Petroblog: stavropoleos

Showing posts with label stavropoleos. Show all posts

Stavropoleos oil wells

Oil wells in the 20s at Stavropoleos, Moreni, Dambovita County.

Moreni-Stavropoleos oil wells

Moreni-Stavropoleos in 1929

A.I. Cuza street

Photographer A.E. Frankl

Vintage photo property of Getty Images

Moreni oil wells in 1914

Stavropoleos & Tuicani Plateau. Moreni oil wells in 1914

1930 Romolea fire - Stavropoleos wells in flames

In the evening of 29 January 1930, at Moreni, in the Stavropoleos area, a fire broke out and ingnited three wells. It is assumed that the fire started from a gas lamp and first lit the well No. 2 of ''Romolea'' company. This well had been erupting for two months. From here, the fire ignited well No. 2 of Dacia Romana company and well No. 11 of ''Romania Petrolifera'' company. Well No. 2 Dacia was in function with 20 tons of oil production per day and well No. 11 RP was abandoned. It has burned also the pumping stations and all the oil stored in large open pits belonging to ''Colombia'', ''Dacia'' and ''Romolea'' companies. In the end at 5 in the morning the fire was estingished. Wells destroyed by fire :

Well Name	Spud Date	Depth
11 RP Moreni Nord	1925	823
2 Olea Moreni Nord	1926	896
2 RV Sicle Moreni Nord	1926	834

Adevărul, 42, nr. 13836, 30 ianuarie 1929

Stavropoleos fire location.

Stavropoleos fire location in our days

Latitude and longitude of location : 44.98527953,25.63672582

1909 Stavropoleos fire - Oilfield in flames

More then 300 oil wells were in production or in drilling at that time in that part of Moreni-Stavropoleos. The fire started from oil well 6 S AR Moreni Sud ( in eruption ). Very soon fire ablaze oil well 4 S AR Moreni Sud. In the following day, because the fire wasn't estinguish and all the installations and wells from surroundings were kept in function, the fire spread to them. In the great oilfield fire from 27th of August 1909 the company ’’Romano-Americana’’, run at that time by Mr. G. Iosif, had eight oil wells destroyed :

1. 6 SP RA Moreni Sud

2. 8 SP RA Moreni Sud

3. 10 P RA Moreni Sud

4. 14 A SP RA Moreni Sud

5. 44 SP RA Moreni Sud

6. 48 SP RA Moreni Sud.

Wells in drilling at that time

7. 45 SP RA Moreni Sud and

8. 32 A SP RA Moreni Sud were also destroyed and there were finally spud in 1910 & 1912. Another wells in drilling at that time

9. 17 A AR Moreni Sud from Astra Romana and

10. 7 S AR Moreni Sud from Regatul Roman were also destroyed.

The fire started from oil well no.

11. 6 S AR Moreni Sud - ’’Regatul Roman’’ in eruption at that time.

''Regatul Roman'' also lost in flames these wells :

12. 1 S AR Moreni Sud

13. 2 S AR Moreni Sud

14. 3 S AR Moreni Sud

15. 4 S AR Moreni Sud

16. 5 S AR Moreni Sud.

The staff houses of '’Romano-Americana’’ were caught by the fire.

Informations regarding oil wells that were ablaze :

Well Name	Spud Date	Depth
1 S AR Moreni Sud	1907	237
10 P RA Moreni Sud	1906	271
14 A SP RA Moreni Sud	1906	304
17 A AR Moreni Sud		456
2 S AR Moreni Sud	1907	270
3 S AR Moreni Sud	1908	300
32 A SP RA Moreni Sud	1912	434
4 S AR Moreni Sud	1908	536
44 SP RA Moreni Sud	1909	562
45 SP RA Moreni Sud	1910	438
48 SP RA Moreni Sud	1909	380
5 S AR Moreni Sud	1908	364
6 S AR Moreni Sud	1908	551
6 SP RA Moreni Sud	1906	422
7 S AR Moreni Sud	1908	323
8 SP RA Moreni Sud	1908	460

