şi 268.
Soc . Credit Minier-Moreni, Sonda No. 91. 
Soc. Consortiul petrolifer-Gropi, Sonda 511. 
Soc . Măceşul-Bordeni, Sonda 8.
Soc . Steaua Română-Chiciura, Sonda No 1. 
Exploatarea Fratia-Buştenari, Sonda No. 3. 

SONDE INCENDIATE IN 1929

In 1929 până la 30 Sept. au fost incendiate următoarele sonde:
Soc . Concordia-Runcu, Sonda No. 439.
Exploatarea Plutus-Grâuşor, Sonda No. 34.
Soc . Victoria-Ţonţeşti, Sonda 16.
Soc . Romolea-Moreni, Sonda 2.
Soc. Oleonaphta-Băicoi, Sonda 4.
Soc. Steaua Romana-Mislea, Sonda No. 11.
Soc . Petrolmina-Tonţeşti, Sonda No. 22.
Soc. Geonaphta-Călineţ, Sonda 15.
Soc. Româno-Americana-Moreni, incendierea în ziua de 28 Mai a faimoasei sonde No. 160 — care arde si acum — şi care a dus şi la incendierea sondelor cu No. 235, 36, 289, 304, 307, 161,78, 155, tot ale acestei societăţi, precum şi incendierea sondelor cu No. 62 şi 48 ale Societ. I.R.D.P.
Soc. Romolea-Runcu, Sonda No. 4 care a ars in Sept. şi făcând explozie a produs accidentarea a 14 lucrători din cari 8 morţi.

Adevărul, 42, nr. 14099, 7 decembrie 1929

Adevărul, 41, nr. 13763, 31 octombrie 1928

Adevărul, 42, nr. 13840, 3 februarie 1929

Adevărul, 42, nr. 14082, 18 noiembrie 192

Deci în anul 1928 au ars 21 de sonde, iar în anul 1929 până la 30 Sept. 20 de sonde şi cu vreo 10 care mai sunt dela acea dată până în prezent, face un total de 30. 
Inainte de război era lucru rar, să ardă o sondă; astăzi se pare că nu mai produce nici o impresie, deşi o sondă arsă reprezintă în afară de incetarea producţiei pe 4—5 luni, şi o pagubă materială de circa 3 milioane. 
După cum am spus, cele mai multe din aceste sonde au ars din neglijenţă, ceeace ar trebui să aibă ca urmare o înăsprire a măsurilor de siguranţă şi aplicarea mai eficacea măsurilor de poliţie minieră. Dacă proporţia se menţine ar însemna ca la anul să avem 40 de sonde incendiate ceeace este de o mare importanţă din punctul de vedere al diminuărei producţiei şj aşa destul de apreciabilă, întrucât numărul
sondelor noui ce se pun, nu acoperă anual pe cel al sondelor incendiate. 
In orice, caz trebue de cercetat amănunţit cauzele incendiilor de sonde şi să se caute neapărat substratul, dacă nu este şi aceasta un mijloc de a se diminua producţia noastră de ţiţei.''

Bogăţia ţărei noastre: Petrolul

''Ziarul Stiintelor şi al Călătoriilor,

ANUL XXXII No. 23.

5 Iunie 1928

Bogăţia ţărei noastre: Petrolul

Cu toate că existenţa petrolului era cunoscută din cele mai vechi timpuri, exploatarea petrolului n'a început decât prin anul 1857, când colonelul Dracke, în Pensilvania (Statele Unite), a răsbit primul puţ productiv, la adâncimea de 48 metri. Valoarea celor 3.818.000 vagoane de titei extrase din subsolul tarii noastre, socotita după pretul titeiului din anii respectivi, când s’a extras porţiunile ce formează acest total, este de 31 de miliarde lei, care în hârtii de câte 1000 lei ar face un teanc inalt aproape cât vârful muntelui Omul.

In Rusia petrolul era cunoscut din cele mai vechi timpuri. Călătorul Marco-Polo, povesteşte că locuitorii din Baku (actualmente importantă regiune petroliferă a Rusiei), vindeau în Asia Mică, un ulei mineral care nu putea fi altul decât petrolul.

Primele începuturi ale exploatărei petrolului la noi în ţară, datează din anul 1856, Pe atunci petrolul se extrăgea din puţuri primitive şi servea numai la unsul roţilor şi la cătrănitul lemnelor, spre a nu putrezi. Cu timpul, printr’o distilaţie primitivă, se reuşi să se extragă din el un produs care se ardea în lămpi. Atunci a început ca petrolul să aibă mai multă căutare şi s’au făcut numeroase puţuri de exploatare în regiunile Glodeni (Dâmboviţa) şi Băicoi (Prahova).

Cu cât necesitatea petrolului de iluminat se simţea mai mult, cu atât exploatarea ţiţeiului lua o desvoltare mai mare, însă sistemul de extracţie rămăsese tot puţurile.

Prin anul 1880 technica descoperind în ţiţeiu şi alte produse afară de petrolul lampant, exploatarea începe să intereseze şi capitalurile străine. Astfel, pentru prima oară, se formează o societate străină cu capital Austro-Ungar, care începe exploatarea în regiunea Câmpina. Această societate instalează prima sondă mecanică.

