Incendiul sondei nr. 11 SR Tintea din 1939

Capitala, februarie 1939, (Anul 2, nr. 242-256), 12.02.1939

Regiunea petroliferă Ţintea ameninţată de un incendiu catastrofal

Sute de săteni, lucrători dela sonde şi echipele de pompieri din Câmpina şi Ploeşti lucrează la localizarea focului

PLOEŞTI, 10. — Regiunea petroliferă Ţintea, în care s’a produs zilele trecute erupţia dela sonda nr. 11 a soc. Steaua Română, era să fie astăzi teatrul unui catastrofal incendiu. Mai mulţi copii cari se aflau  cu vitele la câmp vrând să se încălzească au făcut foc pe malul apei Dâmbu, care trece prin marginea satului Ţintea. Cum pe suprafaţa apei se afla un strat gros din ţiţeiul revărsat dela sondă, la un moment dat acesta a luat foc întinzându-se cu repeziciune pe toată suprafaţa râului şi ameninţând să ajungă până în sat unde, după cum se ştie, se află revărsate peste 400 vagoane ţiţeiu, care a pătruns până şi prin pivniţele caselor locuitorilor.

Dându-se imediat alarma, populaţia satului îngrozită împreună cu inginerii şi lucrătorii de la sonde au alergat la locul incendiului, procedând în grabă la facerea unui baraj de pământ peste râu, spre a opri astfel înaintarea incendiului care se mai afla abia la un kilometru depărtare de sat.

Autorităţile fiind anunţate, la  faţa locului a sosit în grabă d. prim procuror Anghel Dragomirescu; lt. col. Popovici, comandantul legiunii de jandarmi si al poliţiei; procurorii Nacian şi Andreiovici; pretorul Cosmovici, jude instructor Demetrescu, ing . Stănculescu, inspector minier; personalul tehnic al soc. Steaua Română, precum şi echipele de pompieri dela Câmpina şi Ploeşti cari fuseseră chemate prin telefon.

La ora 2 jumătate, când telefonăm, la trei ore de la isbucnirea incendiului, echipele de pompieri lucrează energic la localizarea incendiului, aruncând asupra lui preparatul special „sapogen” pentru înăbuşirea flăcărilor cari ard pe o întindere de 3 kilometri dealungul râului.

Datorită intervenţiei energice şi la timp a sătenilor, a lucrătorilor dela schele şi a echipelor de pompieri, s’a evitat o adevărată catastrofă care s’ar fi soldat cu pierderi incalculabile, dată fiind cantitatea de ţiţeiu revărsat dela sonda în erupţie precum şi regiunea care e presărată cu zeci de sonde in activitate.

Noui amănunte în legătură cu focul dela Tintea

PLOEŞTI, 10. După cum am relatat în numărul de eri al ziarului nostru, la Ţintea s’a produs o puternică erupţie de ţiţeiu, la sonda nr. 11 a soc. petrolifere „Steaua Română”, ţiţeiul, scurgându-se în cantitate de peste 400 vagoane prin pivniţele mai multor gospodării, până în şanţul şoselii, apoi în apa „Dâmbu”, care curge prin apropiere.

Azi dimineaţă pe la ora 11, copiii locuitorilor Vasil Iliе şi Vasile Băţăgoiu din Ţintea, ducându-se cu oile la păşune, care se află în apropierea râului „Dâmbu”, au aprins nişte cărbuni, pentru a încălzi mâncarea. Cu o cană găurită, ei au scos ţiţeiu din albia râului pentru a înteţi focul. Dela râu şi până la foc însă, s’a prelins o dâră de ţiţeiu, care s’a aprins îndată din neglijenţa celor doi copii. Flacăra s’a întins cu repeziciune până Ia râu, cuprinzând rezidurile şi ţiţeiul scurs dela sonda nr. 1, apoi s’a propagat pe o întindere de aproape 3 km.

Focul ameninţând să ia proporţii catastrofale, s’a cerut ajutorul companiei de pompieri din Ploeşti.

La faţa locului au pornit 3 auto-pompe, sub comanda d-lui căpitan Mihail Maneca, plut, major Giroveanu şi subofiţerii Pântea, Moraru şi Popescu, cari au început imediat operaţiile de stingere, cu spuma „Sapogen”, specială în cazuri de incendii petrolifere.

Odată cu pompierii, au sosit şi autorităţile, în frunte cu d-nii: prim procuror Anghel Dragomirescu, col. Popovici, comandantul jandarmeriei şi poliţiei, procuror Nacian, procuror Gh. Andreiovici, judecător de instrucţie Dan Demetrescu, inginer Stănculescu din partea Inspectoratului Minier şi inginerii din schelă.

S’au format mai multe diguri succesive de pământ şi după 4 ore de muncă în care timp şi-au dat concursul aproape 200 lucrători ai Societăţilor dimprejur şi compania de pompieri din Câmpina, focul a fost stins.

S’au luat măsuri pentru curăţirea terenului de ţiţeiu, iar până la terminarea lucrărilor, s’a pus pază pe întreaga întindere îmbibată cu reziduri petrolifere.

Pagube noui nu sunt, întrucât ţiţeiul care a ars astăzi, era scurs dela sonda care a erupt, şi care era pierdut pentru societatea „Steaua Română”.

I.N. - V

 Universul, februarie 1939 (Anul 56, nr. 30-44), 1939-02-11, nr. 40

Universul, februarie 1939 (Anul 56, nr. 30-44), 1939-02-12, nr. 41

Universul, februarie 1939 (Anul 56, nr. 30-44),1939-02-13, nr. 42

Sonda nr. 11 SR Tintea a fost sapata in 1939 la 3169 metri adancime

Locatia sondei nr. 11 SR Tintea: 45.03454686,25.89888738

Incendiul sondei 24 PR Gura Ocnitei din 1938

Curentul, noiembrie 15.11.1938, (Anul 11, nr. 3862-3891). Director Pamfil Seicaru

Mare incendiu la Moreni

Focul a distrus o sondă şi o staţie de epurare a ţiţeiului in schela Gura Ocnitei

MORENI, 12. — Astă noapte la ora 12.30 un mare incendiu s’a produs la sonda Nr. 24 a societăţii „Prahova“ din valea Cezianului dela Gura Ocniţei.

Imediat ce echipa de serviciu a observat focul, care s’a produs întâi la baraca motorului electric, a dat alarma.

