Fratii Andreescu si cele trei incercari de stingere a sondei 160 RA Moreni Sud

Adeverul, Luni 10 Iunie 1929

Lucrarile pentru stingerea focului de la Moreni

MORENI 10. -  După cum am scris, lucrările pentru stingerea sondei 160 Româno - Americană continuă cu intensitate de maestrul Alex. Munteanu. Cu toate greutăţile ce-a întâmpinat până în prezent s’au săpat 36 m. lungime din tunel. Straturile trecute până acum au fost de humă, nisip şi nisip pietros. Puţine gaze şi păcură ce vin printre straturi nu sunt de natura a împiedica lucrările. Se sapă aproximativ 4-5 metri in 24 ore. Dacă ar fi aparate pentru săpat, lucrul ar merge mai uşor: deocamdată se lucrează numai cu lopeti şi târnăcoape. Directorul soc. ‘’Romano-Americane’’d. Dely si d. Berentey au inspectat mersul lucrărilor. După ultimele calcule lungimea tunelului cu curbele ce va face va fi de 89 m. Sonda continuă să ardă cu aceiaşi intensitate, pentru localnici sgomotul şi focul a devenit ceva obişnuit; dar pentru străinii curioşi mai prezintă interes. In privinţa păduricii situată lângă sondă, nu există nici un pericol de incendiere.

OFERTA FRAŢILOR ANDREESCU

Fraţii Andreescu, cunoscuţi de anul trecut când printr’un aparat special au stins sonda No. 298 a soc. „Astra Română“ care ardea la fel cu 160 a soc. „Română-Americană“ au făcut şi ei o ofertă pentru stingerea sondei. Ei s’au prezentat direcţiei societăţii „Româno-Americană“ Teleajen cu o ofertă pentru stingerea sondei, cerând 2.200.000 lei. La stingerea sondei şi-au asociat şi pe fraţii Nicolae si Ion Coman din Moreni.

IN CONSTA PROCEDEUL LOR

Fraţii Andreescu au inventat un aparat de stingerea sondelor în erupţie incendiate, care a fost brevetat de ministerul industriilor. Aparatul constă din: un tub vertical cu o derivaţie laterală pentru captarea gazelor, eventual a ţiţeiului, care printr’un dispozitiv special se aşează la gura sondei; tubul are o apăsare verticală contra fortei presiunii gazelor, de circa 60.000 kgr. Odată tubul montat, partea verticală va fi deschisă, iar derivaţia laterală închisă: atunci focul se va ridica în sus, deasupra gurii tubului, cu 5-6 m. şi va permite apropierea lucrătorilor pentru fixarea definitivă a aparatului pe gura putului. Derivaţia laterala vă fi legata la o conducta care după dorinţa societăţii va capta gazele pentru desbenzinare sau le va da drumul în afara zonei periculoase. In momentul când toate lucrările acestea pregătitoare vor fi gata, se va deschide derivaţia laterală şi se va închide ventilul vertical: erupţia de gaze sau de ţiţei se va îndruma în lături, iar focul din cauza lipsei de oxigen, se va stinge. Presiuni puternice de ape se vor face apoi asupra locului şi fiarelor fierbinţi, pentru a evita o nouă aprindere. Această este, după declaraţiile fraţilor Andreescu, procedeul pe care-l vor pune în aplicare pentru stingerea sondei.

CAT TIMP AR DURA LUCRĂRILE

In timp de 5 zile dela încheerea angajamentului în atelierele soc. „Româno-Americană“ Teleajen se vor construi aparatele şi accesoriile necesare sub conducerea fraţilor Andreescu. După aducerea lor la locul incendiului în termen de alte 5 zile, fraţii Andreescu şi-au luat angajamentul că vor stinge focul. Rămâne acum de văzut care dintre' aceste 2 procedee, al tunelului care se continuă sau al fratilor Andreescu & Coman va stinge sonda.

D. M. CRĂCIUN

160 Romano-Americana

Dimineata, Miercuri 3 lulie I929

Operaţiunile pentru stingerea sondei dela Moreni

Se lucrează la perforarea sondei prin tunel

MORENI, 1. — Deşi a trecut o lună dela isbucnirea incendiului la sonda 160 a soc. Româno-Americană, aceasta continuă să ardă cu aceeaş intensitate. Stratul meotic la care este dusă această sondă s’a dovedit a fi unul dintre cele mai bogate în deosebi în gaze. Au mai fost incendii la Moreni, dar nici unul nu l’a Întrecut pe acesta. Societatea „Româno-Americană’’ având în vedere pagubele incalculabile ce are zilnic de pe urma acestui incendiu, a adoptat după cum am scris înainte, două metode pentru stingere şi anume: tunelul s’a terminat în foarte bune condiţiuni inainte de 20 Iunie, şi actualmente este pregătit pentru a se incerca stingerea sondei prin perforarea coloanei sonde pe sub pământ, fiind ştiut că prin această perforare aproximativ 3 părţi din puterea focului vor fi luate. Pentru rest, societatea urmează să-l stingă prin înăbuşire cu saci de nisip. In acest scop în apropierea sondei au fost aduşi vre-o 2000 saci cu nisip, iar pe malul de deasupra văii Frasinului se află pregătite bataluri şi rezervoare cu instalaţii de pompe care in momentul prielnic să exercite asupra sondei o puternică presiune a unui lichid care are proprietatea ca prin spuma ce face să înăbuşe focul. In felul acesta s’ar putea stinge focul rămas, iar procedeul acesta se va aplica numai în cazul când în nici un chip n’ar reuşi cu aparatul Andreescu. Aparatul fraţilor Andreescu a fost asvârlit In aer.