Atrase de perspectiva beneficilor mari, noui capitaluri străine fură învestite în industria petrolului. Se construesc rafinerii mari cu cele mai moderne instalaţiuni. Treptat s’au descoperit noui regiuni petrolifere, astfel că astăzi avem în ţara noastră, următoarele regiuni :

Moreni (jud Prahova) este situat în şesul Munteniei lângă apa Cricovului. Morenii a fost şi va mai fi încă mărgăritarul regiunei noastre petrolifere. Din această regiune se scoate zilnic cam 40 la sută din totalul producţiei ţărei.

Filipeşti de pădure (Prahova) este schela care leagă Morenii de Băicoi; dar din cauza dificultăţilor de săpare a fost lăsată în părăsire. Totuşi mai produce încă 0,3 la sută din producţia totală a ţărei. Dacă cantitatea totală de ţiţei extrasă din România dela 1838 până la începutul anului 1928 ar fi vărsată în lacul Cahul din Basarabia, l-ar acoperi pe o grosime de 60 centimetri. Aceeaşi cantitate de ţiţei dacă ar fi aşezată într'un rezervor cilindric cu diametrul de 1 km., acel rezervor ar trebui să aibe înălţimea de 50 metri.

Câmpina (Prahova), una din cele mai vechi schele, merge spre declin zăcămintele de tiţeiu fiind epuizate. Apogeul acestei regiuni a fost prin anul 1909, când violentele erupţiuni de ţiţeiu ale sondelor din Câmpina aruncau afară mii de vagoane. Astăzi Câmpina nu mai produce decât 1,8 la sută din productia tărei.

Buştenari (Prahova) se subîmparte în mai multe schele : Călinet, Burloiu, Telega, Grâuşor, Mislişoara, Făget şi Stejar. Această regiune petroliferă a fost adevăratul Eldorado al întreprinderilor mici. Sute de capitalişti au exploatat şi exploatează schelele din Buştenari, unde ţiţeiul se găseşte Ia adâncimi mici (100—300 m.) Buştenarii produc 4 la sută din producţia totală a ţârei.

Ceptura (Prahova) este o regiune nouă aşezată în partea de Est a judeţului, la Vest de Mizil, lângă comuna Urlaţi. Această regiune este în floare, producând 6 la sută din producţia totală a tărei.

Runcu şi Chiciura sunt situate la Sud-Est de Buştenari şi au o producţie de 8 la sută din producţia totală a tarei.

Băicoi şi Ţintea sunt situate la Sud de Buştenari şi la Est de Moreni. Aceste regiuni au aproape aceeaşi vechime ca şi Câmpina. Stratele de tiţei fiind şi aci secătuite, ele merg spre declin, nemai producând decât 6 la sută din producţia totală a tărei.

Bordeni-Recea este o regiune slab productivă cu 0,3 la sută din producţia tărei. Mai sunt în Prahova şi regiunile Copăceni, Drăganeasa, Udreşti şi Păcureşti cari împreuna au 0,5 la sută din producţia totală a tarei.

Ochiuri (Dâmbovita), situat la 10 km. spre Est de Târgovişte, este o regiune din care se scoate zilnic 13 la sută din producţia totală a tărei.

Gura Ocniţei (Dâmbovita) este situat între Ochiuri şi Moreni. Deţine al doilea loc, având o producţie de 17 la sută din producţia totală a ţărei.

Arbănaşi (Buzău), are o producţie constantă de 3 la sută din producţia tărei.

In Moldova avem în jud. Bacău, regiunile : Zemes, Solont şi Moineşti cari împreună produc 1.6 la suta din producţia totala a tărei.

Adâncimea la care se găseste ţiţeiul, variază după regiune. Astfel după cum am văzut, la Buştenari se găseşte la suprafaţă pe când la Filipeşti se găseşte între 1600 şi 1200 metri. Actualmente în multe regiuni din ţara noastră se exploatează terenuri până Ia 1500 metri, în căutarea de noui straturi petrolifere. Astfel în regiunea Moreni, avem sonde la 1400 metri cari produc prin erupţie, câte 20 vagoane pe zi.

Cea mai productivă sondă din tara noastră a fost sonda No. 1 „Colombia“, din regiunea Moreni. Această sondă a produs cantitatea enormă de 42.800 vagoane ţiţeiu. Dacă. aceste vagoane ar fi aşezate cap în cap, în linie dreaptă, ar face un şir lung dela Bucureşti până la Botoşani.

Valoarea acestui ţiţei ar fi actualmente un miliard lei.

Se întâmplă de multe ori însă, ca sondele să nu dea rezultate şi în loc de titei să întâlnească apă sărată, care în unele cazuri este eruptivă. Astfel în Regiunea Filipeşti s’a întâlnit la o sondă, în anul 1914, la adâncimea de circa 200 metri un strat eruptiv de apă caldă care a făcut erupţie timp de câteva luni, temperatura apei fiind de 80 grade.

Alte dăţi din cauza gazelor emanate şi o scânteie, o explozie urmează iar după ea incendii grozave. Ilustratia noastră de pe copertă, reprezintă incendiul dela Moreni isbucnit acum o săptămână şi pentru stingerea căruia se lucrează din răsputeri.

A. V. Leeca''