La faţa locului au venit pompierii soc. „Astra Română“ dela schela Ochiuri, „Concordia“ şi echipele de ajutor ale soc. vecine.

Flăcările au cuprins cu o repeziciune uimitoare turla sondei, care în întunericul nopţei avea aspectul unei torţe uriaşe ce ilumina până departe.

Dela turla sondei focul s’a întins la un batal de captare a ţiţeiului din apropiere şi apoi prelingându-se pe un şanţ a provocat aprinderea şi a altui batal cu ţiţei ce se afla mai departe. Cum în imediata apropiere a sondei se mai găsea şi o staţie de epurări a ţiţeiului a luat foc şi aceasta.

12 rezervoare cu ţiţei cari se aflau lângă staţia pentru epurare au luat şi ele foc, unul dela altul. Motorul electric şi pompele au fost deteriorate.

Echipele de incendiu s’au mărginit doar la izolare, lăsând sonda, staţia de epurare, batalele de ţiţei şi rezervoarele cuprinse să ardă în voia lor.

 Până spre ziuă focul a continuat intens, iar în urmă a fost înăbuşit.

CAUZELE INCENDIULUI

In urma cercetărilor făcute de d. ing. Moga, şeful regiunii miniere Gura Ocniţei şi ing. Donciu dela soc. „Prahova“, se crede că focul se datoreşte unui scurt circuit dela instalaţia electrică a sondei. Au fost distruse de foc: sonda nr. 24, secţia de epurare a ţiţeiului cu pompele respective, 8 rezervoare de fier, 4 de lemn şi 2 bataluri toate pline cu ţiţei.

Pagubele întrec 3 milioane lei.

D. M. CRĂCIUN

Locatia sondei 24 PR Gura Ocnitei : 44.95994141,25.5959549

Sonda nr. 24 PR Gura Ocnitei a fost sapata in anul 1932 pana la adancimea de 933 metri.

Incendiul sondei nr. 113 AR Moreni Bana din 1937

Dimineaţa, decembrie 1937 (Anul 33, nr. 11117-11145), 1937-12-01  nr. 11117

O sonda in flacari la Moreni

Doi ungători se aleg cu arsuri grave

Moreni, 29. — Azi dimineaţă, la ora 8 un puternic incendiu a izbucnit la sonda Nr. 113 B., a soc. Astra Română, din schela Bana, mistuind-o complect. Incendiul a fost provocat de o explozie de gaze produsă în beciul sondei.

Din incercările întreprinse de d. plutonier Hociung s’a stabilit că, la ora 8, ungătorul Stânga Grigore venind să ungă motoarele dela sus numita sondă, s’a băgat în beciul sondei, împreună cu sondorul Neacşu Ion. Aci şi-au făcut ţigări, dar in momentul când au scăpărat un chibrit să aprindă ţigările, s’a produs o puternică explozie. Cei doi lucrători au fost înconjuraţi de flăcări. S’a aprins scheletul sondei care a fost mistuit complect.

Cei doi lucrători, cu arsuri grave de gradul doi pe fată şi corp, au reuşit să iasă afară printre flăcări. Camarazii, venind în fugă la auzul detunăturii, au reuşit să le stingă hainele.

Pagubele se cifrează la peste cinci sute de mii lei.

Locatia sondei : 44.98118509,25.66771368

Sonda nr. 113 AR Moreni Bana a fost sapata in anul 1932 la o adancime de 1742 de metri

Incendiul sondei nr. 16 AR Eforie Bucsani din 1937

Universul, Anul al 54-lea Nr. 21, Vineri 22 Ianuarie 1937

Mare incendiu la schela Bucşani

Schela-Mare-Prahova. 19 Ian. Astăseară la ora 5 şi un sfert, a izbucnit un mare incendiu la sonda nr. 16 a societăţii „Astra Română“ din schela Bucşani, pe când lucrătorul loan Badea încerca să desgheţe o conductă de apă, ce mergea la sus numita sondă.

Cum pământul era îmbibat cu păcură, parafina a luat foc dela aparatul de sudat şi s‘a întins până la sondă, învăluind-o in flăcări. La alarma dată au venit echipele de incendiu ale societăţii, cari, n‘au putut să facă nimic, fiindcă turla era de lemn uscat. îmbibat cu păcură.

După 2 ore jum. focul a mistuit-o complet.

Pagubele se ridică la peste o jumătate de milion lei.

Locatia sondei 16 AR Eforie Bucsani : 44.87813096,25.66571174

Sonda nr. 16 AR Eforie Bucsani a fost sapata in anul 1936 la adancimea de 1430 metri.

Incendiul sondei nr. 7 DR Moreni din 1936

Universul, noiembrie 1936 (Anul 53, nr. 302-316), 1936-11-07  nr. 308

Incendiu in schela petroliferă Piscuri-Prahova

A ars o sondă. — Pagube de un milion

Ploeşti, 4 Noembrie

Un puternic incendiu a isbucnit aseară la schela petroliferă ‘’Piscuri“ din judeţul nostru.

In timp ce motoarele sondei nr. 7 proprietatea societăţii „Dacia Română“ erau în plină activitate, sub supravegherea oamenilor de serviciu : s’a produs un scurt circuit care a declasat o flacără puternică. Câteva bidoane cu ţiţeiu, ce se aflau risipite pe jos in cabina sondei, au luat foc şi de acolo flăcările s’au întins cu repeziciune cuprinzând întreg eşafodajul de lemn şi toate instalaţile mecanice.

Dandu-se alarma în schelă au sosit imediat la faţa locului echipele de stingere, ale societăţilor petrolifere din vecinătate, care au luat primele măsuri pentru stăvilirea focului şi protegiuirea rezervoarelor cu ţiţeiu din apropiere. După câteva ore de muncă încordată in care timp s’a evitat de nenumărate ori intinderea incendiuiui la sondele vecine, s’a putut domoli intensitatea flacărilor şi în cele din urmă focul a fost complet stins.

Au ars întreaga construcţie a sondei, cabinele motoarelor si instalaţiile mecanice.

Din ancheta întreprinsă de reprezentanţii autorităţilor şi de organele miniere, pagubele au fost evaluate la peste 1 milion lei.

Sonda era asigurată.

Locatia sondei nr. 7 DR Moreni : 44.98351953,25.68088878

Incendiul sondei nr. 3 NR Copaceni din 1936

Universul, Anul al 53-lea, Nr. 44, Vineri 14 Februarie 1936

Focul din schela Copaceni-Prahova.