Tuicani oil wells in flames on 27 of August 1909

Latitude and longitude of location: 44.97900377, 25.63239508

More informations at the following link :

http://furcuta.blogspot.com/2020/09/doua-sonde-incendiate-dezastrul-din.html

1908 Tuicani fire - 4 oil wells destroyed

On the evening of August 7, 1908 at 10 p.m., a strong fire broke out in the area of Stavropoleos-Tuicani. The fire, powered by a strong wind, destroyed four wells, three oil tanks and two large open pits full with oil. Several workers were horribly charred. Some of them perished in flames, and others remained crippled for life. The fire started from the ''Romano-Americana'' steam boiler facility. The boilers stopped working because they ran out of water. Along with these, the electric light also stopped and the boilers workers lit improvised oil-soaked fire sources. Very close to that was the eruptive oil well No. 7 Astra Romana. It had been erupting for two and a half months. Thus the explosion occurred due to the atmosphere that was loaded with gases from this well. Finally at 5 in the morning the fire was extinguished. After the blast the eruption of oil well No. 7 AR was stopped for a while in order to finish the repairing. Oil wells destroyed in the blast were:

Well Name	Spud Date	Depth
19 A SP RA Moreni Sud	1909	465
26 SP RA Moreni Sud	1906	244
31 SP RA Moreni Sud	1907	522
7 A AR Moreni Sud	1907	489

Oil well No. 19 A SP RA was in drilling at that time and was finally spud in 1909.

Engraving on ''Universul Literar'' from 18 of August 1908

Adevărul, 20, nr. 6804, 9 august 1908

Adevărul, 20, nr. 6805, 10 august 1908

Oil well No. 21 A SP RA Moreni Sud was spud at 533 meters depth

Borehole drilling was completed on 15th of November 1908 just 3 months after the fire

In the back, 45 meters away it can be seen the wooden derrick of oil well No. 26 ''Romano-Americana'', one of the well that caught fire.

Photo from nowaday with the surface casing of oil well No. 31 SP RA Moreni Sud one of the well destroyed in that blaze

Latitude and longitude of location : 44.97915145,25.63173733

''Dezastrul din Moreni''

''Doua sonde incendiate''

''PLOESTI, 27 August. – Astazi, pe la 9 jumatate dimineata, un puternic incendiu s’a declarat la sondele No. 4 si 6 ale societatei ‘’Regatul Romin’’ din Moreni. Sondele au fost complect nimicite. Au fost arsi 5 lucratori dintre cari trei grav. Iata numele lor : Ion Tudose, Marin Gheorghe si Vasile Stanescu. Ei au fost adusi la Ploesti si internati la spitalul ‘’Schuller‘‘. Provenienta focului nu se cunoaste pana acum. Sonda No. 6, care era in eruptie si foarte productiva, continua sa arda si in acest moment, orele 7 seara. Pagubele sint de vre-o 150.000 lei.

Stavar''

Adevărul, 21, nr. 7177, 29 august 1909

''Dezastrul din Moreni''

''Panica printre locuitori. – Pustiirile incendiului. –Spaima si emotie. – Curajul lucratorilor. – Ancheta prefectului. – O jumatate million pagube. – Convorbire cu d. inginer Moldovanu. – Paza la locul sinistrului.

PLOESTI, 29 August. – Nu pentru prima data s’au intamplat incendii – mai mult sau mai putin dezastruoase – ca acel de eri din localitate Moreni.Cu toate acestea, nu s’a luat nici o masura de precautiune, nici din partea societatilor, nici din a autoritatilor, pentru inlaturarea unor asemenea pericole.

Marele foc din Moreni ivit eri si care a inspaimantat grozav pe petrolistii din judetul nostru, este fara precedent in regiunile petrolifere din Romania, dupa cum afirma cei mai competenti oameni.

Sa speram ca de-asta data, s’au deschis ochii tuturor si pe viitor se vor lua toate masurile trebuincioase pentru prevenirea raului de pana acum. Societatile petrolifere, sint primele indatorate a cauta calea adevarata a remedierei acestui rau.

