"Turboburul in ofensiva
Flacara, Martie 1960
Fotoreportaj
de F. Urseanu
O sută de petrolişti din regiunea Ploeşti — toţi specialişti în sfredelirea pămîntului — s-au întrunit în cadrul unui schimb de experienţă. Adunarea respectivă, ţinută de curînd, a început într-un loc unde forajul pentru depistarea aurului negru se face nu după vechea metodă cu masa rotativă, ci cu turbina. Mai exact: la sonda 591 Mislea a întreprinderii de foraj Lilieşti. Scopul? Însuşirea experienţei înaintate acumulate de brigăzile fruntaşe în forajul cu turbina. Şi, fără îndoială, stabilirea unor măsuri care să asigure extinderea acestei metode, astfel încît să se realizeze şi să se depăşească sarcinile ce revin muncitorilor şi tehnicienilor din întreprinderile de foraj, în lumina documentelor celui de-al III-lea Congres al P.C.R. Cu alte cuvinte: de a se reduce în continuare preţul de cost al forajului şi de a se mări cu cel puţin 40 la sută viteza de săpare a puţurilor petrolifere. Ce aduce forajul cu turbina faţă de forajul cu metoda mesei rotative? în primul rînd, viteză mai mare de foraj. Şi aceasta datorită turbinei de la capătul de jos al garniturii care pusă în mişcare de presiunea prin cădere a noroiului, acţionează sapa. In acest timp, întreaga garnitură de foraj nu se mai învârteşte ca la sistemul rotary, deci nu se mai uzează, nu se mai produc accidente tehnice. Toate acestea duc la cîştigarea de timp, la economii de materiale şi în ultimă instanţă la reducerea preţului de cost. Turbina de foraj este o invenţie sovietică care a uimit (O companie americană a cerut anul trecut licenţa de a produce acest tip de instalaţie de foraj, după ce, multă vreme a fost importat în Occident). Petroliştii din Moldova au fost primii din ţară care au folosit turboburul — cum se numeşte pe scurt instalaţia de forat cu turbina. Acum este rîndul petroliştilor ploeşteni. Pentru ei, ofensiva turboburului a început de fapt abia în ultimul an. Aşadar, vrem să ştim cum stau lucrurile în această regiune, unde la început unii gîndeau că săparea sondelor cu masa rotativă va continua încă multă vreme să fie metoda principală de foraj. Mai întîi de toate, permiteţi-ne să ne oprim la cîteva sonde săpate recent cu turboburul. Prima: 514 Berca*. A fost forată în 58 de zile. Dacă ar fi fost săpată cu masa rotativă , operaţia ar fi durat 70 de zile. Brigada de aici, condusă de tovarăşul Constantin Scoroş, a demonstrat astfel că pot fi reduse 12 zile. Şi ţineţi seama că fiecare zi cîştigată reprezintă o economie (cheltuieli de regie, salarii, materiale etc.). La Monteoru brigada lui Marcu Alexandru a forat în aceleaşi condiţii sonda 606***, în 63 de zile în loc de 78, cît ar fi durat după vechea metodă. ...Să ne oprim acum la sonda 591**, acolo unde a avut schimbul de experienţă al specialiştilor ploeşteni în materie de foraj.
— Ce avansuri are sapa?—a întrebat un tovarăş din conducerea sectorului de foraj Moreni. I s-a demonstrat pe loc. Proba la viteza de foraj s-a făcut cu cronometrul în mînă, ca la o mare întrecere sportivă. Zeci de ochi urmăreau cadranul. Dar, în acelaşi timp, urmăreau şi semnul făcut cu cretă pe tija care cobora sub podul instalaţiei. La fiecare patru minute, încă un metru din coloană înainta spre inima pămîntului. Sapa pătrundea deci cu 15 metri pe oră. Şi aceasta fără nici un fel de zgomot, fără eforturi prea mari din partea sondorilor, fără accidente, fără ca garnitura de foraj din adîncul pămîntului să se uzeze, aşa cum se întâmplă la forajul cu masa rotativă, în plus, s-a mai demonstrat ceva: s-a dovedit din nou că turboburul dă rezultate bune şi în formaţiile cu teren moale, contrazicînd o scrie de prejudecăţi de care, pînă spre începutul anului în curs, mai erau stăpîniţi pînă şi cîţiva specialişti din Moreni. Fapt pentru care acolo turboburul n-a săpat în trei luni mai mult de 170 de metri, deşi terenul avea aceeaşi structură ca la Lilieşti, unde se fora din plin cu turbina. Adepţii metodei rotary — conservatoriştii — au constatat abia la sfîrşitul primăverii cît de mult greşiseră. Ajutaţi de organizaţiile de partid, de conducerea întreprinderii de foraj şi de sindicat, în cele din urmă au contribuit ei înşişi ca sectorul Moreni să foreze într-o singură lună — în aprilie — mai mult ca într-un trimestru întreg. Iar în luna iunie planul de foraj cu turbina a fost depăşit cu 345 metri. Ritmul continuă să fie din ce în ce mai intens şi se poate spune că prima ofensivă a turboburului în regiunea Ploeşti e în plină desfăşurare. Sînt condiţii suficiente — şi faptul acesta l-a dovedit din nou schimbul de experienţă — ca sarcinile trasate de partid cu privire la forarea sondelor să poată fi realizate şi chiar depăşite.