A ars sonda Nr. 3 a soc. „Nafta Română”. - Pagube de aproape un milion lei

Ploeşti, 11 Februarie

Un foc puternic s’a declarat astă noapte la sonda nr. 3 în funcţiune , a societăţii „Nafta Română” schela Copăceni din comuna Opăriţi,  jud. Prahova.

Lucrătorii dela sondă si cei dela sondele vecine observând focul au alergat în grabă să-l stingă anunţând în acelaş timp jandarmii şi locuitorii din sat care au venit în scurt timp.

Toate încercările lucrătorilor şi sătenilor au fost însă zadarnice, întrucât scheletul sondei din lemn, îmbibat cu păcură, ardea cu furie şi nu se găseau la îndemnă mijloace moderne pentru stins asemenea incendii.

Focul s’a întins cu repeziciune la instalaţia de motoare, la două bataluri şi un rezervor pline cu păcură ce se găseau in apropiere.

Văzând că orice încercare de a stinge focul este zadarnică, s’au luat măsuri pentru apărarea sondelor dimprejur. Sonda în flăcări, a ars până la pământ.

Din primele cercetări făcute de jandarmi s’a stabilit că focul a luat naştere dela conducta de eşapament a motorului, care a produs o scânteie, dela care au luat foc gazele emanate dela păcura ce se extrăgea.

Pagubele sunt de aproape un milion lei.

Regiunea minieră a deschis o anchetă.

Sonda nr. 3 NR Copaceni a fost sapata in anul1936 la o adancime de 620,65 metri.

Locatia sondei : 45.16277059,26.06561565

Incendiul sondei nr. 73 N S Mirafor Baicoi din 1935

Lupta, decembrie 28.12.1935 (Anul 14, nr. 4235-4257)

Puternic incendiu în regiunea petroliferă Băicoi

Au ars mai multe sonde

PLOEŞTI 27. — Un incendiu puternic a izbucnit eri seară in regiunea petroliferă Băicoi. La sonda nr. 73 a soc. Mirafor”, în plină producţie, s'a produs la ora 7 o puternică explozie. In câteva secunde întreaga sondă a fost cuprinsă de flăcări.

Lucrătorii au dat alarma şi imediat au sosit echipe de muncitori pentru localizarea incendiului.

Intre timp flăcările s’au întins şi la sondele nr. 8 bis, a soc. „Starnafta” şi nr. 1 a d-lui M. Rusănescu, cuprinzând şi rezervoarele cu ţiţei din jurul lor.

La faţa locului au sosit doua auto-pompe ale postului de pompieri din Ploeşti, cari au procedat la izolarea grupului de sonde aflate în imediată apropiere.

După ce timp de 8 ore s'au aruncat mari cantităţi de apă, pământ şi nisip, asupra sondelor incendiate, focul a fost complect stins. Sondorul Toader Gheorghe, care în momentul izbucnirii focului se afla ia sonda nr. 73, s’a putut salva cu mare greutate, având grave arsuri pe faţă şi mâini. El a fost transportat la spitalul din Filipeştii de târg.

CE A ARS

Focul a distrus complect sonda nr. 73, casa motoarelor, toate instalaţiile conductelor şi două rezervoare mari în cari se aflau mai multe zeci de vagoane de ţiţei.

A mai fost distrusă de asemenea şi sonda nr. 8 bis a soc. „Starnafta” împreună cu casa motoarelor, instalaţiile şi un rezervor cu ţiţei.

Instalaţia „Grainic” care se afla tot aci, a fost distrusă şi ea de flăcări, iar la conacul moştenitorilor Gh. B. Ştefănică a fost mistuit de flăcări un şopron cu câteva vagoane de lemne, un vagon de porumb şi o claie de fân.

In sfârşit sonda nr. 1 a d-lui D, Rădulescu, care erupsese chiar in cursul acelei după amieze, a fost mistuită de flăcări.

CAUZELE

In urma cercetărilor ar reeşi câ focul se datoreşte unul scurt circuit dela sonda nr. 73. Nu esta Insă exclus ca gazele cari pluteau in jurul sondorului Teodor Gheorghe să se fi aprins dela o scânteie produsă de motor.

Pagubele se ridică Ia circa 8 milioane lei.

Toate sondele erau asigurate.

Locatia incendiului: 45.038606,25.8457063

Sonda nr. 8 B Starnaphta Baicoi a fost sapata in 1934 la o adancime de 624 metri

Sonda 73 N S Mirafor Baicoi a fost sapata in 1934 si dusa la o adancime de 605 metri

Incendiul sondei nr. 8 IOP Runcu din 1931

Dimineaţa, iulie 1931 (Anul 27, nr. 8805-8835), 1931-07-11  nr. 8815

Un incendiu catastrofal în regiunea petrolifera

Trei sonde, o cazarmă şi trei rezervoare nimicite.- Pagubele ating suma de 10.000.000 lei

PLOEŞTI, 8. — Un mare dezastru a fost înregistrat în regiunea petroliferă Scorţeni din judeţul nostru.

Dela o sondă incendiată focul s’a întins cu repeziciune şi a cuprins rând pe rând, alte două sonde, o cazarmă de lucrători şi trei rezervoare de ţiţei producând pagube enorme.

CUM S’A PRODUS INCENDIUL

Iată cum s’a produs nenorocirea:

Astă noapte pe la ora 2 lucrul la sonda Nr. 8 a societăţii „Inter-Omnia-Petrolifer”, instalată la schela „Runcu”, era în toi, când Ia un moment dat o limbă uriaşă de ioc a izbucnit, nu se ştie încă din ce cauză, din subsolul sondei.

In câteva clipe întreaga turlă a sondei era în flăcări. Bucăţi aprinse din scheletul sondei au fost duse de vânt şi înainte de a se putea lua vreo măsură de apărare, s’a aprins altă sondă din apropiere, Nr. 61 a societăţii „Româno-Americană”. După câteva minute, a luat foc o a treia sondă Nr. 62 a aceleiaşi societăţi. Ambele sonde erau în producţie. Vântul continua să bată cu furie şi să ducă scânteile la mari depărtări.

INCENDIEREA REZERVOARELOR

Câteva scântei au căzut pe cazarma lucrătorilor societăţii „Unirea“, care a fost deasemenea incendiată. Dezastrul insă se întindea mereu cu o repeziciune uimitoare.

