Incendiul cu cele mai multe victime omenești datează din 14 iulie 1906, când la Buștenari, au murit cel puțin 25 oameni, iar alții au fost mutilați pe viață.
Sonde distruse in incendiu
1. 2 Manta Leu Bustenari sapata in 1906 la 303 metri de catre Societatea Romano-Belgiana de Petrol.
2. 74 SR Bustenari sapata in 1904 la adancimea de 273 metri de catre Steaua Romana.
3. 99 SR Bustenari sapata in 1906 la adancimea de 216 metri de catre Steaua Romana.
In the Bustenari blaze from 14th of July 1906 a number of 25 people died and many others were injured.
Oil wells destroyed by the blaze
1.Oil well No. 2 Manta Leu Bustenari spud in 1906 at 303 meters by the Romano-Belgiana Oil Company.
2. Oil well No. 74 SR Bustenari spud in 1904 at 273 meters by the Steaua Romana Company.
3. Oil well No. 99 SR Bustenari spud in 1906 at 216 meters by the Steaua Romana Company
https://furcuta.blogspot.com/2016/08/groaznica-catastrofa-din-bustenari.html
''Raportul
presentat d-luI prim-ministru si ministru de interne de catre d. prefect al
judetuluI Prahova, in privinta accidentului de la Bustenari din luna lulie
1906.
1906,
Julie 17. »Se va comunica in copie d-lui ministru al domeniilor, spre a lua mesurile
necesare pentru reglementarea amanuntita a exploatarilor petrolifere, cu menirea
de a se Impiedica reinouirea accidentelor nenorocite, in urma carora cad jertfa
o suma de vieturl omenesci, si stabilirea raspunderei societatilor fata de victimele
unor asemea accidente’’
G. Gr. Cantacuzino.
Domnule
prim-ministru,
Conformându-me
ordinului d- vóstre , m'am transportat in Bustenari ca sa constat tóte faptele si
imprejurarile relative la aprinderea unor sonde si deposite de petrol, cari au
causat mórtea si ránirea mai multor lucrátori.
Mai intaiu,
in tote localitatile unde se fac intinse exploatari de petroleu, cum ar fi
Bustenari, Moreni si Baicoiu, nu exista nici o norma si nici o regula, dupá
care sa se asede sondele, depositele de petroleu si locuintele lucrátorilor,
asa in cat din acésta causa dilnic se intâmpla diferite accidente, cari de
multe ori costa viata lucrátorilor.
Sonda care
a facut explosiunea Vinerea trecuta, apartine soc. ‘’Româna-Belgiana’’. Ea e résbita de aprópe 2 luni. Deja a mal facut o eruptiune in diua
de 27 Iunie, când a avut loc un alt incendiu care a pricinuit mórtea unui
lucrátor si ranirea altor doi muncitori.
Tot acéstá
sonda a mai pricinuit si ultimul desastru.
Sonda fiind
si de asta data in eruptie, pentru a se impedica perderile de pacura, ad-tia
soc. a angajat un insemnat numer de lucratori ca sa sape gropi in jurul sondeI,
ca de acolo sa pompeze titeiu la reservore.
Pe când
sonda exploda necontenit, o cantitate insemna de gaze se intinsese in jurul
sondel; fie din causa veri-unei scântei electrice de la sondele vecine, fie ca
veri-un lucrator avea vre o tigara aprinsa, din ce causa nu se scie, destul
numai ca la un moment dat se aude o detunitura, gazele se aprind si lucratorii
sunt coprinsi de flacari. Spaima, zapacéla si tipetele lor sunt grósnice.
Incotro fugeau era numai para si foc, asa ca toti cati erau in lucru au fost
arsi si pârliti. Nici un ajutor nu li se putea da, caci nimeni nu se putea
apropia dinsii. Trei dintre lucrátori au ramas morti pe loc si carbonisati; cei-alti,
dupa potolirea focului, a fost imediat ingrijiti si inaintati spitalului.