Eri, aceste societati priveau cu durere cum li se nimicesc averile, dar orice ajutor era prea tardiv; afost o minune ca regiunea petrolifera Moreni, n-a fost distrusa in intregime de foc. Sondele sint foarte apropiate intre ele si deci, elementul distrugator ar fi reusit sa le coprinda in citeva clipe.

Norocul a fost ca vintul care batea cu putere la inceput, a incetat in cele din urma.

Panica printe sateni

Schela ‘’Stavropoleos’’ unde s’a intamplat marele dezastru de eri, este situata pe o coasta pe partea dreapta a apei Cricov. Aci sint in functiune sau in constructie, peste trei sute de sonde. In partea de jos a sondelor, este situat in cea mai mare apropiere, catunul Stavropoleos, iar in sus este un alt mic catun Tuicani, la aceiasi mica distanta.

In momentul izbucnirei focului, panica printre locuitorii din aceste doua sate era indescriptibila.

Vazindu-se amenintati de pericol, satenii isi scosesera cu totii lucrurile din casa, mutumindu-se cel putin sa scape cu acestea in cazul in care casele le ar arde.

Pustiirile incendiului

Focul a luat nastere de la sonda No. 6, a societatei ‘’Regatul Romin’’. Aceasta sonda, este situate in josul sondelor de pe deal: deci pericolul era destul de mare. Sonda aceasta era intr’o continua eruptie si foarte productiva.

Pe fiecare zi, dadea 35 sau chiar 40 vagoane de titei, ceea ce ar insemna un venit de vre-o cincisprezece mii de lei zilnic.

Prin frecarea lingurei de lacarire de geamlic, s’au produs scintei si cum sonda era in eruptie, focul a luat nastere usor. Fiind alimentat de vint, incendiul s’a intins asupra celor lalte sonde vecine.

Incendiul s’a produs in ziua precedenta, Joi, cind a cucerit si sonda No. 4 tot a societatei ‘’Regatul Romin’’.

Focul nici nu incetase la sonda No. 6 si administratiile societatilor, au savirsit imprudenta de-a lasa sa continue functionarea sondelor din imprejurimi. A doua zi, Vineri, sonda incendiata face din nou eruptie emanind cantitati enorme de pacura, care a inceput sa curga pe batale. Cum atmosfera era incarcata de gaze, focul s’a intins cu iuteala peste tot. Pacura din batale fiind in flacari acestea curgeau la vale si in calea lor cuprindea sondele sau alte constructiuni ce intalneau.

Au fost distruse de acest groaznic incendiu urmatoarele sonde : No. 6, 8, 10,14, 32, 44, 45 si 48 ale societatei ‘’Romino-Americana’’ dintre cari numai doua nu erau in productie. Nici una nu era asigurata. A mai fost distrusa sonda No. 17 a societatei ‘’Astra’’, care era in sapa, precum si sondele No. 1, 2, 3, 4, 5 si 6, toate productive, si 7 in sapa, ale societatei ‘’Regatul Romin’’.

In total 17 sonde.

Au mai ars : casele de locuit ale personalului societatii ‘’Romino-Americana’’, 6 rezervoare goale si diferite masinarii.

Pagubele se evalueaza la suma de 500.000 lei.

Spaima si emotie

A fost cea mai mare fericire ca eri n’a cazut victime ale urgiei focului nici unul din sutele de lucratori ce se aflau in acele momente la lucru.

D. Paul Rue, chirovnic la societatea ‘’Regatul Romin’’ alfindu-se linga sonda No. 6, pe cind incerca sa ia masurile de salvare, a fost cuprins de flacari. Inainte de a i se aprinde hainele, lucratorii cari azistau la acest spectacol infiorator, s’au repezit la dinsul si luindu-l in brate l’au salvat de la o moarte pe cit de sigura pe atit de tragica.