PROCEDEUL ANDREESCU

L’am făcut cunoscut mai inainte, iar acum vom descrie modul de montare şi pregătirile făcute. Pentru că coloana sondei se rupea mereu din cauza presiunii gazelor ce erupe sonda, fraţii Andreescu şi Coman au legat-o la gură cu perechi de şaniere care să servească in acelaş timp şi ca punct de sprijin al aparatului. Deasupra acestora s’a fixat altă şanieră, prelungită cu o sanie pe care să alunece aparatul pe coloana de 14 ţoii, iar la un capăt fiind legat un cablu de sârmă de 28 mm grosime şi care poate rezista la 50-60 mii kg. Cu acest cablu de sârmă s’a legat aparatul ca să fie tras în jos asupra coloanei.

LA PRIMA ÎNCERCARE, APARATUL ESTE ASVÂRLIT

După ce s’au făcut toate pregătiile de mal sus, Duminecă dimineaţa, fraţii Andreescu au făcut prima încercare de fixare a aparatului. Toate operaţiunile au mers bine, aparatul fiind dus pe gura coloanei, după care urma să-l fixeze; însă aceasta a fost de scurtă durată căci la un moment dat aparatul este asvârlit In sus de presiunea puternică a gazelor. Controlând cauzele acestei neaşteptate întâmplări, au constatat că una dintre roţile dinţate ale granicului care face tracţiunea verticală pe coloană s'a rupt şi odată cu ea s’a slăbit şi cablul care trăgea aparatul in jos. Aparatul ne mai având stabilitate a fost aruncat de pe gura puţului. Celelalte 2 granice care ţineau echilibrul n’au suferit nimic. Urmează acum să se aducă alt granic care să-l înlocuiască pe cel defectat şi operaţia va începe din nou. D. Istrate Andreescu, după cele ce a observat la prima aşezare a aparatului, crede că a doua incercare va reuşi. încercând cu o ţeavă introdusă în coloana de gaze, fraţii Andreescu au captat într’o găleată benzină, ceeace dovedeşte abondenţa benzinei in acceastă erupţie. Cu cât sonda erupe mai puternic cu atât temperatura este mai scăzută şi mai prielnică pentru a lucra lângă coloană.

CONSTRUCŢIA APARATULUI

Aparatul fraţilor Andreescu este făcut din oţel presat şi fer. Greutatea lui este de 2000 kgr. In părţile laterale are un tub deschis care se va uni cu conducta pentru captare a gazelor, după ce focul va fi stins. Operaţiile în ultimele zile au fost supraveghiate de d. director al soc, „Româno-Americană”. In cursul zilei de astăzi se va înlocui granicul stricat şi aparatul va fi din nou ridicat cu macaraua pentru a-l aduce in poziţie verticală. Termenul de lucru al d-lul Andreescu este prelungit fără nici o obligaţie sau piedică din partea societăţii. Puterea de erupţie a sondei variază dela o zi la alta. Din când în când şi mai ales noaptea când este linişte şi erupţia e mare, se aud sgomote înăbuşite, şi la mare distanţă trebuie să vorbeşti mai tare pentru a fi auzit. Pentru localnicii cari au mai văzut multe incendii de acestea, a devenit ceva obicinuit; pentru străinii curioşi prezintă însă interes. Nu există nici o teamă din nici un punct de vedere.

D. M. CRĂCIUN


Dimineata, Luni 8 iulie 1929

Lucrările pentru stingerea Sondei dela Moreni 

In cursul zilei de Joi fraţii Andreescu au incercat pentru a doua oară să aşeze la gura sondei din Moreni aparatul pentru stingerea incendiului. Dar şi de data aceasta una din ancorele laterale s’a topit de căldură şl aparatul, nemaiavând stabilitate, a fost aruncat la distantă. S’au făcut reparaţiile necesare, înlocuindu-se piesele defectate şi astăzi se va încerca din nou montarea. In ultimele zile, sonda a erupt mai puternic aruncând şl ţiţei aprins. La vreo 400 de metri depărtare de sondă a răzbit altă sondă a societăţii Astra Română, erupând mari cantitătl de ţiţei.

