Dimineaţa, martie 1930 (Anul 26, nr. 8333-8363), 1930-03-10 nr. 8342
Amănunte
asupra groaznicei nenorociri dela Solonţ
Cum s ’a
produs explozia.-Incă un mort
BACĂU, 8. —
Nenorocirea întâmplată la sondele din Stăneşti-Solonţ a impresionat nespus de mult
întreaga noastră regiune unde până acum nu s’au mai întâmplat explozii sau incendii
la sonde.
Am plecat
la locul nenorocirii pentru a vedea întinderea dezastrului. De pe şoseaua principală
Bacău -Moineşti se desparte într’un punct o şosea ce duce la Măgireşti. De aici,
drumul coteşte la stânga spre Solonţ, care este un important centru petrolifer.
Toate schelele aparţin societăţii „Steaua“.
Dela Solonţ,
drumul urcă mai departe în serpentine prăpăstioase încă opt kilometri, până ajunge
la Stăneşti. Aci, sunt o serie de dealuri pe care, se află peste 50 de sonde ale
societăţii Danub - Oil.
Sonda No. 28
se află oarecum izolată de celelalte , la o distanţă de vreo 200 de metri aproape
de malul unui pârâu secat. De cealaltă parte a sondei, se întinde o pădurice.
CAUZA EXPLOZIEI
Pe vremuri, sonda
dădea o producţie foarte bogată şi din cauza intensităţii cu care lucra s’a depus
la fundul ei o mare cantitate de mâl. S’au luat atunci măsuri pentru curăţirea
ei, fiind însărcinat cu această lucrare obişnuită la sonde, maestrul specialist
Nicolae Comănescu.
Acesta luase
în ajutor şase oameni. Sonda
, înaltă de 40 de metri, se sprijină pe un podeţ lung de 30 metri şi lat de 8.
Pe la ora 3 d. a.
Comănescu s‘a urcat pe podeţul de sus al sondei împreună cu lucrătorii Dumitru
Condeţ, Panait Hogea şi Iacob Scholt. Ei erau ocupaţi cu încărcarea torpilei, care are o lungime de vreo 4 metri.
In acest timp , pe podeţul de
jos, alţi trei lucrători lucrau la despachetatul dinamitei, iar al patrulea urca
cilindrii sus.
Lucrul
continua în mod normal. Cilindrul trimise o încărcătură de 70 kilograme dinamita
din cele 120 necesare unei asemenea operaţiuni. Deodată, din motive care nu
s’au putut încă determina, dinamita a făcut explozie şi în acelaş moment
întreaga schelă a fost prefăcută în ţăndări. A urmat numai decât o a doua
detunătură şi apoi o a treia, produsă de aprinderea gazelor.
OAMENI COMPLECT
SFÂŞIAŢI
Lucrătorii
ce se aflau la baza sondei au fost asvârliţi la distanţă de 40-50 de metri,
unii în albia pârâului alţii spre pădure. Cei dintâi s‘au ales cu răni mai
uşoare.
Lucrătorii
de sus, însă, au fost prefăcuţi în bucăţi, împreună cu schela sondei. Nici un
craniu n‘a fost regăsit întreg, ci numai sfărâmături de oase şi bucăţi de carne
amestecate cu aşchii de lemn şi cu pământ.
Unul
dintre lucrători a fost complect carbonizat, corpul inchircindu-se şi
făcându-se atât de mic încât abia se mai poate cunoaşte conturul unui om.
Unul
dintre lucrătorii răniţi, internat la spital, are ochii străbătuţi de o aşchie
de lemn.
UN FENOMEN
CURIOS DE REFLEX
Bubuiturile produse de explozie s‘au auzit la
depărtări colosale. Astfel, la schela soc. Steaua, situată la 10 kilometri,
bubuitura a fost atât de puternică încât întreaga instalaţie a fost distrusă,
producând societăţii mari pagube. Sonda era asigurată.
Prin
curioase reflexe, explozia s‘a resimţit la o depărtare atât de mare, în timp ce
sondele mai apropiate n‘au avut nimic de suferit. La o sută de metri depărtare
de sonda No. 28 se află biroul societăţii. Funcţionarii de aci, păstrându-şi
sângele rece s’au repezit să închidă supapa de siguranţă, pentru a împiedica
erupţia petrolului şi a gazelor, căci altfel nenorocirea ar fi fost cu mult mai
mare.
ÎNCĂ UN
MORT
Eri a mai încetat din viaţă la spital lucrătorul Constantin Comănescu, astfel că numărul morţilor se urcă la 7. De pe urma lor rămân pe drumuri 30 de copii.