Din ceI 12
lucratori ce am gasit In spitalul de la Câmpina 6 murise deja, iar cei-alti trageau
sa mora, nefiind speranta de scapare, de cât numai pentru doui dintr’insii, ast-fel
ca pana In acest moment avem 10 mortI si 8 raniti destul de grav. Ceea ce s'a
intimplat acum nu e nimic pe linga ceea ce se póte intâmpla in viitor la
Bustenari. Acolo sunt aglomerate, una lânga alta, numai in Mislisoara, peste
300 de sonde, printre care se mai gasesc si locuintele lucratorilor. Un foc in
timpul noptei, alimentat de vint, va preface tota schela in cenusa, reservórele
se vor aprinde si nimeni nu va mai putea scapa cu viata.
Ast-fel
stand lucrurile, se impune ca Statul sa reg1ementeze acésta munca si sa ia masuri
ca sa se previn, pe cat se va putea, accidentele dilnjce ce se intampla si
marea catastrofa pe care toti o preved. Nu mal este cu putinta sa se permita
asesdarea de sonde In mijlocul unui sat locuit, cum ar fi Baicoiu, fara ca locuitorii
sa nu se stramute in alta parte.
Nu se mai
póte tolera ca lucratorii si familiile lor sa aiba locuintele in mijlocul
sondelor si reservoarelor de petrol, supuse incendiulului si exploziei ; in
tóte aceste locatitati unde sunt mari exploatari de petrol e de trebuinta ca
ministerul sa aiba un serviciu minier permanent, care sa privegheze si sa
controleze ca asedarea sondelor si a reservórelor sa se fuca dupa o norma
óre-care, ca ast-fel sh nu mai fie cu putinta asa de usor sa se intample atâtea
accidente.
De asemenea
societatile exploatatóre de petrol ar trebui sa se oblige sa intretina o
politie de siguranta pusa la ordinul comandantului de jandarmi si sa tina
registre in care si se treaca numele, intrarea si departarea din serviciu a lucratorilor,
carora sa li se dea carnete in care sa se tréca instructiunile de munca si de
paza, cum ar fi fumatul in timpul lucrului, care este un pericol dlilnic si
permanent in aceste schele.
Tot ast-fel
s'ar putea obliga ca societatile sa aiba reservórele bagate in pamint, tevele sa fie ingropate si
tóte puturile vechi parasite, astupate, spre a nu se mal Intâmpla nenorociri.
Nu mai vorbesc de
starea sanitara a acestor schele. O adevrata mizerie, care da nascere la tifosul, de care au murit chiar
ingineri.
Societatile
trebuesc obligate sa aiba pentru lucratori apa curate de beut, care acum
lipsesce aprópe cu totul; latrinele lucratorilor sa fie obligatorii, iar in
localitatile ca Baicoiu, Bustenari si Moreni, societatile sd intretina in
permanenta un medic si o infirmerie sau spital, care sa pota da ingrijirile
necesare tutulor ce vor avea nevoie, caci, din lipsa unui asemenea spital, lucratorii
cari au nenorocirea sa li se scrantesca sau sa li se rupa o mina sau picior, ramân
schilodi pentru tota viata, caci spitalul din Carnpina nu póte sa pridideasca decimile
de casuri ce se intâmpla fórte des prin schelele de petrol.
Pe lânga
töte acestea la intrarea In serviciu al lucratorilor, societatile de petrol ar
trebui sa asigure o suma fixa fie-caruia, pentru casul de mörte sau schilodire,
ca nevasta si copii sa nu rémina pe data muritori de fome.
Cum vedetl,
d-le prim-ministru, starea actuala de lucruri nu se mai póte tolera. Sanatatea si
viata a sute de lucratorl este pusa dlilnic in pericol. Guvernul a facut face
töte inlesnirile si a dat si da tot concursul prosperarei unei asemenea
intreprinderi, de care depinde si prosperitatea Statutu!, nu se mai póte Insa
tolera ca oricine sa asede ori unde’i va placea sonde si reservóre de petrol, fara
sa se gandésca mai intâi la buna stare, la sanatatea si la viata acelora ce
numai prin munca si risicul lor se pote exploata bogatiile subsolului.
Remane dar
la intelepciunea d-vóstra ca sa indreptati cat mai curând acest neajuns, ca pe langa
alte multe servicii folositóre ce ati adus bunei stari a saténului si aveti si recunoscinta
acelora ce vor fi crutati pe viitor de la mórte sigura, prin regulamentarea
modului de exploatare a petroleului, care sa asigure sanatatea si viata lucratorului.
Bine-voiti,
etc.
Prefect,
Luca Elefterescu. No. 10.342. 1906, Iulie 17.