''Argus'' - numar special, 1935
Filialele
din străinătate. Lucrărlle de explorare. Rafinajul. Perfecţionarea mijloacelor
de extragere.
Atât din
punct de vedere al capitalului social cât şi din acela al activităţei
desfăşurate în decursul timpului, „Creditul Minier" deţine un loc de
frunte printre societăţile industriale din România, si în special printre acele
cari se ocupă cu industria şi comerţul petrolului.
Anul
acesta, când societatea „Creditul Minier" îşi inaugurează noua şi marea
rafinerie dela Brazi şi sediul nou clădit, din Bucureşti, o privire
retrospectivă ai celor aproape 17 ani de activitate în domeniile extracţiei,
prelucrărei şi comercializărei petrolului, ilustrează succesul obţinut şi înfăptuirile
frumoase realizate de această societate românească, creiată în 1919 la
Bucureşti de ingineri de mine, geologi şi technicieni români, cu scopul de a
valorifica bogăţiile miniere ale României.
Atât
sporirea continuă şi importantă a capitalului social, care dela 1.750.000 lei
la constituire însuma încă din 1927 lei 605 milioane deplin vărsaţi, în afară
de rezerve cari actualmente ating circa 200 milioane lei, cât şi desvoltarea
rapidă a activităţei sale industriale, i-au asigurat în scurt timp, unul din
primele locuri între societăţile petrolifere din România şi au dovedit
oportunitatea creerei nouei societăţi.
Înfiinţarea filialelor în străinătate
Astăzi, Creditul Minier, pe lângă faptul că
este cea mai mare societate petroliferă cu capital naţional românesc din ţară,
şi-a extins sfera sa de activitate în mai toată Europa, prin înfiinţarea de
societăţi filiale în principalele ţări europene.
Cele cca, 80 sonde situate pe terenurile
sale de exploatare din principalele şantiere ale României: Moreni, Ochiuri,
Gura Ocniţei, Boldeşti Hârsa Viforâta Poenăreanca, Mărgineni, etc. in suprafaţă
de aprox, 700 ha. asigură soc. Creditul Minier o producţie anuală importantă — 580.000 tone extrase în
1935 — menită să aprovizioneze nevoile de prelucrare ale rafinăriilor de cate
dispune la Brazi şi la Doiceşti societatea.
Creditul Minier utilizează aparate de foraj rotative, similare cu cele existente în America fapt ce i-a dat posibilitatea să sape şi să pună in producţie sonde, la adâncimi mari în perioade de timp minime, şi să foreze sonda cea mai adânca din Europa şi una din cele mai adânci din lume, la Chiţorani.
Sondele Creditul Minier de la Moreni in 1935
Lucrările
de rafinaj
Progresele
realizate de societate sunt datorite in special faptului că totdeauna
conducătorii acestei instituţii au înţeles să se ţină in ritm cu progresul
modern adoptând, atât în domeniul exploatarei cât şi al prelucrărei petrolului,
metodele moderne utilizate in străinătate şi prin faptul că au realizat
legături directe cu piaţa internaţională a petrolului, valorificând astfel produsele
româneşti in mod optim.
De asemeni
şi in domeniul rafinajului activitatea societăţei este demnă de toată
atenţiunea, atât prin totalul de peste 4 milioane jumătate tone de ţiţei
prelucrat, cât şi prin frumoasa iniţiativă din ultimii ani, a societăţii, de a
construi la Brazi, lângă Ploeşti, o rafinărie nouă, modernă, care să asigure
rafinarea in condiţiuni optime a intregei sale producţiuni şi care prevăzută
fiind cu ultimele perfecţionări technice, să permită o valorificare cât mai
complectă a ţiţeiului.
Rafinăria
dela Brazi, care a fost concepută de technicienii români ai societăţii şi
ridicată în mai puţin de 2 ani, a fost pusă în stare de funcţionare încă din
luna Mai 1935.
Capacitatea sa actuală de prelucrare de circa 500 000 tone anual, instalaţiunile moderne de pipe-still şi cracking precum şi o serie întreagă de perfecţionări realizate atât la toate celelalte instalaţiuni anexe de pompare, de încărcarea vagoanelor cisterne şi de depozitarea produselor obţinute în această rafinărie modernă, să fie mult superioară celor ce se pot obţine în rafineriile cu instalaţiuni nemodernizate.
Lucrările de explorare
Jn afară de activitatea de foraj cu scopul
de a exploata zăcămintele petrolifere cunoscute, trebuesc menţionate lucrările
de explorare executate de societatea Creditul Minier în regiunile : Moreni,
Viforâta, Boldeşti, Hârsa, Chitoranj şj Mărgineni.
Deşi societatea Creditul Minier a urmărit
totdeauna o exploatare raţională şi economică a zăcămintelor, evitând printr’o
extracţie prea intensă deprecierea principalei bogăţii româneşti, petrolul,
totuşi, atât adâncimea din ce în ce mai mare a straturilor petrolifere
productive cât şi epuizarea rapidă a unor şantiere unde stratul de petrol are o
grosime mică au silit-o să intensifice în ultimii ani, activitatea forajului,
atingând în 1934, un maximum de 42.000 m.
Importanţa activităţei societăţei reese şi mai sugestiv din cantitatea totală extrasă în decursul ultimilor zece ani, ce se cifrează la peste 5 milioane jumătate tone, pentru anul 1935 producţia Soc. Creditul Minier urcându-se la circa 580.000 tone.