*Sonda 514
MPC Pacle Vest a fost sapata in 1960 la o adancime de 1676 metri
**Sonda 591
MPC Mislea a fost sapata in 1960 la o adancime de 1502 metri
***Sonda 606
MPC Monteoru a fost sapata in 1960 la o adancime de 1801 metri
''Extinderea forajului cu turbina in condiţii tehnico-economice avantajoase
Munca, nr. 4960, 1963
In interprinderea noastră volumul forajului cu turbina a crescut an de an, ajungindu-se în prezent la 48 la sută din totalul metrajului săpat.
La inceput, forajul cu turbina s-a aplicat pentru forarea dirijata a sondeior de exploatare şi apoi s-a extins pe toate structurile si la toate sortimentele de foraj: injecţie, exploatare, explorare, structural şi referinţă. De asemenea, au crescut adancimile de foraj cu turbina atingand 3 307 metri, S-a dovedit astfel că în regiunea noastră se poate sapa cu turbina, cu instalaţiile actuale, pînă la 3 500 metri. Aplicarea tehnicii noi a forajului cu turbina la Întreprinderea de foraj Ploiesti a condus: la dublarea vitezei mecanice si a celei operative, la micşorarea timpului neproductiv, prin reducerea la jumătate a numărului de accidente tehnice fata de forajul rotativ, la reducerea preţului de cost a metrului forat cu 798 lei la forajul de referinta, cu 209 lei la cel de exploatare şi cu 127 lei la cel structural etc. De asemenea a dat posibilitatea săpării dirijate a sondelor cu viteze mai mari decat dupa vechile procedee.
Pentru a obtine indici superiori la forajul cu turbina, mai ales la sondele adinci, trebuie acordată o atenţie deosebita alegerii tipului de turbină şi a garniturii de foraj in functie de puterea instalata a pompelor. Prin folosirea completa si rationala a puterii instalaţiei de pompare turbinele functioneaza cu parametrii energetici optimi. Dintre parametrii principali se iau în considerare în special randamentul hidraulic definit ca raportul dintre căderea de presiune in turbina si presiunea maxima de pompare, precum si momentul rotor specific definit ca raportul între momentul rotor si diametrul sapei exprimat in toli.
Ca valori minime acceptabile in etapa acuala se considera pentru randamentul hidraulic 0,5 si pentru momentul rotor 15-20 Kgm/toli.
Este necesar deci să se creeze condiţii de lucru astfel ca cel mult jumătate din puterea hidraulică a pompelor sa fie consumată pentru învingerea rezistenţelor hidraulice din sondă. In acest scop trebuie să se folosească prăjini de diametru maxim, iar debitul de fluid de foraj va fi astfel ales incit să se asigure : spălarea tălpii şi evacuarea rocii dislocate, dezvoltarea puterii şi momentului rotor la turbină necesare dislocării rocii cu pierderi minime de presiune în prăjini. Combinînd aceşti factori se stabilesc debitele optime pentru fiecare tip de turbină. In prezent se consideră ca optime debitele : 50 1/s pentru turbina de 10 ţoli, 40 1/s pentru cea de 8 ţoli şi 25 1/s pentru cea de 6 5/8 ţoli. Forajul sondelor se începe de obicei cu turbine de diametre mari pentru care sínt necesare debite mari. O dată cu creşterea adîncimii însă, aceste debite dau pierderi mari de presiune în prăjini, pierderi care sínt proporţionale cu pătratul debitelor şi care fac ca randamentul hidraulic să scadă sub 0,5. De aceea este necesar ca pentru fiecare sondă să sc calculeze adîncimile de schimbare a tipului de turbină în scopul obţinerii parametrilor energetici optimi. In fişele geologo-tehnice ale sondelor trebuie să se indice adîncimile de lucru cu fiecare tip de turbină; debitele necesare la pompe şi cu ce pistoane se pot realiza ele, lucrînd în general cu pompele în paralel şi tinind seama de presiunile maxime admisibile pentru pompe ; garnitura de prăjini. Paralel cu aceste măsuri mai trebuie adoptate măsuri care contribuie la buna exploatare a turbinelor ca: descărcarea pe plan înclinat, protejarea legăturilor cauciucate împotriva căldurii, spălarea turbinei după ce a fost scoasă din funcţiune, eliminarea nisipului din fluidul de foraj etc. De asemenea, considerăm că este necesar să se acorde o atenţie deosebită reparaţiei turbinelor şi controlului lor după reparaţii. Rezultatele obţinute şi condiţiile create pînă în prezent ne îndreptăţesc să afirmăm că sarcinile trasate de Congresul al III-lea al P.M.R. în legătură cu forajul cu turbina vor fi îndeplinite cu succes.
Ing. ION SÎRBU
Întreprinderea de foraj Ploieşti''