 

Dimineata, Miercuri 10 iulie 1929

Sonda din Moreni arde mereu

MORENI, 8. — Am ţinut în curent pe cititorii ziarului nostru cu mersul lucrărilor pentru stingerea sondei 160 a soc. ‘’Româno-Americană“ care continuă de mai bine de o lună de zile să ardă. Toate încercările pentru stingere făcute până acum n’au dus la nici un rezultat. La a treia încercare de aşezare a aparatului Andreescu, care se spera că va reuşi, acesta a fost din nou aruncat de violenţa erupţiei gazelor. In cursul nopţii de Sâmbătă fraţii Andreescu au procedat din nou la aşezarea aparatului, care şl de data aceasta a fost dus până pe gura coloanei, reuşind să determine ca erupţia să se facă chiar prin aparat .Erupţia extrem de violentă a inceput sa salte aparatul pe gura sondei, pana cand slabindu-se si una din ancorele laterale, aparatul a fost din nou aruncat de presiunea prea puternică a erupţiei. In momentul când aparatul a fost săltat de erupţie flăcările au eşit pe sub aparat şi au ars pe mâini şi pe faţă pe trei dintre lucrători ce erau împrejur. Dezolaţi că pentru a treia oară operaţia nu le-a reuşit, fraţii Andreescu au trebuit să se retragă de lângă gura puţului. Se pare că aceasta ar fi ultima încercare a fraţilor Andreescu, de a stinge singuri incendiul. Se spune că societatea ar fi pe punctul de a începe perforarea coloanei prin tunel, iar la urmă, când focul va fi redus, ar urma să vină şi fraţii Andreescu, în ajutor cu aparatul.

D. M. CRĂCIUN

Incendiul vazut din zona Bana, Moreni.
Incendiul sondei la data de 24 Iulie 1929
Foto Rudolf

Dimineata, Miercuri 24 iulie 1929

Sonda dela Moreni continua sa arda

Nouile incercari pentru stingerea focului

MORENI, 22. In urma rezultatului nefavorabil pe care l’a dat perforarea coloanei sondei 160 „Româo-Americană, precum şl a nereuşitei fraţilor Andreescu & Coman, de a fixa aparatul lor la gura puţului, societatea a luat hotărarea de a construi un nou tunel. In acest scop maestrului miner Alex. Munteanu, care a lucrat primul tunel, i s’a încredinţat lucrarea unui nou tunel. De data aceasta tunelul va avea o lungime de 110 m. şi se va săpa cu o înclinaţie de 18 grade, pentru a ajunge coloana sub 40 m. dela suprafaţă.

CONSTRUIREA NOULUI TUNEL

Noul tunel s’a început tot din valea Frasinului cu vre-o 30 m. la stânga vechiului tunel. Mărimea tunelului este: lumina interioară 1.75 X 1.20 X 1.80 m., căptuşit cu lemn de stejar pentru a putea rezista greutăţii. Lucrările au început in ziua de 20 Iulie şi se crede că în vre-o 20- 25 zile tunelul sa fie terminat. După aceia, din nou societatea va proceda la instalarea maşinilor necesare perforării: până atunci se va capta, prin vechiul tunel, atât cât se va putea, din ceeace se indrumează din erupţie pe conducte; până acum s’a reuşit a se capta cam două vagoane benzină curată în 24 ore.

CARE ESTE SITUAŢIA LA SONDĂ

Din cauza erupţiei violente care continuă, gura coloanei sondei s’a rupt şi se lasă mereu tot mai jos. in ultimele zile, printre coloane şi printre spărturi, focul s’a împrăştiat ceeace îngreuiază mersul lucrărilor de consolidare. Aparatul fraţilor Andreescu. construit pentru coloana de 14 ţoii este adus pe teren şi se va încerca din nou aşezarea lui, după ce mai întâiu se va controla dacă coloana rămasă mai prezintă siguranţa de a rezista, fiind subţiată de foc.

UN NOU APARAT AL D-LUI CIUCIANU

In atelierele soc. „Româno-Americană“ Moreni se află construit un nou aparat, invenţie a d-lui Ciuceanu, şeful atelierelor societăţii, şi care va fi întrebuinţat se spune după fraţii Andreescu, în caz de nereuşită. D. Ciuceanu are mai multe brevete asupra mai multor aparate, între care şi burghiul care s’a aplicat pentru întâia oară la sonda No. 1 a soc. Româno-Americana la Pleaşa dând rezultate favorabile, iar a doua oară a fost aplicat acum Ia sonda No. 160. Se crede că aparatul prin modul cum este construit, are mai multe şanse de reuşită; rămâne acum a se vedea rezultatul. In orice caz săptămâna aceasta vom vedea dacă se va stinge incendiul cu ajutorul celor două aparate sus amintite, sau dacă nu va trebui să mai aşteptăm încă 20 de zile până ce noul tunel şe va termina şi se va Încerca a doua perforare a coloanei. Până atunci însă focul va continua să ardă  fiind obiectul de curiozitate al vizitatorilor din toate părţile ţării.

D. M. CRĂCIUN