Puţin timp în urmă, a urmat incendierea a trei mari rezervoare cu ţiţei, ale societăţii „Forachi Românească“. In momentul când primul rezervor cu ţiţeiu a luat foc, s’a produs o explozie formidabilă, urmată la scurte intervale de alte două. Bubuiturile produse de explozie s’au auzit până în oraşul nostru, la circa 30 kilometri depărtare de schelă.

Capacele rezervoarelor au fost aruncate în aer, iar ţiţeiul care ardea a început să se scurgă prin crăpăturile produse de explozie.

Totul era o mare de flăcări.

RÂURI DE FOC SPRE SAT

Schela „Runcu“, fiind aşezată pe deal la vreo 4—5 kilometri depărtare de comuna Scorţeni, ţiţeiul în flăcări a început, să se scurgă la vale spre comună. Când s’a văzut că dezastrul ia proporţii, s’a dat alarma în comuna Scorţeni. Clopotele bisericii au început să sune prelung, anunţând pericolul. Toată populaţia se afla în picioare. Autorităţile locale au concentrat pe toţi locuitorii comunei, cari au fost porniţi spre schela „Runcu “ să dea ajutor.

MASURI DE APARARE

Intre timp au fost înştiinţate autorităţile din Ploeşti. Au plecat imediat la locul dezastrului mai multe pichete de jandarmi sub comanda maiorului Bucur, comandantul regiunei de Prahova.

Din partea autorităţilor miniere, a sosit d. ing. Cezar Ripeanu. S’a cerut şi ajutorul sătenilor din comunele învecinate .

Cum puhoiul de foc, peste 150 de vagoane păcură în flăcări, se scurgea pe vale spre comună, sute de săteni sub conducerea, tuturor technicienilor de la societăţile din regiune, au început să lucreze bataluri în care să se oprească titeiul şi peste care apoi aruncau pământ.

S’a desfăşurat o muncă uriaşă pentru a se putea izola comuna de regiunea incendiată. Abia pe la ora 11 dimineata, pericolul de incendiere a comunei Scorţeni a fost definitiv înlăturat.

PAGUBE DE 10.000.000 LEI

Totuşi păcura depozitată in bataluri a continuat să ardă în tot cursul zilei. Autorităţile miniere au deschis o anchetă pentru a se putea stabili in ce împrejurări a luat foc sonda No. 8 a societăţii „I. O. P.“ de unde a luat naştere dezastrul.

A fost un mare noroc că lucrătorii au reuşit să fugă imediat după izbucnirea incendiului şi astfel nu avem de înregistrat nici o victimă.

Pagubele cauzate de dezastru se evaluează la suma de aproape 10.000.000 lei.

I. V.

Locatia incendiului-sonda nr. 8 IOP Runcu : 45.11210036,25.83814353

Eruptiile sondei consemnate de catre societatea 

Inter Omnium Petrolifera - IOP

Debit initial 3 vagoane de pacura cu 30% apa sarata 

Sondele distruse in incendiu sunt :

Sonda 8 IOP Runcu sapata in 1929 la o adancime de 793 metri

Sonda 61 11 Iunie Bustenari sapata in 1930 la o adancime de 769 metri

Sonda 62 11 Iunie Bustenari sapata in 1928 la o adancime de 839 metri

Incendiul sondei nr. 31 Viitorul Mislea din 1930

Lupta, mai 1930 (Anul 9, nr. 2540-2563), 1930-05-18

Groaznicul incendiu petrolifer

Iata imprejurarile in care s’a produs acest dezastru.

Incă de alaltăeri s’au observat oarecare fenomene la sonda cu No. 31* a soc. „Steaua Română” situată pe perimetrul statului dela Runcu. Fenomenele indicau că atingerea stratului petrolifer nu este departe şi in consecinţă s’au luat măsurile dictate de asemenea împrejurări, construindu-se bataluri enorme de pământ aşezându-se pompe pentru tragerea ţiţeiului în conducte, etc.

Aceste măsuri erau insă luate ca pentru o erupţie de ţiţei, astfel cum sunt caracterizate în această regiune.

Intradevâr, s’a mai lucrat puţin la sonda 31 şi o mişcare deosebită ce s’a produs a indicat atingerea stratului de ţiţei in meotic. După o aruncare violentă de pământ, pietre, etc. a urmat imediat o erupţie din cel mai violente de ţiţei.

PRODUCEREA EXPLOZIEI ŞI A INCENDIULUI

Erupţia de ţiţei a început apoi să se accentueze din ce în ce şi în câteva ceasuri a ajuns formidabilă, După calculile făcute, este de 120-150 vagoane pe zi, deci cea mai mare producţie dela noi din ţară.

Erupţia a continuat în plină linişte până eri la orele 4 p. m. când s’a produs nenorocirea. In acest timp toate batalurile şi rezervoarele s’au umplut complect şi pomparea în conducte se făcea în mod normal.

★

Eri pe la ora 4, deodată se auzi un zgomot asurzitor ce creştea din ce în ce urmata apoi de o detunătură groaznică.

In acel moment o limbă uriaşă de foc se văzu deasupra sondei 31, cuprinsa complect de flăcări.

Lumea îngrozită — dându-şi seama de pericol; a luat-o la fugă care pe unde apuca.

Sirenele societăţilor petrolifere au început să răsune prelung anunţând focul care în acest timp lua proportii.

CĂLDURĂ INSUPORTABILA

O căldură înăbuşitoare se simţea pe o întindere de peste un km. Nimeni nu se mai putea apropia de locul dezastrului, iar la sondele din împrejurimi, dată fiind grava situaţie, s’a încetat Iucrul, lucrătorii fugind înspăimântaţi.

Pericolul era mai mare pentru sondele 30** ale soc. „Steaua Română” şi 71*** a soc. „Româno - Americană, în plină erupţie, cu o producţie de 30-40 vagoane pe zi. Au fost închise cu mare greutate ventilate lor de siguranţă şi ţiţeiul îndrumat pe conducte.