Am avut ocazia sa vad pe d. Paul Rue, la vreo trei ore dupa ce se petrecuse aceasta scena. Era foarte palid si indurerat.

Infiorat de grozavia ce-l amenintase, d. Paul Rue nu stia unde se mai gaseste. Nu mai putea nici chiar sa raspunda la intrebarile ce i se puneau. D-na Rue, de asemenea se gasea intr’o stare de puternica emotie.

Cind flacarile fugeau in toate partile in jurul lucratorilor cari munceau la localizare, ei, curagiosi, isi continuau activitatea pentru stapinirea elementului distrugator, aruncind pamint si nisip peste sonde, sau apa peste cele aflate in constructii.

Primejdia era mare pentru dinsii; dela un moment la altul se puteau astepta la un sfirsit tragic. Era cea mai ingrozitoare situatie.

Ancheta prefectului.- Pagubele

Cel dintii si singurul si singurul care a sosit la locul dezastrului din Moreni, din partea autoritatilor, a fost, dupa cum am spus in corespondenta anterioara, d.C.D. Anghel, prefectul judetului.

In convorbirea ce am avut cu d-sa, d. prefect mi-a afirmat ca asemenea dezastre, se datoresc faptului ca sondele sint prea apropiate intre ele. Crede ca este fara precedent dezastrul izbucnit la Moreni.

D. prefect a facut o ancheta minutioasa, pentru a stabili asupra cui cad responsabilitatile..

Despre toate cele constatate, d. prefect Anghel a comunicat cazul d-lor I. Bratianu, prim-ministru si Al. Djuvara, ministrul domenilor. Pagubele le-a evaluat circa la jumatate million lei.

Convorbire cu d. inginer Moldovanu

D. Lazar M. Moldovanu, inginerul regiunei schelei Moreni, in tot timpul focului, a stat la fata locului, observind si dispunind masurile de salvare.

A obligat pe toti sefii de echipa sa-i prezinte pe toti lucratorii si a constatat ca nu este nici o victima. Asta noapte, d. inginer Moldovanu, a continuat sa supravegheze lucrarile pentru localizarea focului.

Am avut urmatoarea convorbire cu d. inginer Moldovanu :

- Cit costa construirea unei sonde, d-le inginer ?

- ‘‘In medie treizeci de mii de lei, cu masinarii. Se exclude insa pacura. Ar costa deci cele 19 sonde distruse de foc, cam vreo cinci sute de mii de lei’’.

D. Moldovanu, invinovateste societatile, cari, inainte de actualul regulament al exploatarilor regiunilor petrolifere, asezau sondele apropiate unele de altele.

In sensul celor aratate de d. Moldovanu, mi-au vorbit si d-nii G. Iosif, administratorul societatei ‘‘Romino-Americana‘‘ si Negri, administratorul societatei ‘’Astra’’.

Cea mai pagubita societate pe urma incendiului de eri, a fost ‘’Romano-Americana’’. I s’au distrus noua sonde cari erau neasigurate.

Paza la locul sinistrului.

In cursul noptei, a sosit la Moreni si d. Ciocirdel, administratorul plasei respective, care a luat toate masurile de ordine. La ora 1 noaptea, cind am plecat din Moreni, timpul era linistit si focul de la sonda No. 6 se potolise.

Nu e exclusa putinta ca focul sa se iveasca din nou, de oarece, sonda No. 6 a ‘’Regatului Romin’’ va face, probabil, din nou eruptie, avind multa pacura. Afara de aceasta, in apropiere de ea, in partea dreapta, este sonda No. 21 a societatei ‘’ Romino-Americana’’ care se astepta sa faca eruptie dintr’un moment intr’altul.

Linga aceste sonde, sint celelalte, ale caror motoare functioneaza neintrerupt.

Sondele din Moreni, se gasesc inca sub paza jandarmilor rurali, spre a evita un nou pericol, caci sint multi lucratori cari umbla cu foc prin acele parti.

Stavar''

Adevărul, 21, nr. 7178, 30 august 1909