Adeverul, 1 Septembrie 1927
''Incendiul sondei din Moreni
Lucrarile
de localizare
MORENI 1. - Incendiul isbucnit Sâmbătă la sonda No. 15 schela Tisa Lupoaica - a societăţii
„Sospiro“ din localitate continuă încă.
Schela era
aşezată într’o regiune cu totul izolată şi pe una din înălţimile cele mai
frumoase ale regiunei petrolifere Moreni.
Sonda cea
mai apropiată de această schelă era la o depărtare de circa 200 metri.
CUM A
ISBUCNIT INCENDIUL
Sâmbătă
seara pe la orele 8 jumătate în timp ce sonda era in plină erupţie dând 60 - 90
vagoane ţiţei zilnic, se deslănţue o furtună grozavă.
Un trăsnet
a lovit sonda No. 15 incendiind-o, mari limbi de flăcări începură apoi să se
ridice, şi în mai puţin de un sfert de oră întreaga instalaţie a schelei a fost
cuprinsă de flăcări.
In momentul
isbucnirei incendiului se aflau în sondă: maistru sondor Moise Pantelimon, sondarii
Niculescu Vasile şi Geană Mihai, mai multi muncitori şi inginerul Oscar Panov.
CINCI
LUCRĂTORI RĂNIŢI
Acesta din
urmă şi trei dintre muncitori, au reuşit să părăsească imediat schela. Ceilalţi
adică maestrul sondor şi sondorii, printre care şi doi muncitori, căutând să
scape printr’o altă eşire a schelei au fost răniţi.
Ei au fost
imediat internaţi la spitalul din Filipeşti, unde eri după amiază unul din ei a
murit.
Starea
celorlalţi continuă să fie gravă. Au trecut de atunci aproape 3 zile şi focul
continuă să ardă. De data aceasta se crede că erupţia este şi mai mare de circa
70 - 80 vagoane in 24 ore. Coloana flăcării are o înăltime de peste 60 metri şi
se vede dela o mare depărtare.
După cum am
spus mai sus, datorită faptului că sonda a fost instalată pe o înălţime, pentru
stingerea ei s’a recurs la mijlocul întrebuinţat în trecut şi la Pleaşa, adică
la facerea unui tunel.
CE NE SPUNE
D. INGINER O. PANOV
In
apropierea sondei la locul unde se sapă tunelul am găsit, supraveghind
lucrările, pe d. inginer Oscar Panov, care a binevoit să ne dea următoarele
lămuriri cu privire la operaţiunile ce se fac pentru stingerea focului.
LUCRĂRILE
TUNELULUI
„După cum
vezi se lucrează de trei zile la facerea acestui tunel, până acum săpându-se 14
metri. Mai sunt de săpat 9 metri jumătate ca să dăm de coloana sondei, care va
fi perforată. Dealtfel am şi început să aducem aparatele ce se vor întrebuinţa
la perforarea coloanei. Aceasta se va face cu un perforator rotitiv pus în
funcţie de o maşină cu aburi. Operaţia de perforare va dura o zi, după care vom
capta ţiţeiul printr’o conductă la un batal anume construit la depărtare de 100
metri, iar de aici cu ajutorul pompelor ţiţeiul va fi pompat la un rezervor
mare de 600 vagoane.
ALTE
ÎNCERCĂRI DE STINGERE
Dealtfel
noaptea trecută a intervenit un fapt nou: capul de erupţie dela gura puţului
care se îndoise din cauza flăcările a fost rupt, astfel că, coloana de foc a
luat un mers ascedent, aceasta ne va determina să încercăm stingerea focului şi
pe la gura puţului.
Incă în cursul
după amiezei de astăzi vom încerca să ne apropiem de aceasta cu o pâlnie, un
fel de clopot de fier ataşată la o coloană de fier de 12 ţoli prin care sperăm
ca inăbuşind flăcările să captăm erupţia intr’un batal care se construeşte acum
la 50 metri depărtare de gura sondei.
Dacă nici
această operaţie nu va reuşi vom face o nouă încercare la noapte.
Cum am
observat că în cursul noptei sonda are o periodicitate aproape constantă, după
fiecare 24 ore şi sperăm că datorită acestui fapt ne vom putea apropia de gura
puţului cu saci cu pământ şi cu ajutorul a 3 pompe instalate pe roate, având o
compoziţie lichidă specială prin evaporare, se va putea stinge incendiul.
Pompele vor fi aşezate la 7—8 metri depărtare de gură iar în acelaş timp 10
lucrători cu aparate speciale de mână vor da ajutor.
In acest
mijloc dacă va fi posibil se va împinge în gura puţului un dop.
Operaţia
care este însă sigură, şi dela care se aşteaptă un rezultat eficace - închee d.
ing. Panov - este tot tunelul“.
CUM SE
LUCREAZĂ TUNELUL
Lucrările
pentru construirea tunelului înaintează foarte anevoios. Cu toate că se munceşte
zi şi noapte de către 3 echipe de lucrători nu se pot săpa decât 6 metri în 24
ore, din această cauză ca pamantul este de humă fruibilă şi astfel este nevo să
se facă o minuţioasă căptuşire cu cadre.
La toate
încercările de stingere i-au parte activă supraveghind mersul lucrărilor d-nii
ing. Domi Nicolescu, şeful inspectoratului minier şi ing. Furdoiescu precum şi
inginerii Alexandru Ipcar şi Oscar Panov dela societatea „Sospiro“.
Pagubele cauzate de acest incendiu sunt
foarte mari.''
I. VERMONT