Căldura grozavă însă le pune mereu în pericol, astfel că este nevoe să fie continuu stropite cu apă

 

Dimineata, Anul XXVI.—No. 8406, Marţi 20 Mai 1930

Un nou dezastru

Pe o distanţă de 300 metri gârla de ţiţei a luat foc . - Cazarma soc. Româno-Americane şi 8 gospodării au fost mistuite de incendiU

Cum se prezintă situaţia acum

Dela trimisul nostru special

SCORŢENI-RUNCU, 17. - In tot cursul dimineţii de astăzi situaţia Ia sonda eruptivă în flăcări No. 31 a soc. „Steaua Română“ din schela Runcu a continuat să fie foarte critică.

In zorii zilei din cauza dogoarei flăcărilor dela sondă şi batalurile cu ţiţei din împrejurimi, o pădurice de pe creasta Runcului, s’a aprins. Sute de locuitori s’au îndreptat într’acolo şi cu ajutorul topoarelor a fost tăiată păduricea şi astfel s’a oprit lăţirea incendiului.

Intre timp din Ploeşti, dela societăţile petrolifere, au început să vie noui ajutoare. S’au adus aparate speciale pentru stropirea cu o materie spumoasă — întrebuinţată la incendiile în petrol — care a început să fie aruncată asupra batalurilor incendiate. Zeci de furtuni, mânuite cu dibăcie de specialişti, asvârleau spuma peste ţiţeiul incendiat din bataluri.

Si după câteva ore de muncă, batalurile au putut fi stinse una câte una, astfel că pe la amiază cele 5 bataluri cu ţiţei erau acoperite cu materia albă spumoasă.

Satul ia foc

Pe de altă parte locuitorii continuau sub conducerea autorităţilor, să lucreze la apărarea comunei de invazia ţiţeiului care curgea neîncetat pe apa Scorţei, chiar în mijlocul comunei.

La fiecare 50—60 de metri se ridicau baricade de pământ care să oprească pe apă scurgerea ţiţeiului. Pe la orele 2 şi jumătate , când lucrul era în toiu, s’a produs un nou mare dezastru, care a băgat jalea în populaţia comunei.

Cu toate măsurile luate ca nimeni să nu facă foc sau să aprindă vre-un chibrit, consemnul a fost călcat de cineva ...

Căci la un moment dat, gârla de ţiţei, între două diguri ridicate de locuitori, a luat foc chiar în imediata apropiere de întrarea în comună.

Flăcările mânate de vânt au cuprins cazarma lucrătorilor de la societatea Româno - Americană, care se afla chiar pe marginea gârlei.

Clădirea, cu două etaje, a cazărmei, a fost învăluită imediat de fo c aşa că orice ajutor pentru a o salva a fost de prisos.

STRĂDANIILE POMPIERILOR

Toată atenţiunea pompierilor din Ploeşti sub comanda căpitanului D. Băleanu şi a jandarmilor conduşi de căpitănii Eraclie Alexandrescu şi Const. Simniţeanu, s’a concentrat asupra izolării gospodăriilor din vecinătatea cazărmei incendiate. Dar toată munca autorităţilor fost de prisos, căci focul a cuprins încă o porţiune indiguită din gârlă unde s’a întins la clădirile din sat.

Şi astfel rând pe rând au ars gospodăriile locuitorilor Marin Grigore Furtună, Nicolae Postmangiu, Anica Grigore Dobre, văduvă, Sterian Dimitrie Mihalache, Constantin Tase Stan, Petre Dinu Ciocârlan şi încă imobile ale unor săteni.

Tuturor acestora flăcările le-au mistuit locuinţele cu mobilier, grajduri, magazii, fâneţuri, etc.

INCENDIUL DIN SAT A FOST STINS

Cu mare greutate, după 5 ore, de muncă titanică neîntreruptă, pompierii, jandarmii cu ajutorul locuitorilor au putut localiza incendiul numai la aceste 8 imobile şi opri ca întreaga comună să nu cadă pradă dezastrului.

Coloana de foc de pe gârlă era de aproape 300 metri.

Trebue să remarcăm că numai datorită măsurilor de prevedere luate de d. dr. Ştefan Popescu-Filuţă, prefectul judeţului care a dispus trimiterea auto-cistemelor pompieriei şi a ajutorului nepreţuit al acestora a putut fi salvată comuna întreagă dela incendiu.

Pagubele cauzate de incendiu la cazarma soc. Româno-Americane şi la cele 8 gospodării se ridică la peste 4—5 milioane lei.

ULTIMA SITUAŢIE

Pe la orele 8 jumătate seara, situaţia la sonda No. 31 se prezenta astfel:

Sonda continuă să erupă ţiţei în cantitate mare.

Limba de foc are o înălţime de 70—80 metri.

Cum debitul de ţiţei erupt este mare şi nu poate fi în întregime mistuit de flăcări, ţiţeiul se scurge pe sub bataluri în gârlă.

Ţiţeiul scăpat neincendiat şi cel din batalurile acoperite de spumă, nu poate fi pompat pe conducte deoarece în momentul incendierei, pompa cu toate instalaţiile şi maşinile de pompe prcum şi rezervoarele au fost distruse de foc.

Sgomotul produs de erupţia păcurei incendiate este mare iar coloane de foc luminează regiunea ca ziua.

★

De cum se trece de Chitila, focul poate fi văzut în toată splendoarea lui de călătorii din tren. După amiază a sosit în localitate d. Ştefan Popescu-Filuţă prefectul judeţului, însoţit de d. Petre N. Stoicescu, consilier judeţean şi a încurajat familiile rămase pe drumuri în urma dezastrului din comună.

Se vor împărţi ajutoare sinistraţilor.

I. VERMONT

 

Dimineata, Anul XXVI.—No. 8409, Joi 22 Mai 1930

SONDA DELA RUNCU S’A STINS

Cauzele incendierii n’au putut fi aflate

PLOEŞTI, 19. — Situaţia la sonda No. 31 a soc. „Steaua Română“ din schela Scorteni-Runcu continua sa fie neschimbata.

Am relatat cum în cursul zilei de Sâmbătă în urma muncei depuse de locuitori, locuitorii com, Scorteni şi cu ajutorul aparatelor de stins incendiile în petrol — batalurile au putut fi stinse.

De asemeni pericolul pentru comuna Scorteni pare a fi înlăturat.

Totuşi, ca o măsură de prevedere, autorităţile menţin hotărîrile luate de a nu se face foc în jurul gârlei Scortei, care trece prin comună şi pe care pluteşte încă păcura ce se scurge de pe sub batauri.

Sonda No. 31, ca şi în prima zi, continuă să erupă ţiţeiu cu o presiune foarte mare.

COLOANA DE FOC

Din această cauză coloana de foc care se înaltă în văzduh are o inaltime de 70 — 80 metri.

După unele calcule făcute de tehnicieni presiunea cu care erupe tiţeiul ar fi de 80 de atmosfere iar debitul de tiţeiu care se consumă în 24 de ore ar fi de peste 100 vagoane.

Sgomotul produs de erupţie este asurzitor şi se aude dela mare depărtare iar căldura enormă ce radiază dela foc face imposibilă apropierea până la o distantă de 30— 40 metri de gura sondei.

ANCHETA AUTORITĂŢILOR

Asupra cauzelor cari au provocat incendierea sondei No. 31, în timpul erupţiei, ancheta întreprinsă de organele regiunei miniere Mislea n’a stabilit încă nimic precis.

D-nii ing. Florin Dumitrescu, inspectorul regiunei şi ing. Cezar Ripeanu, şeful regiunei Mislea care din primele momente ale incendiului au fost la fata locului au ascultat o multime de tehnicieni şi lucrători cari au supraveghiat erupţia ţiţeiului până în momentul când sonda a fosi incendiată.

Din declaraţiile acestora, după cum am spus mai sus, nu s’a putut însă stabili dacă incendiul a luat naştere în urma unui scurt circuit electric produs la firele electrice din jurul sondei, sau dela scântei produse de lovirea unor pietre de scheletul de fier al sondei.

ÎNCERCĂRI DE STINGERE

Acum, atât cei dela regiunea minieră cât şi tehnicienii societăţilor petrolifere au început să studieze mijloacele de stingere a sondei.

Urmează să se vadă dacă sonda va putea fi stinsă pe Ia suprafaţă sau se va întrebuinţa mijlocul tunelului.

Mâine dimineaţă va avea loc la inspectoratul minier din Mislea o consfătuire a tehnicienilor societăţilor petrolifere din Runcu cu conducătorii inspectoratului spre a se hotărî asupra mijloacelor de stingere a sondei No. 31.

★

Pagubele cauzate până acum de erupţia incendiată, sunt enorme.

★

Am arătat că, luând foc gârla de petrol care trece prin mijlocul comunei Scorţeni, 8 gospodării săteşti au fost distruse de incendiu.

Soc. Steaua Română, proprietara sondei No. 31, a hotărât ajutorarea sinistraţilor pentru a-şi putea reface gospodăriile mistuite de flăcări.

I. VERMONT

Un comunicat al ministerului de Industrie şi comerţ

Privitor la aprinderea sondei No. 31 din schela Runcu aparţinând soc. Steaua Română”, ministerul de industrie şi comerţ ne comunică următoarele :

In ziua de 15 Mai la sonda No. 31 soc. „Steaua Română”, care era în erupţie închisă, din cauza marei presiuni a gazelor, a explodat coloana de burlane omorând un lucrător si rănind trei ingineri.

Erupţia liberă de cca. 100 vag. ţiţei pe zi şi nisip în mare cantitate ce a urmat, au rupt pentru moment barajele de reţinere ale ţiţeiului inundând gârla care trece prin satul Scorţeni. Concentrându-se numeroase echipe de lucrători, foarte curând barajele au fost restabilite, astfel că ţiţeiul a fost iarăşi oprit de a mai curge prin sat.

O SCÂNTEIE NENOROCITĂ

A doua zi, 1 Mai , din cauza unei pietre aruncate de sonda si care a cazut peste un stâlp de fer din vecinătate, s’a produs o scântee, care a incendiat un copac stropit cu ţiţei în timpul erupţiei şi care era în imediata apropiere a acestui stâlp.

De aci focul s’a propagat la sondă, care a exploadat, continuând să ardă cu extremă violenţă. Imediat focul s’a comunicat şi la batalele cu ţiţei formate de baraje.

Deşi numai la 1 1/2 kilometri, satul Scorţeni a fost pentru moment salvat, focul oprindu-se la acele baraje.

OPERA UNUI INCENDIATOR

Cu toate măsurile luate, însă, în sat, de autorităţile miniere şi de jandarmerie de a se stinge focul prevenind aprinderea ţiţeiului care se fixase pe malurile gârlei, totuşi, in dimineaţa zilei de 17 Mai la orele 3, o mână criminală sau un inconstient a dat foc gârlei in dreptul satului. Focul s’a întins cu repeziciune pe gârlă in jos in mijlocul satului. Urmările acestui incendiu au fost distrugerea unei cazarme pentru lucrătorii soc. Româno-Americană si a trei gospodării din ale locuitorilor, iar altor trei locuitori le-au fost distruse unele dependinţe şi gardurile precum şi pomii din lungul gârlei.

După câteva ore focul a fost stins de pompierii veniţi din Ploeşti şi locuitorii satului.

In sat n’a fost nici o victimă omenească.

In schelă, actualmente, ard gazele şi ţiţeiul ce erup din sondă, formând o coloană de foc de cca. 40-50 metri înălţime.

S’au luat măsurile necesare pentru stingerea focului şi captarea ţiţeiului, urmând ca după aceasta să se procedeze la oprirea sondei pentru a reface instalatiunile distruse de incendiu.

 

Opinia, mai 1930 (Anul 26, nr. 6893-6915), 18.05.1930

FOCUL DE LA RUNCU ia proporţii catastrofale

Ploeşti 17.— Focul dela Runcu se întinde îngrozitor.

S’au aprins trei noui rezervoare. Toată regiunea este o mare de foc, coloanele de flăcări atingând înălţimea de 60 metri.

1000 de lucrători au fost aduşi pentru oprirea dezastrului.

★

Populaţia din Scoţeni a început să evacueze casele.

Au fost părăsite sala cinematografului şi casa preotului din Scorţeni.

Locuitorii au construit un zid pentru scurgerea ţiţeiului. Primarul a cerut noui ajutoare.

Până acum pagubele se urcă la zece milioane lei. Dar pericolul se întinde, focul ia proporţii catastrofale. Nu se ştie exact numărul victimelor

 

Opinia, mai 1930 (Anul 26, nr. 6893-6915), 21.05.1930

Curioase fenomene naturale au stins sonda dela Runcu - Scorţeni

Ploeşti 20— Sonda No. 31 dela Scorţeni-Runcu, s’a stins ieri dupa amiază, în împrejurari curioase.

La un moment dat, terenul s’a zguduit pe o rază de câţiva km ; apoi s’a prăbuşit chiar lângă sondă. Pământul a căzut în gura sondei şi flacăra s’a stins brusc.

Orce pericol pare evitat.

Numeroşi tehnicieni lucrează la normalizarea locului.

Locatia incendiului : 45.1089421,25.84017791

Sonda nr. 31 Viitorul Mislea a fost sapata in anul 1930 la o adancime de 933 metri.

Sonda nr. 30 Gallia Bustenari a fost sapata in anul 1930 la o adancime de 910 metri.

Sonda nr. 71 11 Iunie Bustenari a fost sapata in anul 1930 la o adancime de 848 metri.

Incendiul sondei nr. 6 PH Viforata din 1930

''Universul, Anul XLVIII, Nr. 105 Bis Luni 12 Mai 1930

EXPLOZIE LA O SONDĂ DIN GURA OCNIŢEI

— 4 morţi şi 6 răniţi —

Târgovişte, 9 Mai

Eri, la 7 ½ d. a., sonda n-rul 6, a soc „Prahova“, din Gura Ocniţei, care se găseşte în lucru, din cauza exploziei pricinuite, din cauze necunoscute, s’a aprins şi a ars cu desăvârşire.

Maiştri sondori Matei Ion, din Gura Ocniţei şi Radu Soare din Dragomireşti, au fost carbonizaţi. Maistrul sondor Badea Gheorghe şi mecanicul Pârjol Nicolae, cari au fost duşi la spitalul din Târgovişte, au murit, după două ore.

Lucrătorii Cristea Ion, Anghel Gheorghe, Butu Theodor, Safta Gyula şi Beja Iosif, cari au suferit arsuri mai uşoare, sunt în cura spitalului din Târgovişte.

Lucrătorul Borja Gheorghe, rănit uşor, a fost lăsat la domiciliul său din Gura Ocniţei. Parchetul şi inspectoratul muncii din Târgovişite au fost sesizate de aceasta groaznică nenorocire şi a dispus facerea cercetărilor, spre a stabili responsabilităţile.

CUM S’A PRODUS EXPLOZIA

Moreni, 9 Mai

Astăzi un puternic incendiu a izbucnit la sonda nr. 6 a societăţii „Prahova” din schela Gura Ocniţei, care era în erupţia stratului 3 meotic.

Sonda producea 20 vagoane pe zi.

Focul a luat naştere în următoarele împrejurări:

Din cauza cantităţii mari de nisip, care eşia din sondă împreună cu ţiţeiul, coloana sondei s’a înfundat, iar erupţia a încetat.

O echipă de 10 lucrători a început lucrările de desfundare.

Au încercat întâi cu un piston, dar n’au reuşit. In urmă au montat o pompă puternică, cu care au început să pompeze apă în sondă, pentru curăţirea coloanei înnisipată. Neobseorvându-se că nisipul a fost complet scos din coloană şi că o mare cantitate de gaze a început să apară la gura sondei, lucrătorii au continuat operaţia de desfundare.

După câteva minute a început o puternică erupţie de ţiţei; atmosfera s’a încărcat de gaze, iar ploaia da ţiţei a prins sub ea echipa de lucrători. Nu se poate preciza dacă focul s’a produs dela vre-un motor cu explozie sau dela vre-un chibrit aprins.

La un moment dat, lucrătorii dela sondele învecinate au fost isbiţi de o groaznică explozie, care s’a întins deodată pe o rază de două sute metri.

Scheletul de lemn al sondei, a fost prefăcut în cenuşe, iar aparatele din jur au fost complet distruse. In vâltoarea de foc au fost prinşi şi cei 10 lucrători.

Doi au fost complet carbonizaţi.

Cei 8 răniţi au fost imediat transportaţi la spitalul din Târgovişte.

Dintre aceştia, doi, cu toate îngrijirile date au încetat din viaţă.

Pagubele se evaluează la 6 ½ milioane.

Focul a putut fi stins prin închiderea ventilelor de siguranţă abia după doua ore dela isbucnire.''

Locatie : 44.96119038 25.5790067

Sonda 6 PH Viforata a fost sapata in anul 1930 la o adancime de 987 metri

Incendiul sondei nr. 18 Bis UN RCOL Runcu Bustenari din 1927

Adevărul, 40, nr. 13288, 13 aprilie 1927

Trei sonde incendiate la Gropi

CAMPINA, 11. – Un incendiu a izbucnit la sonda No. 18 a societatii ‘’Unirea’’ dela schela Gropi-Bustenari. Sonda era in eruptie.

De aci focul s’a intins la sonda No. 7 a aceleasi societati si apoi la sonda No. 267 a soc. ‘’Steaua Romana’’.

Sute de muncitori au fost concentrati la locul sinistrului.

Inginerul sef Moroy si lucratorul Ion Vasile Toma au capatat grave arsuri in timpul lucrarilor de salvare si au fost internati la spitalul din Ploesti.. Mai usor raniti sunt maestrul sondor Constantin Palada si Nicolae Fodac..

Cum focul continua cu furie si ameninta si alte sonde precum si intregul sat Sondesti, s’au luat masuri de catre administratia ambelor societati pentru localizare lui. Tarziu la orele 12 noaptea, focul a fost stins.

Pagubele sunt de cateva milioane.

S’a stabilit ca focul a luat nastere dela o scanteie produsa de o piatra care lovise geamblacul de sus.

Locatia incendiului : 45.11719759,25.80893212

Sonde distruse in incendiu :

Sonda nr. 18 Bis UN RCOL Runcu Bustenari apare terminata din foraj in 1929 fiind sapata pana la 723 metri.

Sonda nr. 7 Craiova Runcu Bustenari apare terminata din foraj in 1929 fiind sapata pana la 675 metri.

Sonda nr. 267 SR Bustenari apare terminata din foraj in 1929 fiind sapata pana la 546 metri.

Incendiul sondei nr. 82 CRM Gura Ocnitei din 1926

"Dimineata, Miercuri 22 Septembrie 1926

Groaznica explozie dela Pârscov-Moreni

Două sonde distruse de incendiu.

-4 lucrători omorîti.-Numeroşi răniti.- Pagube de milioane-

— Dela trimisul nostru special—

MORENI, 20— Sosind astăzi în localitate, am căutat să căpătăm amănunte asupra groaznicei nenorociri întâmplate Sâmbătă dimineaţă la sondele No. 72* şi 82**, proprietate a societăţii „Creditul Minier".

Iată rezultatul anchetei făcută la faţa locului.

Societatea „Creditul Minier’’ are instalate pe un perimetru al statului, în regiunea petroliferă Pârscov, pendinte de comuna Moreni, două sonde şi anume : sonda nr. 82 în plină erupţie dând 40 — 50 de vagoane şi sonda nr. 72 care este in licărit şi dă 5 — 6 vagoane pe zi.

Ambele sonde sunt aşezate pe un dâmb la distantă de circa 150 — 200 metri.

Din cauza erupţiei violente a sondei 82 întreaga regiune a acestei sonde pe o rază de peste 100 metri, precum şi întreaga vâlcea din apropiere erau pline de gaze, lucru de altfel obişnuit la sondele în erupţie.

Dat fiind inflamabilitatea teribilă a acestor gaze şi pentru a se evita o nenorocire care se putea întâmpla în orice moment, societatea „Creditul Minier” în mod obişnuit luase toate măsurile de prevenire a oricărei nenorociri.

CUM S’A PRODUS EXPLOZIA

Pe la orele 5 dimineaţa încep să vie echipele de lucrători care schimbă pe cei ce lucrează în cursul nopţei. Lucrătorii acestor echipe conform consemnului ce au şi a clopotului de alarmă ce bate mereu intrând în zona periculoasă, trebuiau să arunce ţigările, nefiindu-le permis nici de a aprinde chibrituri.

Cum gazele sunt mai grele decât aerul s’au lăsat în jos şi antrenate de curent au umplut vâlceaua.

Cu toate acestea probabil ca vreunul din lucrători, a aruncat o ţigară aprinsă sau poate s’a oprit în vâlcea să aprindă o ţigară.

In acest moment, adică la orele 5 şi jumătate o puternică bubuitură s’a auzit în vale, care a făcut să se cutremure întreaga regiune. Gazele au făcut explozie şi apoi s’au aprins.

PANICA PRINTRE LUCRĂTORI

Focul a pornit din vale şi s'a întins în direcţiunea de unde porneau gazele, adică spre sondă. Cei peste 30 de muncitori care lucrau împrejurul sondei căutând să scape de cercul de foc care îi înconjura din toate părţile, fugeau îngroziţi care încotro putea, scoţând strigăte disperate.

Din cauza vântului care bătea cu furie focul a cuprins cu o mare repeziciune sonda No. 82 care după cum am spus era în plină erupţie. Sonda a luat foc imediat şi o mare de flăcări cuprinse lotul pe rază din vâlcea şi până la sondă.

Au fost concentraţi imediat la faţa locului toţi inginerii societăţii, personalul technic şi lucrătorii care au făcut sforţări eroice pentru oprirea focului.

Graţie ventilului de siguranţă, sistemul d-lui ing. Virgil Tacit, care era adoptat la sondă, s'a putut închide imediat, de la distanţă de 100 metri, erupţia sondei şi astfel o şi mai mare nenorocire a fost evitată.

Flacările au mistuit scheletul de lemn al sondei ca şi întreaga cantitate de ţiţei aflată în jurul sondei, în butoaie.

Din cauza vântului care bătea cu furie, focul a fost propagat şi la sonda No. 72 ca se găsea la distanţă de 150 metri. Şi această sondă a ars complect.

Gratie ajutoarelor sosite şi a instalaţiunilor puternice de stins incendiile ce le poseda societatea, focul a putut fi localizat complect dupa o ora si jumatate.

Victimile

 Incă din primul moment când s'a produs explozia, doi lucrători aflaţi chiar în drumul gazelor aprinse au fost complecţi carbonizaţi. Din cele două fiinţe omeneşti n'a mai rămas decât o grămadă de cenuşe. Cele două victime sunt lucrătorii: Rapoteanu Gheorghe şi Aurel Joltea, ambii din judeţul Bihor.

Alţi doi lucrători au fost surprinşi chiar lângă sondă de flăcări. Cu hainele aprinse au isbutit să fugă din zona focului. Corpurile lor erau pline de arsuri. Duşi la spitalul Schüler din Ploeşti, după câteva ore de groaznice chinuri ei au încetat din viaţă. Aceste victime sunt tot din Bihor şi anume Andrei Grigorescu şi Toma I. Tudor.

RĂNIŢII

Trei lucrători care se găseau în apropiere au scăpat cu viaţă dar au pe cap şi corp răni grave, din care Budoiu loan din judeţul Bihor, şi Coman Stelian din comuna Adâncata, jud. Dârnboviţa, au fost internaţi la spitalul Schuler din Ploeşti şi Vasilescu Vasile, logofătul schelei, în infirmeria din Moreni.

ANCHETA

Din partea centralei societăţii din Ploeşti au sosit d-nii ing. Moldoveanu şi Stoica care împreună cu autorităţile au început imediat cercetările, de faţă fiind un reprezentant al parchetului şi d. ing. Andreescu, inspectorul minier al regiunii.

PAGUBELE

Pagubele cauzate de acest incendiu sunt foarte mari şi se ridică la peste 5 milioane lei.

Au ars pe lângă cele două sonde şi instalaţiunile de licărit, cu motoarele lor precum şi o mare cantitate de ţiţei.

Ambele sonde erau asigurate .

ÎNMORMÂNTAREA VICTIMELOR

Azi după amiază s’a făcut înmormântare a celor doi lucrători: Gh. Rapoteanu şi Aurel Joltea, cari au fost carbonizaţi pe loc în chiar momentul când a izbucnit explozia. Mii de muncitori au condus până la cimitirul comunei pe foştii lor tovarăşi de muncă. La morga spitalului Schuler din Ploeşti se află depuse cadavrele celorlalţi doi lucrători, Andrei Grigorescu şi Toma Tudor, cari au murit în spital.

Starea celor doi răniţi internaţi în spitalul Schuler, este destul de gravă şi sunt puţine speranţe că vor scăpa cu viaţă.

I. Vermont''

*Sonda Nr. 72 CRM Moreni Sud a fost sapata in anul 1926 la adancimea de 855 metri.

**Sonda Nr. 82 CRM Gura Ocnitei a fost sapata in anul 1926 la adancimea de 919 metri.

Locatia incendiului : 44.96947165,25.61792474